Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
octombrie 18, 2017, 12:14 pm
Soare
Soare
20°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 55%
Vânt: 0 km/h N
Răsarit: 7:34 am
Apus: 6:27 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Army/Intelligence
Dr. Liviu Turcu: Serviciile secrete – intre mit si realitate – II (Ziaristi Online)
Aciduzzul | 14 ianuarie, 2011 | 0 comentarii | 290 vizualizari |
(2 voturi )

Cand serviciile de securitate, asa cum deja am mentionat, ale fostelor tari comuniste sau ale regimurilor militare din Chile, Argentina, Grecia, Portugalia, Africa de Sud si multe altele au folosit serviciile secrete ca instrument executiv in politica interna si politica externa pe liniile de actiune mentionate mai sus dupa schimbarea regimului, toti factorii de comanda au facut trimitere la disciplina si subordonarea neconditionata fata de conducerea politica. Caracterul militar al majoritatii structurilor institutionale ale serviciilor secrete nu a facut decat sa accentueze ca disculpare actul subordonarii si executarii neconditionate a sarcinilor primite. La cele mentionate se mai adauga nu intr-o proportie neglijabila circumstantele favorizante negative ce tin de caracterul si constiinta personala a executantilor. De absenta unui sistem solid de valori civice si morale, augmentat de fanatismul politic si ideologic, de oportunism si carierism birocratic.

Asa au fost si continua sa fie posibile si azi in acest tip de regim politic practicarea curenta a torturii, eliminarea fizica in absenta sau cu participarea sumara si masluita a actului de justitie, intimidarea, persecutia si discriminarea pe multiple planuri, etc. Executia adolescentilor, practica violului multiplu si aruncarea victimelor inca in viata din elicopter in apele inghetate ale oceanului pot fi greu asimilate nu numai ca facand parte din categoria intereselor nationale, dar si a insasi lumii civilizate.

De remarcat faptul ca, desi in esenta operatiunile represive ale regimurilor autoritare vizau in primul rand consolidarea puterii politice a individului si grupului aflat in varful piramidei politice, comandamentele date sistemului politic institutional si indeosebi structurilor de securitate au avut intotdeauna o puternica umbrela justificativa ideologica. O platforma care de regula s-a bazat pe mobilizarea si sprijinul unei importante parti a opiniei publice.

Si ideologiile fasciste si cele comuniste au fost ideologii de masa. In acest sens in regimurile comuniste s-a folosit marota vesnicului pericol imperialist burghez in timp ce in regimurile autoritare militare mentionate mai sus era utilizat vesnicul pericol mortal al miscarilor si formatiunilor politice comuniste, extins apoi “generos” la nivelul intregii stangi politice.

Pe plan intern, trecerea de la un regim politic la altul provoaca indeobste serioase seisme socio-politice cu efecte dintre cele mai dramatice si la nivelul serviciilor secrete care sunt socotite a fi intim legate de fostul regim detronat. Ca atare, cand nu sunt cvasi-desfiintate, cum a fost cazul DINA inlocuita cu ANI in Chile, sunt epurate si reformate serios cum a fost cazul SIDE, devenita S.I. in Argentina.

In cazul regimurilor post-comuniste procesul, desi neuniform, a fost mai degraba unul de realiniere dupa modelul fostei clase politice care si-a asigurat in mod abil continuitatea prezentei si legitimitatii pe esichierul politic. Pe plan extern, relativitatea criteriului de calificare politica si morala a unui regim si a serviciilor secrete ce-i apartin este si mai vizibila fiind dominata de interferenta factorilor geopolitici, economici si militari ce definesc configuratia internationala a momentului respectiv. Asa se explica coabitarea volens nolens indelungata a unor regimuri politice diametral opuse sub aspect politic sau ideologic.

In spiritul obiectivitatii trebuie precizat ca nici regimurile democratice occidentale nu au fost si continua sa nu fie perfecte la acest capitol in raport cu litera comandamentelor politice formulate. Este de notorietate constatarea, azi publica, facuta de foste cadre ale uneia dintre cele mai mari puteri occidentale ca, desi serviciul de informatii din care a facut parte se bucura in lumea serviciilor secrete de calificativul unei accentuate pozitii ideologice de dreapta, a avut totusi surpriza de a descoperi ca principalul lor aliat pe acelasi profil se pozitiona practic in postura lui “mai la dreapta nu se poate”.

Viata isi are insa ironiile ei si una dintre acestea a fost si faptul ca in ultimul deceniu ce a precedat caderea regimurilor comuniste o mica tara occidentala europeana care a devenit cu sprijinul si consimtamantul marilor puteri varful de lance al promovarii pe plan international a drepturilor omului practica la nivelul propriei societati una dintre cele mai acerbe politici de supraveghere informativ-operative la adresa stangii politice. Infiltrarea organizatiilor existente, supravegherea tehnico-operativa, interventia directa la nivelul corporatiilor eco¬nomico-financiare si industriale pentru a bloca accesul profesional al celor supravegheati erau activitati cu-rente si nu de exceptie. Si nu in ultimul rand, serviciul in cauza era socotit a fi fost la propriu campion international al numarului de interceptari telefonice si alte mijloace de comunicatie.

Alte servicii de informatii apartinand marilor puteri nici macar nu fac un secret din faptul de a folosi sistemul SIGINT (colectarea informatiilor de interes prin supravegherea semnalelor specifice mijloacelor de comunicare) ca principal mijloc de colectie, sortare si selectie a informatiilor de interes informativ operativ. Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franta, Rusia, China, sunt doar cateva dintre acestea.

In ultimele decenii din necesitati de ordin operativ global s-au constituit adevarate constelatii de aliante tehnologice in domeniul SIGINT si mai apoi pe plan tematic si in domeniul HUMINT (human intelligence). Progresele ce mai insemnate in domeniul cooperarii internationale interservicii s-au facut in domeniul combaterii terorismului, a proliferarii arelor de distrugere in masa si partial a activitatilor criminale transnationale.

Un efort remarcabil ce are la baza premiza teoretica ca aceste teme reprezinta amenintari de ordin universal si depasesc ca atare competitia politica, ideologica, economica si militara traditionala, asa cum este ilustrata de evolutia relatiilor internationale. O competitie care altfel ramane pe fond la fel de acerba, avandu-se in vedere faptul ca in pofida publicitatii ce se face la nivelul opiniei publice, ponderea cooperarii pe aceste teme continua sa reprezinte doar o fractiune a activitatii serviciilor de informatii externe nationale.

Afganistanul continua sa ramana campul competitiei conflictuale intre serviciile secrete ale Indiei, Pakistanului si Iranului; Orientul Mijlociu ramane in continuare scena competitiei serviciilor secrete ale marilor puteri occidentale, ale Rusiei, Chinei, tarilor arabe si Israelului; fosta zona aflata in sfera de interes a Uniunii Sovietice, a ramas terenul competitiei conflictuale intre serviciile secrete ale Rusiei, ale marilor puteri occidentale, ale Chinei, Turciei, Iranului si serviciilor secrete renovate ale tarilor est-europene sau a celor desprinse din federatia sovietica; Africa continua sa faca obiectul operatiunilor informativ-operative si actiunilor clandestine, inclusiv de natura paramilitara in care fostele puteri coloniale isi disputa intre ele sau cu mai nou veniti precum Rusia, China, Japonia pozitiile de influenta politica, econo-mica si militara; lista poate continua usor pana la acoperirea intregului spatiu geografic al mapamondului, inclusiv Antartica si spatiul Artic.

Sub aspect informativ operativ lumea a devenit mai mult ca oricand un “global village” adica un fel de “sat global” la nivelul interdependentelor si competitiilor de tot felul.

Daca pe plan politic in cadrul relatiilor internationale epoca postbelica a adus cu sine fie si in forme fragile un anumit modus vivendi caracterizat de convenirea unui sistem de limite comportamentale politico-militare ca expresie a “ordinii mondiale de tip bipolar” in domeniul competitiei serviciilor de informatii externe a fost mentinuta tacit preeminenta principiului “fiecare pentru sine”.

Pentru cei inclinati sa invoce exemplele de stransa cooperare, altfel de notorietate publica intre serviciile de informatii ale unor tari aliate, cunoscatorii obiectivi ai lumii serviciilor secrete pot aduce numeroase contra-argumente incontestabile ce demonstreaza in timp fluiditatea si dinamica acestui tip de relatii. Criteriile morale “clasice” cunoscute si aplicate la nivelul relatiilor umane interpersonale nu se aplica intotdeauna cand este vorba de relatiile internationale tocmai datorita principiului inca dominant al lui “inainte de toate fiecare pentru sine”.

Exemplele abunda si de o parte si de alta a fostei baricade ideologice a vechii ordini mondiale de tip bipolar: serviciile de informatii franceze au sprijinit succesiv operatiunile de inarmare ale Israelului, inclusiv pentru construirea reactorului nuclear de la Dimona pentru ca ulterior sa schimbe cadrilul in sprijinul ambitiilor nucleare ale Irakului; serviciile de informatii americane au livrat Egiptului o intreaga baza de date de informatii politico-militare despre Israel ca urmare a conditiilor de bona fide puse de presedintele Anwar Sadat pentru finalizarea Acordului Tripartit de la Camp David; la randul lor serviciile de informatii israeliene au desfasurat ample operatiuni informativ-operative pe teritoriul Statelor Unite in domeniile politic, militar si tehnologic, multe dintre acestea fiind deja de notorietate publica; serviciile occidentale au sprijinit informativ-operativ ani de-a randul regimul lui Sadam Husein in timpul razboiului dintre Iran si Irak, pentru ca ulterior, la inceputul anilor ’90, sa se intample ceea ce deja se cunoaste; competitia intre serviciile de informatii franceze si cele americane au atins cote conflic-tuale atunci cand au constatat ca, in pofida colaborarii in unele domenii s-au penetrat reciproc pentru promovarea intereselor economice si de business; relatiile intre serviciile de informatii ruse si cele ale noilor state independent din fosta federatie sovietica au urmat si urmeaza cursul unui adevarat roller-coaster al cooperarilor si penetrarilor reciproce in propriul interes sau ca proxi al unor terte servicii de informatii.

Inca o dovada, daca mai era nevoie, ca prin definitie serviciile secrete urmeaza de regula neconditionat litera comandamentelor dictate de conducerea regimului politic. Abaterile de la regula sunt rare, iar cand este vorba de marile puteri au caracter de exceptionalitate.

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 14 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 282 vizualizari | 1 vot

Michael Thomas “9/11 was an Anglo-American black operation executed in collusion with Israeli Secret Services and Saudi Arabian financiers.” — 9/11 Investigator. Undoubtedly the 9/11 attacks on New York City and Washington DC are the most misrepresented by officialdom in US history. Whereas the assassination of John F. Kennedy is now understood to have been […]

Autor: Aciduzzul | 14 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 349 vizualizari | 5 voturi

Autor: Aciduzzul | 17 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 715 vizualizari | 3 voturi

Serghei Malkov, membru la Academia Militară rusă, prezice începutul unui nou război mondial în următorul deceniu. Oamenii de ştiinţă de la Academia Militară au ajuns la această concluzie, bazându-se pe teoria ciclurilor Kondratieff (după numele savantului Nikolai Kondratieff). Ciclurile Kondratieff pot fi definite ca o succesiune regulată a modificărilor structurale din cadrul economiei moderne. Întinzându-se […]

Autor: Aciduzzul | 17 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 369 vizualizari | 2 voturi

Teoriile conspirației au început să apară în jurul atacurilor de la Paris. Printre colportori. politicienii turci, în frunte cu președintele Erdogan, ale căror opinii coincid perfect cu cele de la Moscova și Teheran. Aceștia sugerează (când nu o afirmă direct) că serviciile secrete americane sau israeliene s-ar afla în spatele atacurilor de la redacția Charlie […]

Autor: Aciduzzul | 12 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 534 vizualizari | 1 vot

“Liviu Maior (n.r. tatal actualului director SRI) – agent dublu”. “Florian Coldea coordoneaza toata activitatea SRI”. Senatorul PSD Valer Marian a facut, recent, o noua declaratie politica, si aceasta incendiara, vizat fiind prim adjunctul directorului SRI Florian Coldea, despre care spune ca ar fi vinovat, printre altele, de infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics