Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
septembrie 20, 2017, 10:38 am
Predominant  înnourat
Predominant înnourat
19°C
Presiunea: 1010 mb
Umiditate: 55%
Vânt: 4 km/h NNE
Răsarit: 7:00 am
Apus: 7:17 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Editorialele editiei
Alcoolismul – un Carusel al Negarii
Aciduzzul | 10 iulie, 2011 | 0 comentarii | 294 vizualizari |
(3 voturi )

Alcoolismul este o piesa in trei acte, in care exista cel putin patru personaje, cel care bea si familia lui; prietenii, colegii de munca si chiar consilierii pot sa aiba un rol in a face ca acest Carusel sa se invarteasca. Alcoolismul rareori apare la o persoana separat de altii; de obicei se continua in izolare fata de altii. O persoana bea prea mult si se imbata iar altii reactioneaza la consum si la consecintele acestuia. Autorul raspunde la reactie si bea din nou. Aceasta determina un Carusel al invinovatirii si negarii, o spirala descendenta ce caracterizeaza alcoolismul. Astfel, pentru a intelege alcoolismul, nu trebuie sa ne uitam doar la alcoolic singur, ci sa vedem boala ca si cum am fi spectatori la o piesa si observand cu grija rolurile actorilor din drama.

Pe masura ce piesa incepe, il vedem pe alcoolic ca si star al Primului Act. El joaca; altii reactioneaza la ceea ce face el. Un barbat de varsta mijlocie (intre 30 si 55), este de obicei inteligent, capabil si de cele mai multe ori cu succes in ceea ce face; dar scopul lui poate sa fie mult mai departe de abilitatile sale.

Vedem ca este sensibil, singuratic si tensionat. Este de asemenea imatur intr-un fel, ceea ce produce o reala dependenta. Cu toate astea, el poate sa actioneze intr-un mod independent, pentru a nega acest fapt. El de asemenea neaga faptul ca este responsabil pentru rezultatele comportamentului sau. De la aceasta dependenta si negare rezulta natura jocului sau – Un Carusel Al Negarii.

Pentru ca el sa poata juca in acest fel, altii trebuie sa faca posibil acest lucru. De aceea trebuie sa observam cu atentie ceea ce face fiecare actor in piesa. Alcoolicul a invatat ca daca el consuma alcool se simte mai bine. Pentru el asta este o binecuvantare, nu un blestem, este medicamentul lui, nu otrava lui. Pentru cateva ore ii inlatura toate problemele; ii da la o parte temerile, ii reduce tensiunea, ii elimina sentimentul de singuratate si ii rezolva toate problemele sale.

Actul Unu

Piesa se deschide cu alcoolicul care spune ca nimeni nu poate sa ii spuna ce sa faca; el le spune lor. Acest lucru face pentru familie foarte dificil sa discute despre baut si rezultatul acestuia. Chiar si atunci cand consumul ii cauzeaza probleme serioase evidente, el pur si simplu nu le va discuta. A vorbi este ca si o strada cu sens unic. Nimeni nu pare sa asculte ceea ce spun altii. De ambele parti, oamenii spun un lucru si fac altul.

De aceea e nevoie sa vezi piesa ca sa intelegi alcoolismul. Ca sa il observi pe alcoolic singur, sa citesti o descriere stiintifica despre boala, sau sa asculti povestile familiei, este doar o parte mica a dramei. Cuvantul cheie in alcoolism este “Negarea”, iar si iar oamenii spun ca vor face ceea ce nu vor sa faca sau sa nege ceea ce au facut. Daca am putea sa ne uitam la TV si sa oprim sunetul, am intelege mult mai bine ceea ce se intampla cu adevarat.

Timpuriu, in primul act, alcoolicul trebuie sa bea, asa ca va si bea. Bea foarte repede, nu incet si usurel. Poate sa bea pe fata; dar de cele mai multe ori va ascunde cantitatea de bautura luata, fie ca va bea in afara scenei sau in prezenta actorilor din piesa. Aceasta este prima parte a negarii: ascunderea cantitatii baute. Dar asta ne dovedeste ca el stie ca bea prea mult. El bea mai mult decat altii, mult mai des decat altii, si acest lucru inseamna mult mai mult pentru el decat pentru altii.

A bea prea mult, prea des, nu este o chestiune de alegere. Este primul semn al alcoolismului. Repetarea negarii, prin ascunderea sticlei si bautul singur, ne scoate la iveala cat de important este alcoolul in a-l ajuta pe alcoolic sa se simta mai bine. Dupa una sau doua pahare el nu se mai poate opri.

Dupa mai multe pahare vedem o schimbare profunda in alcoolic. El evidentiaza un simt al succesului, bunastare si auto suficienta. El este deasupra lumii, si poate sa joace ca si cum ar fi un mic zeu. Acum el are dreptate si toti ceilalti gresesc. Aceasta se intampla cu probabilitate daca cineva are obiectii legate de consumul sau.

Nu se intampla ca alcoolicii sa joace intr-un singur fel cand sunt bauti; nu sunt rationali sau sensibili; ei nu sunt responsabili. Ei sunt capabili sa ignore regulile de conduita sociala, uneori chiar pana la un mod criminal, din care a conduce sub influenta consumul de alcool este un exemplu clar. Daca o persoana treaza ar actiona in acest fel, am considera-o nebuna.

Daca consumul continua destul de mult, alcoolicul creeaza o criza, ajunge in incurcatura, sfarseste mizerabil. Asta poate sa se intample in mai multe feluri, dar tiparul este de fiecare data acelasi: este un dependent care se comporta ca si un independent, iar bautul il ajuta sa se convinga ca este adevarat.

Cu toate acestea, rezultatele consumului sau il fac si mai dependent de ceilalti. Cand aceste crize create de el il lovesc, el asteapta ca ceva sa se intample, ignora acest lucru, se indeparteaza de el, sau striga dupa cineva sa il scoata din asta. Alcoolul care la inceput ii da un simt al succesului si independentei, l-a dezbracat de masca si il dezvaluie ca un copil dependent si neajutorat.

Actul Doi

In Actul Doi alcoolicul nu face nimic decat sa astepte ca altii sa faca pentru el. Alti trei actori din piesa isi vor juca rolurile si alcoolicul va beneficia din ceea ce fac. El face fie nimic, fie putin; totul este facut pentru el in al doilea act.

Intretinatorul

Prima persoana care apare este cea pe care o numim :intretinatorul”, un “ajutor” D-l Curat, care poate fi manat de propria anxietate si vina, sa isi salveze prietenul lui, alcoolicul din situatii neplacute. El/ea vrea sa il salveze pe alcoolic de crizele imediate si sa ii usureze tensiunea insuportabila, creata de situatie. In realitate, aceasta persoana poate sa isi satisfaca o nevoie proprie, si nu pe cea a alcoolicului, cu toate ca el/ea nu isi da seama de acest lucru. Intretinatorul poate sa fie un barbat din afara familiei, poate o rudenie; ocazional o femeie joaca acest rol.

Este de asemenea jucat de cei din “profesiile de ajutor”- clerici, doctori, avocati, asistenti sociali. E posibil sa aiba putine instructiuni stiintifice, sau deloc despre alcool si alcoolism, care sunt esentiale in consilierea specializata. Cu lipsa acestor cunostinte, ei vor face fata situatiei in acelasi fel ca si un intretinator non-profesionist.

Aceasta ii neaga alcoolicului procesul de invatare, prin corectarea propriilor greseli, si il conditioneaza sa creada ca va fi intotdeauna un protector care ii va veni in ajutor, chiar daca intretinatorii isi vor promite ca nu il vor mai salva niciodata. Intotdeauna au facut-o si alcoolicii vor crede ca o vor face intotdeauna. Aceste operatii pot sa fie la fel de compulsive ca si bautul.

Victima

Urmatorul personaj care apare in scena poate sa fie numita victima. Acesta poate sa fie seful, patronul, superiorul sau supervizorul, ofiterul care comanda in viata militara, un partener de afaceri, un coleg de munca. Victima este persoana responsabila pentru ca munca sa fie facuta, daca alcoolicul este absent datorita bautului, sau este pe jumatate la serviciu datorita mahmurelii.

Statisticile din industrie arata ca pe cand bautura incepe sa ii faca probleme la munca unui angajat, acesta are o vechime la aceeasi companie pentru 10 sau 15 ani, iar seful i-a devenit un adevarat prieten. Protejarea omului este un raspuns perfect normal; existand intotdeauna speranta ca va fi pentru ultima data.

Alcoolicul va deveni complet dependent asupra protectiei repetate si acoperirii din partea Victimei; altfel nu ar continua sa bea in acest mod. Va fi nevoit sa renunte fie la baut fie la slujba. Este Victima care il intretine pe alcoolic sa continue in bautul iresponsabil fara pierderea slujbei.

Provocatorul

Al treilea personaj este persoana cheie din piesa, partenerul sau parintele alcoolicului, persoana cu care traieste alcoolicul. Este de obicei sotia sau mama. Ea este un veteran in rolul sau, si l-a jucat de mult mai mult timp decat ceilalti din piesa. Ea este Provocatorul. Ea este ranita si suparata de episoadele repetate de baut; dar mentine familia unita in ciuda problemelor cauzate de bautura.

In schimb arunca in casnicie acreala, resentimente, frica si durere si devine de asemenea sursa provocarilor. Ea controleaza, incearca sa forteze schimbarile pe care le vrea; se sacrifica, potriveste, nu renunta niciodata, dar nu uita niciodata. Atitudinea alcoolicului este ca esecul lui trebuie sa fie acceptabil, dar ea niciodata nu trebuie sa il dezamageasca! El actioneaza independent si insista ca va face asa cum vrea el, si asteapta ca ea sa faca sau sa nu faca, exact ceea ce ii spune el. Ea trebuie sa fie acasa atunci cand ajunge el, daca ajunge…Acest personaj poate fi numit si Aplanatorul; ea aplaneaza tot timpul crizele si problemele cauzate de baut.

Alcoolicul o invinovateste pentru tot ceea ce nu merge bine acasa si in casnicie; face orice e posibil ca si casnicia sa mearga pentru a-i dovedi ca nu are dreptate. Ea este sotia si femeia de pe langa casa iar in cazul unei dependente se simte obligata sa castige si ea painea. Traind cu un barbat care are boala alcoolismului, ea incearca sa fie asistenta medicala, doctorul si consilierul. Ea nu poate sa joace acest rol fara sa isi raneasca sotul sau pe ea insasi. Este atat de suparata ca nu poate sa vorbeasca cu sotul ei fara sa nu mai adauge mai multa vina, acreala, resentimente sau ostilitate situatiei, care de multe ori este de nesuportat.

Cu toate acestea obiceiurile societatii noastre o pune pe sotie sa joace acest rol. Daca nu o face, va fi impotriva imaginii familiei si societatii despre rolul unei sotii. Indiferent de ceea ce face alcoolicul, el va “ajunge” acasa; acesta este locul unde toata lumea merge atunci cand nu mai are unde sa mearga.

Actul Doi este jucat in plinatatea lui: alcoolicul in conditia lui neajutorata este salvat, inapoi la slujba, si refacut ca un membru al familiei.
Aceasta il imbraca intr-o haina de adult responsabil. Asa cum totul era facut pentru el si nu de catre el, dependenta lui a crescut, si a ramas ca un copil intr-o haina de adult. Rezultatele, efectele si problemele cauzate de baut au fost inlaturate de altii. Au curatat intreaga mizerie facuta de alcoolic.

Rezultatele dureroase ale consumului de alcool au fost suportate de alte persoane in afara de alcoolic.

Asta ii va permite sa continue consumul, ca metoda de as rezolva problemele. In Actul Unu alcoolicul si-a incalcat orice promisiune si durerea, imbatandu-se; in Actul Doi rezultatele dureroase si tulburatoare ale consumului au fost inlaturate de alti oameni. Aceasta il convinge pe alcoolic ca el poate sa continue sa se poarte in acest mod iresponsabil.

Actul Trei

Actul Trei incepe in aceeasi maniera ca si Actul Unu, dar ceva s-a adaugat la primul si al doilea act. Nevoia lui de asi nega dependenta este acum mai mare si trebuie exprimata aproape odata, si chiar mai empatic. Alcoolicul neaga ca are o problema cu bautul, neaga ca este un alcoolic, neaga ca alcoolul ii cauzeaza probleme. Refuza sa recunoasca faptul ca cineva l-ar fi ajutat – mai multa negare.

Neaga faptul ca isi pot pierde slujba, insistand ca este cel mai bun si cel mai talentat la munca. Deasupra tuturor, neaga ca a cauzat familiei probleme. De fapt, invinovateste familia, in special sotia, pentru toate problemele. Poate chiar sa insiste ca sotia lui este nebuna, ca trebuie sa mearga la un psihiatru. Pe masura ce boala si conflictul se inrautateste, de multe ori sotul isi acuza sotia ca il inseala, ca are aventuri cu alti barbati, cu toate ca nu are motive pentru aceste acuze.

Unii alcoolici ajung la aceasta negare printr-o incredibila tacere, refuzand sa discute orice legat de baut. Memoria este prea dureroasa. Altii permit familiei sa discute ceea ce au facut gresit si in ce au esuat sa faca, fie bauti fie trezi. Sotia nu uita niciodata ceea ce a facut sotul. E posibil ca sotul sa nu isi aminteasca ceea ce a facut in timp ce era baut, dar nu va uita niciodata ce ii spune sotia ca a facut sau nu a reusit sa faca.

Problema reala este ca alcoolicul este pe atat de constient de adevar pe cat de puternic neaga. Este constient de starea de betie. Este constient de esecul sau. Vina si remuscarile au devenit insuportabile; nu mai poate tolera criticile sau sfaturile de la altii. Cu toate acestea, memoria completei neajutorari si esecul de la sfarsitul primului act sunt mai mult decat jenante; insa departe de a fi dureros pentru o persoana care gandeste si actioneaza ca si cum ar fi un mic zeu in lumea sa.

Cu timpul familia se acomodeaza la stilul de trai impreuna. Alcoolicul poate sa nege ca va mai bea vreodata si ceilalti din joc, vor jura ca nu il vor mai ajuta vreodata. Intretinatorul va jura ca nu ii va mai veni in salvarea lui vreodata. Victima nu va mai permite inca un esec la locul de munca datorita bautului. Provocatorul, fie mama sau sotia, ii va spune ca nu vor mai putea trai impreuna in aceste conditii.

Ceea ce se spune este complet diferit de ceea ce fiecare a facut sau va face de acum inainte. Intretinatorul, Victima si Provocatorul au mai spus astea dar nu au dus la indeplinire. Rezultatul este ca sentimentele de vinovatie si de esec ale alcoolicul au crescut, asigurarea lui Dumnezeiasca ca poate sa faca intotdeauna ceea ce doreste, este pusa la incercare – si toate astea se adauga la tensiunea si singuratatea lui.

Daca o astfel de durere mentala devine de nesuportat, in special de atitudinile si actiunile schimbate ale celorlalti membri ai castei, va exista o singura cale sigura pentru el de a indeparta durerea, de a-si depasi vinovatia si sentimentul esecului, si castigarea unui simt al valorii proprii. Indiferent daca Actul Doi este jucat precum este descris, este inevitabil ca in Actul Trei alcoolicul sa bea din nou.

Aceasta este o singura cale sigura de a se elibera de durere, de a rezolva problemele si de a ajunge la sentimentul ca este in regula. Memoria confortului imediat si beneficiile bautului vor sterge imediat cunostintele despre ceea ce se va intampla daca va bea. De asemenea in mintea lui mai exista speranta ca de data asta poate sa controleze si sa obtina beneficiile de alta data ale bautului.

Deci, ceea ce i se pare absolut necesar alcoolicului, se intampla – incepe sa bea din nou.

Cand ia paharul, scena nu se termina. Cortina se inchide la finalul Actului Unu si Doi, dar in Actul Trei piesa se intoarce dintr-o data la Actul Unu fara ca sa se lase cortina. Este ca si cum ai vedea un film care merge incontinuu fara sa se mai opreasca. Daca cei din public, raman pe scaun destul, si se joaca primele doua acte, cele trei acte se vor juca din nou si din nou; iar la finalul Actului Trei alcoolicul va bea din nou. Pe masura ce anii trec actorii imbatranesc, dar vor fi foarte putine schimbari in cuvintele sau actiunile piesei.

Daca cele doua acte sunt jucate asa cum sunt descrise, Actul Trei se va juca si el in acelasi mod. Daca Actul Unu nu s-ar juca, nu am mai avea loc inceputul piesei despre alcoolism si drama din jurul acestuia. Asta face ca Actul Doi sa fie singurul in care drama tragica a alcoolismului sa fie schimbata, singurul act in care recuperarea poate fi initiata, prin deciziile si actiunile altora decat a alcoolicului.

In Actul Doi alcoolicul accepta orice este facut pentru el de catre altii, care joaca in acest fel, fie la alegere, fie pentru ca nu rezista sa nu il ajute pe acesta. Cu toate acestea, acest act este singurul in care exista un potential real de a sparge spirala descendenta a alcoolismului si Caruselul Negarii. Ia sa vedem ce se intampla atunci cand cei apropiati alcoolicului sunt hotarati sa schimbe ceva in aceasta situatie!

Recuperarea incepe in Actul Doi

O recuperare planificata incepe cu persoana in cauza in Actul al doilea. Ei trebuie sa invete cum oamenii sunt afectati unii de altii in aceasta boala, apoi sa invete partea cea mai dificila, aceea de a actiona intr-un mod cu totul diferit.

Noile roluri pot fi invatate doar apeland la cei care inteleg piesa si practica cunostintele. Daca Actul Doi este rescris si rejucat, exista orice motiv sa credem ca alcoolicul se va recupera. El este blocat in boala lui; altii au cheia de la lacat. Nu putem sa ii cerem sa renunte la baut ca la o cale de a-si rezolva problemele, dar daca ii deschidem usa el va putea sa iasa afara.

Daca alcoolicul este salvat de la orice criza, daca seful isi permite sa fie o Victima din nou si din nou, daca sotia actioneaza tot timpul ca un Provocator, nu exista nici o sansa ca un alcoolic din zece sa se recupereze. El este virtual neajutorat; el singur nu poate rupe lacatul. El poate sa se recupereze daca ceilalti din piesa invata cum sa taie dependenta alcoolicului de ei, refuzand sa se lase pacaliti.

Alcoolicul nu poate mentine Caruselul Negarii, numai daca ceilalti sunt in sa alaturi de el si il ajuta sa mearga mai departe. Actorii actului doi il tot intreaba pe alcoolic de ce nu inceteaza bautul, dar ei fiind cei care, prin ceea ce fac sau nu fac, il ajuta pe alcoolic sa isi rezolve aceste probleme prin baut.

Nu este adevarat faptul ca un alcoolic nu poate fi ajutat decat atunci cand el vrea ajutor. Este adevarat ca alcoolicul nu va inceta consumul atata timp cat cei de langa el ii vor inlatura toate consecintele dureroase. Cei din actul al doilea vor gasi ca fiind foarte greu sa se schimbe. Este mult mai usor si mai putin dureros sa spuna ca alcoolicul nu poate fi ajutat, decat sa treaca prin agonia de a invata un nou rol.

Intretinatorii si Victimele, trebuie de asemenea sa caute informatii, sa fie perspicace si intelegatori, daca vor sa isi schimbe rolurile. Sotia sau mama trebuie sa participe la un program de consiliere si terapie, daca vrea sa faca o schimbare in viata ei.

Intelegand rolurile pe care le joaca actorii din drama trebuie sa tinem minte ca acestia nu le-au invatat peste noapte. Ei joaca rolul care cred ca se asteapta de la ei; au fost invatati sa joace in acest fel. Ei cred ca il ajuta pe alcoolic si nu stiu ca perpetueaza boala, fiindu-i imposibil in acest fel alcoolicului sa se recupereze.

Intretinatorii

Sunt acele persoane care cred ca nu trebuie sa il lase pe alcoolic sa sufere consecintele bautului, cand pot sa previna acest lucru atat de simplu, salvand operatiunea. Pentru ei este ca si cum ar salva un om de la inec; pur si simplu trebuie facut. Dar aceasta misiune de salvare ii transmite alcoolicului mesajul ca salvatorul ii spune: “Nu poti reusi fara ajutorul meu”. Intretinatorul arata o lipsa de incredere in capacitatea alcoolicului de a se ingriji pe el, care este o forma de condamnare si judecare.

Rolul Intretinatorului profesionist – cleric, doctor, avocat sau asistent social – poate fi distrugator, daca conditioneaza familia sa reduca criza, in loc sa o foloseasca pentru a initia un program de recuperare. Familia stie de 5 sau 10 ani ca bautul cauzeaza probleme serioase, dar nu sunt capabili sa arate acest lucru celor din afara familiei. Atunci cand familia se adreseaza profesionistilor care nu sunt specializati in tratarea alcoolismului, inainte ca un comportament antisocial sa fie evident, ei pot sa sustina ca nu este vorba de alcoolism si ca nu se poate face nimic pana alcoolicul nu vrea ajutor.

Cand alcoolismul ajunge la punctul in care iese in afara familiei si alcoolicul apeleaza la astfel de profesionisti, asigurandu-si o reducere a crizei, cautand si folosind aceste persoane ca Intretinatori, aceasta din nou mentine in functiune Caruselul Negarii. Familia careia i s-a spus initial ca nu exista semne de alcoolism, este invatata sa faca fata inlaturand simptomele, in loc sa faca fata realist bolii. Acea persoana care a esuat in a identifica alcoolismul in stadiile sale initiale, poate acum sa trateze simptome mult mai avansate, ajutandu-l pe alcoolic sa mearga mai departe in Caruselul Negarii.

Asta intareste convingerea familiei ca nimic nu se mai poate face pentru alcoolism. Chiar si atunci cand membrii familiei incearca sa aiba grija de ei sau de alcoolic, rolul profesionistului fiind acela de Intretinator, acesta nu ii ghideaza pe alcoolic si familie intr-un program de recuperare pe termen lung. Intretinatorul fiind primul personaj din scena, el influenteaza actul al doilea pentru ca stabileste directia si miscarile din aceasta parte a piesei. Astfel profesionistul neinformat, ii ajuta pe toti sa se urce inapoi pe Caruselul Negarii.

Victima nu se urca pe Carusel pana cand bautul nu a inceput sa interfereze cu munca alcoolicului, de obicei dupa ce are acel loc de munca de cativa ani si exista o relatie apropiata intre patron si alcoolic. Superiorul isi protejeaza prietenul alcoolic, stiind ca sotia si copiii vor suferi daca omul este dat afara. Se intampla mai ales daca compania nu are un program de recuperare pentru alcoolici. Colegii de munca il protejeaza pe alcoolic, pentru ca acest om este prietenul lor. Interesul personal si prietenia fac Victima sa acorde acel ajutor care ii creste dependenta si nevoia de negare.

Sotia este prima persoana care se alatura alcoolicului in Caruselul Negari. Daca accepta nedreptatile, sufera deprivari, sufera repetate jigniri, accepta promisiuni calcate, este pacalita si nehotarata in fiecare efort de a face fata bautului si este pusa la pamant de exprimarea constanta a ostilitatii indreptata spre ea, reactia ei este de ostilitate, acreala, anxietate si manie. Jucand rolul in acest fel o imbolnaveste pe sotie.

Ea nu este o femeie bolnava care l-a facut pe sotul ei alcoolic, dar este o femeie care devine o parte a bolii, traind in ea. Ea este pusa intr-un rol care o determina sa devina Provocatorul. Este prinsa intre boala agravanta a alcoolismului si un zid de ignoranta, rusine, jignire puse asupra ei de catre societate. Aceasta o zdrobeste; are nevoie de informatii si consiliere, nu pentru ca ar fi cauzat boala sotului ei, ci pentru ca este distrusa de catre aceasta. In schimb alcoolicul este ranit, reducandu-i sansele de recuperare.

Sotia este Singura

Un alt motiv pentru care sotia are nevoie de ajutor in recuperare, este ca, schimbandu-si rolul si incepand sa actioneze intr-un nou mod, va descoperi ca este singura. Altii – prietenii, relatiile, asociatii de afaceri – o vor trata ca un actor care isi paraseste piesa cand nu are cine sa o inlocuiasca. Este foarte adevarat mai ales daca sotia isi paraseste barbatul, fie la alegere, fie de necesitate.

Unele sotii isi pot schimba rolurile discutand cu un consilier care are cunostinte de baza despre alcoolism, sau participand la sedinte de grup la clinica locala de psihiatrie sau la un program de tratament. Altele isi gasesc confortul si siguranta participand la intalnirile grupului Al-Anon. A avea prieteni care ii inteleg noul ei rol, pentru ca si ei au trecut prin suferinte si agonii asemanatoare, sunt foarte importanti pentru sotie in acest moment. Rudele si prietenii ii pot spune cat greseste incercand sa joace un nou rol; are nevoie de oameni care sa o inteleaga si sa ii ofere suport moral, in cautarea de raspunsuri la problema alcoolismului.

Greseala cruciala facuta de femei care cauta ajutor pentru alcoolismul sotilor, este ca vor sa li se spuna ce trebuie sa faca sa inceteze bautul, fara sa inteleaga ca este necesar de timp lung pentru invatarea unui nou rol in casnicia alcoolica. Perioade lungi de conferinte sau intalniri de grupuri sunt necesare de multe ori, inainte ca o sotie sa inceapa sa-si schimbe sentimentele si sa invete sa joace altfel, intr-un mod constructiv.

Daca altii din piesa nu invata noi roluri, sotia va trebuie sa vina la grup cam doi trei ani inainte ca sentimentele si emotiile sa ii permita o schimbare de rol.

Sotia trebuie sa caute ajutor pentru ea, de a se recupera din propriile temeri, anxietati, resentimente si alte forte distructive din casnicia alcoolica. Pe masura ce este capabila sa se schimbe, asta poate schimba tiparul consumului de alcool al sotului, si in multe cazuri aceste schimbari duc spre recuperarea alcoolicului. Putini soti pot accepta o schimbare drastica la sotiile lor, fara sa faca schimbari in propria viata, dar aceste schimbari nu pot avea o garantie. Multe sotii cauta ajutor si apoi parasesc programul cand problemele din casnicia alcoolica nu se rezolva intr-un timp scurt.

Pentru a evita un rau facut copiilor, sotia trebuie sa caute ajutor in afara cercului de prieteni si a familiei. Cand joaca rolul de Provocator, copiii sunt pusi intre un tata bolnav si o mama bolnava. Sotia care cauta si gaseste ajutor suficient de repede poate preveni mult din raul care este trecut catre copii de catre reactia ei fata de sot. Daca cauta si gaseste ajutor, va proteja copiii in multe feluri, si poate deschide usa sotului pentru recuperare. Rata de recuperare creste semnificativ cand sotia cauta ajutor pentru ea si continua sa foloseasca acest ajutor.

Chestiunea morala

Chestiunea morala este de asemenea foarte importanta. Nimeni nu are dreptul sa joace rolul lui Dumnezeu si sa-i ceara alcoolicului sa inceteze bautul. Inversul este de asemenea valabil.

Alcoolicul poate continua sa joace ca un mic zeu, spunand tuturor ce sa faca, in timp ce face ce vrea, daca o casta intreaga continua sa-i joace rolul. Sotia are tot dreptul moral si responsabilitatea sa refuze sa actioneze ca si cum sotul ei ar fi un zeu, si trebuie sa i se supuna dorintei si ordinelor acestuia.

Ca regula ea nu are voie sa ii spuna nimic sotului pentru ca acesta nu va asculta. Singurul ei mod efectiv de a-i spune ce vrea, este de a se elibera de incercarea lui de control si de a-i dicta ce trebuie sa faca. Aceasta independenta poate fi exersata in liniste; nu trebuie exprimata in cuvinte. Asa cum mesajul catre sotie este ceea ce face alcoolicul si nu ce spune, ea va trebuie sa invete sa-si trimita mesajul actionand intr-un nou mod.

Doua lucruri pot sa intervina in succesul unui program pe termen lung. In primul rand, atitudinea sotului fata de noul rol, poate sa varieze de la dezaprobare la amenintari directe sau violenta. In al doilea rand, responsabilitatile casnice, in special daca sunt copii mici, ii face dificil sotiei sa se rupa si sa mearga la intalniri, consiliere sau terapie in timpul zilei. Seara, foarte putini soti alcoolici au grija de copii sau platesc baby-sitter-i, in timp ce sotia merge la Al-Anon. Nici nu ar trebui sa li se acorde incredere legata de aceasta responsabilitate atunci cand sunt bauti.

La un cuplu casatorit de varsta medie, in timpul fazei pre-alcoolice a bolii, sotia este prima persoana care i se alatura in Carusel. Multi ani mai tarziu, Intretinatorul si Victima isi incep rolurile. Daca recuperarea din alcoolism este initiata inainte ca boala sa se acutizeze, atunci sotia este cea care trebuie sa initieze programul de recuperare. Cele mai multe persoane din ziua de astazi, de multe ori chiar profesionisti, nu sunt dispusi sa accepte alcoolismul ca pe o boala, inainte ca acesta sa ajunga la stadiile adictive de alcoolism cronic. Astfel, sotia se va gasi intr-o situatie de pionierat in cautarea de ajutor.

Daca preotul condamna betia, ii va fi rusine sa mearga la el. Daca doctorul esueaza in recunoasterea existentei alcoolismului in fazele timpurii, ajutorul medical si consilierea ii sunt retezate din start. Daca conditiile devin de nesuportat si ea consulta un avocat, ii va vorbi in termeni de separare sau divort ca singurul serviciu pe care i-l poate oferi. Aceasta ii creste sentimentul de esec ca sotie sau o ingrozeste gandul la anxietatea si durerea pe care ar avea-o daca ar face aceasta actiune. Astfel, cele mai multe dintre sotii raman in Caruselul Negarii sau se intorc repede dupa ce au incercat sa il opreasca sau sa iasa din el.

Pana cand nu vor fi schimbari drastice in atitudinile sociale si culturale fata de consumul de alcool si alcoolism, membrii familiei care vor sa initieze un program de recuperare din alcoolism trebuie sa inteleaga ca acesta poate fi un proces lung si dificil. Cu toate astea, daca sotia sau un alt membru din familie vrea sa intre intr-un program saptamanal de educatie, terapie, Al-Anon sau consiliere si lucreaza programul timp de o perioada de sase luni, schimbarile, de obicei, apar nu numai in viata ei, ci, de multe ori, si in viata si actiunile alcoolicului.

O sotie poate sa faca o astfel de schimbare numai daca crede ca este o alegere buna si morala. Astfel, trebuie sa inteleaga latura alcoolismului. Trebuie, de asemenea, sa aiba curajul sa reziste opozitiei sotului fata de programul ei de recuperare. Nu ne putem astepta ca o sotie sa faca ceva ce este mult peste capacitatea ei emotionala sau financiara. Cu toate astea, ramanand intr-un program pentru ea insasi, ii va fi cu putinta sa rezolve probleme care la inceput i se pareau prea dificile.

Nu exista o cale usoara de a opri Caruselul Negarii sau poate fi chiar mai dureros sa-l opresti decat sa il mentii. Este imposibil sa dam reguli definite care sa se aplice tuturor membrilor piesei. Fiecare caz este diferit, dar cadrul piesei ramane cam la fel. Un membru al familiei poate sa vada Caruselul Negarii alcoolicului, dar de multe ori esueaza sa vada ca ea / el este unul / una dintre cei care ajuta la mersul acestuia.
Partea cea mai dificila in oprirea ciclului care se repeta, este teama ca alcoolicul nu o va scoate la capat fara un astfel de ajutor. Ceea ce ea considera ajutor, fara sa stie, este tocmai acel lucru care ii permite alcoolicului sa continue bautul ca si un tratament miraculos pentru toate problemele lui.

Initierea recuperarii

Daca un prieten este chemat pentru ajutor, aceasta ar trebui folosita ca o oportunitate de a-l ghida pe alcoolic si familia lui intr-un program planificat de recuperare.

Un profesionist care are alcoolici sau familiile lor ca si clienti sau pacienti ar trebui sa invete cum sa faca fata alcoolismului prin literatura disponibila, seminarii intensive prezentate de specialisti.

Daca o sotie crede ca sotul ei are o problema cu bautul sau bea prea mult sau prea des, ar trebui sa caute ajutor si consiliere imediat, evaluandu-si situatia pentru a afla programul care i se potriveste cel mai bine. Indiferent de tipul de ajutor ales, ea nu ar trebui sa se opreasca dupa cateva intalniri sau conferinte pentru ca schimbarile nu apar peste noapte.

Participarea regulata trebuie continuata, multe sotii invatand ca e nevoie de mult timp pentru a-si asigura un beneficiu real din astfel de programe. In societatea noastra, sotia are o singura alegere – sa caute ajutor pentru ea sau sa permita bolii alcoolismului sa o distruga pe ea, pe alti membri ai familiei si, poate, chiar casnicia.

Sursa: Iesirea din Labirint

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 29 iulie, 2017 | 0 comentarii | 58 vizualizari | 1 vot

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Aciduzzul | 11 ianuarie, 2016 | 0 comentarii | 190 vizualizari | 0 voturi

Charles Simic Widespread ignorance bordering on idiocy is our new national goal. It’s no use pretending otherwise and telling us, as Thomas Friedman did in the Times a few days ago, that educated people are the nation’s most valuable resources. Sure, they are, but do we still want them? It doesn’t look to me as […]

Autor: Aciduzzul | 6 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 1424 vizualizari | 5 voturi

Marius Serban Se pare ca romanii nu invata nimic, dar absolut nimic, din greselile trecutului. Exista similaritati intre “revolutia” de acum 26 de ani si miscarile de protest din 2015 din Piata Universitatii. Ambele evenimente au aparut pe un fond de revolta mocnita a unor mase extinse de oameni, ambele au fost declansate de incidente […]

Autor: Aciduzzul | 5 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 179 vizualizari | 2 voturi

Marius Serban Incet-incet Piata Universitatii incepe sa semene cu protestele de acum cativa ani care au debutat furtunos, insa, s-au fasait lamentabil, dirijate cu finete de manipulatorii serviciilor secrete. OK, ati dat jos niste neobolsevici patetici, reprezentantii unui sistem corupt, bolnav, un cancer care macina incet Romania. Pana aici este bine! Dar, de ce nu […]

Autor: Aciduzzul | 5 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 1246 vizualizari | 3 voturi

Victor Roncea Am mai scris despre uriaşele sume de bani vehiculate de agenţi sub steag străin care pretind că lucrează “non-profit” în regim de “voluntariat”, pentru te miri ce: de la salvat balenele din Marea Neagră (chiar şi cele care SAR pe la TV) la salvat interesele noului KGB, bine reprezentate de “Reţeaua Deschisă” a […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics