Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
octombrie 18, 2017, 12:21 pm
Soare
Soare
22°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 49%
Vânt: 0 km/h N
Răsarit: 7:34 am
Apus: 6:27 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Grafice
Despre coincidente – Regiunile de dezvoltare sau de destramare? Regionalizarea si destramarea Romaniei prin noua Regiune Autonoma Maghiara impusa de UDMR. Academicianul Dinu Giurescu trage semnalul de alarma (Victor Roncea)
Aciduzzul | 24 martie, 2011 | 1 comentarii | 985 vizualizari |
(3 voturi )

Acad. Dinu Giurescu
1. Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unitatilor teritoriale de statistica (NUTS) (sublinierea D.C.G.). Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice comparabile pe ansamblul Uniunii Europene. El prevede „cel putin trei niveluri ierarhice de detaliere”, bazate pe componenta teritoriala actuala a regiunilor de nivel NUTS 3 (sublinierea D.C.G.). Articolul 2 al Regulamentului precizeaza: „NUTS este un nomenclator ierarhic” cu 3 nivele de unitati teritoriale si anume – NUTS 1, NUTS 2 si NUTS 3 (articolul 2). Definirea acestor unitati teritoriale „se bazeaza in principal pe unitatile administrative existente in statele membre” (articolul 3 din Regulament).

Cele 3 niveluri NUTS sunt determinate de „pragurile demografice” (minimum si maximum) anume:

NUTS 1 de la 3 la 7 milioane locuitori
NUTS 2 800.000 pana la 3 milioane
NUTS 3 150.000 pana la 800.000

Regulamentul adoptat de Parlamentul si Consiliul Europei confirma si intareste realitatea unitatilor teritoriale de baza (NUTS 3) din statele membre, prin inscrierea lor nominala in „Jurnalul Oficial” al Uniunii Europene din 21 iunie 2003, dupa cum urmeaza:

Nr. crt. Tara NUTS Denumirea NUTS 3 in statele respective
1 2 3
1. Belgique / België / Belgia 3 12 45 Arrondissements
2. Danmark / Danemarca 1 2 16 Amtskommuner
3. Deutschland / Germania 17 42 443 Kreise / Kreisfreie Städte
4. Ellada / Grecia 5 14 49 nomoi
5. España / Spania 8 20 53 provincias
6. France / Franta 10 27 101 départements
7. Ireland / Irlanda 2 3 8 regional authority regions
8. Italia 6 22 104 province
9. Luxembourg 2 2 2
10. Nederland / Olanda 3 13 41
11. Österreich / Austria 4 10 36
12. Portugal / Portugalia 4 8 31
13. Suomi/Finland / Finlanda 3 6 21 Maakunnat / landskapen
14. Sverige / Suedia 2 9 22 län
15. United Kingdom / Anglia 13 38 135

Pentru a nu fi nici un dubiu, anexa II a Regulamentului sus-amintit, inscrie si denumirile unitatilor administrative existente (NUTS 3) in principalele tari cuprinse in Regulament, asa cum sunt aratate in tabelul de sus.

Recapituland: Regulamentul 1059/2003 al Parlamentului European si al Consiliului, consemneaza si confirma realitatea unitatilor teritoriale de baza existente in statele membre, cu recomandarea: „ar trebui sa se respecte situatia politica, administrativa si institutionala existenta” (paragraful 10, pagina 1 din Regulament).

*

2. Pornind de la Recomandarea nr. 1059 din 26 mai 2003, Guvernul Roman a initiat si Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004).

Politica de dezvoltare regionala – precizeaza legiuitorul din 2004 – este pusa in aplicare „in scopul asigurarii cresterii economice si dezvoltarii sociale echilibrate si durabile ale unor arii geografice constituite in regiuni de dezvoltare” (Legea din 2004, articolul 2/1).
Legea 315/2004 a stabilit 8 regiuni de dezvoltare (vezi Harta nr. I).

*

3. In 2009, 9 senatori si 22 deputati UDMR au inaintat Senatului o propunere legislativa (inregistrata cu nr. L/432/2009) pentru „modificarea si completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania cu modificarile si completarile ulterioare”.

Propunerea consta in formarea a 16 regiuni si 5 macroregiuni de dezvoltare, in locul celor 8 existente in prezent.

Expunerea de motive, semnata de initiatori, cuprinde formulari generale, ca de exemplu, „diminuarea decalajelor economice si sociale… sustinerea unei dezvoltari durabile a tuturor regiunilor tarii… restructurarea economiei regiunilor… promovarea unei dezvoltari echilibrate, a unor comunitati durabile si a incluziunii sociale…”.

Expunerea de motive nu explica de ce impartirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui inlocuita.

Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR enumera cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unitatilor componente, unde insa denumirea „judet” nu apare nicaieri.

Omisiune care alimenteaza informatia vehiculata pe cale orala, ca judetele vor disparea odata cu noua regionalizare. Disparitia judetelor pare sugerata si de explicatia unuia din initiatori: cele 16 regimuri de dezvoltare reprezinta o faza intermediara spre cele cinci macroregiuni, obligatorii in 2013. Explicatia nu face nici o mentiune despre existenta in continuare a judetelor.

Cele 16 regiuni de dezvoltare (NUTS 2), propuse de initiatorii UDMR, sunt aratate in harta nr. 2.

Cele 5 propuse macroregiuni, propuse de aceiasi initiatori, sunt reprezentate in harta nr. 3.

Initiatorii doresc ca impartirea in 16 regiuni sa intre repede in vigoare, la 1 ianuarie 2011.

In martie 2010, un deputat UDMR a propus ca Aradul sa nu faca parte din aceeasi regiune de dezvoltare cu judetul Timis si sa se alature judetelor Bihor, Satu Mare si Salaj cu care „se aseamana mai mult din punct de vedere economic sau cultural”.

*

Din propunerea de mai sus rezulta urmatoarele:

a) Regiunile de dezvoltare stabilite in 2004 sunt anulate fara vreo motivare reala.

b) Se propune un regim de tranzitie cu 16 regiuni – cu o durata de maximum trei ani; tranzitia ne aminteste de „intovarasirile agricole” din anii ‘50 menite sa inlesneasca eliminarea proprietatii taranesti individuale si constituirea colhozului.

Propunerea cu 16 regiuni de dezvoltare urmareste cumva desfiintarea judetelor ca unitati de baza? O atare desfiintare ar fi un unicum in Uniunea Europeana unde asemenea unitati teritoriale de baza exista in continuare, confirmate prin Regulamentul nr. 1059/2003.

c) Intre cele 16 propuse regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figureaza „Covasna-Harghita-Mures”. Este astfel reconstituita teritorial fosta „Regiune autonoma maghiara” din anii 1952-1958 (vezi Hartile nr. 2 si 4), numita acum „Regiunea de dezvoltare nr. 14″.

d) Macroregiunile IV si V din noua propunere de regionalizare impart aria transilvana in doua, si anume (vezi harta nr. 4):

IV. la Sud: Arad, Timis, Caras Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu si Brasov;

V. toata aria de Nord si Est a Transilvaniei, de la Oradea, Satu Mare si Baia Mare, pana la Miercurea Ciuc si Sfantu Gheorghe.

O atare propunere trimite la trecutul apropiat, astfel:

a) a se compara macroregiunea V cu teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena in august 1940 (harta 5 de comparat cu harta 4). Macroregiunea V inseamna o largire spre sud a teritoriului cedat in 1940.

b) In august 1940, a avut loc la Turnu Severin o intalnire preliminara a unor reprezentanti ai Romaniei si Ungariei, preludiu la Dictatul de la Viena. Partea ungara a propus celei romane „impartirea” Transilvaniei intre cele doua state, conform cu cele aratate in harta nr. 6.
Macroregiunea propusa in 2009 este, cu mici diferente, aceeasi cu propunerea din august 1940.

Se poate interpreta ca este o simpla coincidenta.

Se poate interpreta si altfel.

Evenimente relativ recente au demonstrat ca nu este prea complicat sa se constituie un nou stat pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul sustinut al mass-media internationale. Noul „stat” recunoscut de o seama de guverne este un „model” ce poate fi, in anume imprejurari, invocat si pus in practica.

Traseul propunerii din 2009: pentru-contra si iarasi pentru.

3 iunie 2009: Propunerea UDMR este inregistrata la Senat cu nr. b284.

10.06-10.07.2009: Trimisa spre aviz la Consiliul Legislativ, la Guvern si la Comisia pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului.

10.07.2009: Consiliul legislativ: aviz favorabil.

23.09.2009: Punctul de vedere al guvernului – aviz negativ.

3 si 9 februarie 2010: Punctul de vedere al Comisiei pentru administratie publica etc. – aviz negativ.
10 februarie 2010: Propunerea pentru o noua regionalizare a Romaniei este inscrisa pe ordinea de zi a Senatului si adoptata in aceeasi zi, prin aprobare tacita.

*

Cum a fost posibil ca, pe de o parte, Guvernul (PDL-UDMR) si Comisia pentru administratie publica sa dea aviz negativ, iar Senatul sa adopte propunerea prin aprobare tacita?

Se pare ca lucrul a fost posibil printr-o manevra de procedura initiata de un lider al majoritatii din Senat. O atitudine cel putin curioasa…
In concluzie, o propunere de impartire a Romaniei pe regiuni a trecut de una dintre Camere fara sa fi avut loc nici un fel de dezbatere si nici un fel de discutie in public, fiind totusi vorba de o chestiune de interes national.

Sa fie o simpla coincidenta!?!

Cand regimul trecut a renuntat, in 1968, la impartirea in raioane si regiuni (dupa model sovietic), propunerea de revenire la judete a fost publicata in presa, cu harta respectiva, spre dezbatere publica. Iar definitivarea, atunci, in 1968, a tinut seama si de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a doua judete: Braila si Galati (initial era prevazut un singur judet, cu ambele orase dunarene).
Intr-un sistem cu mai multe partide si libertatea mass-media o asemenea propunere – constituirea regiunilor de dezvoltare – cu consecinte ce pot duce foarte departe… trece pe tacute, pe furis, ascunsa opiniei publice.

Harta nr. 1

Regiunile de dezvoltare conform Legii 315/2004

1) Nord-Est, cu judetele Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bacau si Vaslui
2) Sud-Est, cu judetele Vrancea, Galati, Buzau, Braila, Tulcea si Constanta
3) Sud-Muntenia, cu judetele Arges, Prahova, Dambovita, Teleorman, Giurgiu, Ialomita si Calarasi
4) Sud-Vest Oltenia, cu judetele Mehedinti, Gorj, Valcea, Dolj si Olt
5) Vest, cu judetele Timis, Caras Severin, Hunedoara si Arad
6) Nord-Vest, cu judetele Bihor, Salaj, Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures si Satu Mare
7) Centru, cu judetele Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna si Brasov
Bucuresti-Ilfov, cu Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov

Harta nr. 2

Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009

Prin propunerea UDMR, aria transilvana este decupata in felii. Unele (numerele 15 si 16, harta nr. 2) merg in prelungirea regiunii de dezvoltare „Covasna-Harghita-Mures” (nr. 14 in harta nr. 2). Altele (nr. 12 si 13 harta nr. 2) se aseaza de-a lungul Carpatilor meridionali.

„01 – Botosani, Suceava
02 – Bacau, Iasi, Neamt, Vaslui
03 – Braila, Buzau, Galati, Vrancea
04 – Constanta, Tulcea
05 – Bucuresti
06 – Calarasi, Ialomita, Ilfov
07 – Giurgiu, Teleorman
08 – Dolj, Mehedinti, Olt
09 – Gorj, Valcea
10 – Arges, Dambovita, Prahova
11 – Arad, Caras Severin, Timisoara
12 – Alba, Hunedoara
13 – Sibiu, Brasov
14 – Covasna, Harghita, Mures
15 – Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures
16 – Bihor, Salaj, Satu Mare”

Harta nr. 3

Regiunea Autonoma Maghiara constituita in 1952 (devenita ulterior Mures-Autonoma Maghiara) din initiativa si cu aportul unor consilieri sovietici

A se compara teritoriul Regiunii Autonome din 1952 cu acela al regiunii de dezvoltare Covasna-Harghita-Mures, propusa in 2009 (harta nr. 2, regiunea nr. 14).

Harta nr. 4

Cele 5 macroregiuni propuse prin initiativa UDMR din 2009

I. Moldova toata, plus Braila si Buzau
II. De la Tulcea si Constanta si pana la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a Munteniei si Olteniei) pana la Dunare, inclusiv Bucurestii
III. Partea de nord a Munteniei si Olteniei (Prahova, Dambovita, Arges, Valcea si Gorj)
IV. Banatul, plus partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brasov)
V. Partea de Nord si Est a Transilvaniei, de la Covasna si Harghita pana in Bihor, Satu Mare si Maramures

Harta nr. 5

Teritoriul anexat de Ungaria conform cu hotararea Dictatului de la Viena (30 august 1940) judetele sunt cele existente in 1940

Harta nr. 6

Propunerea delegatiei ungare de impartire a ariei transilvane, transmisa delegatiei romane, la convorbirile preliminare de la Turnu Severin, 16-24 august 1940


Delegatia ungara propunea ca Romania sa cedeze un teritoriu de 69.000 km² cu o populatie de 3.900.000 din care 2.200.000 romani, 1.200.000 maghiari, 500.000 germani si alte nationalitati: Istoria politicii externe romanesti in date, coordonator Ion Calafeteanu, Fundatia europeana Titulescu, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2003, pp. 326-327 (sub datele 16-24 august 1940).

A se compara cu regiunea de dezvoltare nr. V (Harta nr. 4).

In memoriile sale, Mihail Manoilescu, atunci ministrul de Externe al Romaniei, scrie urmatoarele despre convorbirile de la Turnu Severin din august 1940:

„Partea ungara a prezentat un aide-mémoire datat Budapesta 11 august 1940, insotit de o harta a revendicarilor lor. Aceasta harta… formuleaza pretentia… de a se retroceda Ungariei toata Transilvania de la nord de Mures, inclusiv Aradul, lasandu-ne noua Blajul, Medias si Sighisoara si trecand la unguri Alba Iulia si Brasovul!” (sublinierea D.C.G.).

„Teritoriul reclamat reprezinta mai mult de doua treimi din teritoriile romanesti care au apartinut Ungariei si cuprinde mai mult de 2/3 din populatie, din care 2.200.000 romani…”

(Mihail Manoilescu, Memorii, iulie-august 1940. Dictatul de la Viena, editie ingrijita de Valeriu Dinu, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1991, p. 156).

Surse: Clipa si Victor Roncea

One comment

  • geolgau
    mai 20, 2013

    NU SUNTEM DE ACORD CU REGIONALIZAREA… ESTE IMPUS DE UDMR SI FMI.SE URMARESTE REPUBLICA TRANSILVANIA- DISTRUGEREA ROMANIEI.UDMR TERORIST…

      (Quote)

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 5 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 80 vizualizari | 2 voturi

După ce au ajuns la guvernare în alianță cu PSD, luptând ”crunt” împotriva guvernării PDL, nu o vor recunoaște vreodată, pentru că sunt prea cuminți și ascultători când în joc le este interesul, dar mai ales liberalii din teritoriu s-au trezit dintr-odată că trebuie să se unească cu PDL-ul. Pentru consolidarea dreptei, nimic altceva! Lipeala […]

Autor: Aciduzzul | 10 octombrie, 2014 | 0 comentarii | 148 vizualizari | 1 vot

China a depăşit SUA şi a devenit cea mai mare economie a lumii, arată un raport al Fondului Monetar Intenţional. Conform FMI, China va depăși la sfârșitul acestui an SUA în ceea ce privește produsul intern brut estimat în dolari SUA ppp(purchasing-power-parity). Un dolar ppp sau un dolar internațional este o unitate monetară cu aceeași […]

Autor: Aciduzzul | 6 septembrie, 2013 | 0 comentarii | 1381 vizualizari | 8 voturi

Ziarul Financiar publică din nou harta licenţelor de exploatare pentru 77 de substanţe minerale răspândite pe teritoriul României, de la andezit, ape minerale sau calcar până la uraniu, cupru, huilă sau sare, potrivit datelor disponibile pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. În ultimii doi ani, exploatarea resurselor minerale din subsolul României a devenit unul […]

Autor: Aciduzzul | 21 august, 2013 | 1 comentarii | 855 vizualizari | 8 voturi

Dan Tanasescu Am văzut recent un documentar în care se spunea că, după ce de-al Doilea Război Mondial, SUA au încercat să răstoarne peste 50 de guverne pe întreg globul şi în aproape toate statele respective au fost instalate ulterior regimuri total nedemocratice. Din întâmplare am găsit pe Facebook o imagine care spune totul. Este […]

Autor: Aciduzzul | 19 iunie, 2013 | 0 comentarii | 387 vizualizari | 3 voturi

Pentru anul 2013, Ministerul Apărării va primi suma de 1.500.000.000 euro pentru: – 920.000.000 euro (61%): solde în ţară şi străinătate, chirii şi diurne – 500.000.000 euro (33%): 75.000 pensionari militari – 30.000.000 euro (2%): carburanţi,telecomunicaţii, cheltuieli pentru militarii din străinătate – 30.000.000 euro (2%): achiziţii de echipamente militare – 15.000.000 euro (1%): sanitare, culturale, […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics