Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
decembrie 18, 2017, 8:43 pm
Ceaţă
Ceaţă
2°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 100%
Vânt: 7 km/h ENE
Răsarit: 7:47 am
Apus: 4:37 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Editorialele editiei
Nu e el mason degeaba. Razvan Theodorescu despre poporul roman: „E o enormitate a afirma ca ne-am nascut ortodocsi” (Saccsiv)
Aciduzzul | 24 aprilie, 2011 | 3 comentarii | 471 vizualizari |
(3 voturi )

Citez din articolul E o enormitate a afirma ca ne-am nascut ortodocşi: Exista o expresie des folosita in ultimii ani, potrivit careia poporul roman s-a nascut creştin, ba chiar mai mult, ortodox. Este o enormitate a afirma ca ne-am nascut ortodocşi. Ne-am nascut creştini in masura in care in secolele VIII-IX, atunci cand etnogeneza se incheia, creştinarea protoromanilor de asemenea se terminase. Populatia romanica era o populatie creştina in sens latin, iar aici stau marturie argumentele lingvistice precum: Basilica, Dominus Dei etc. Latinitatea creştinismului nostru este o latinitate provinciala, daco-moesica, insa in niciun caz nu se poate vorbi de Ortodoxie. Din punct de vedere metodologic, vorbim de catolicism şi ortodoxism abia dupa momentul Schismei lui Cerularius din 1054. Exista o problema a deciziei liderilor cu privire la o religie sau alta. In aceasta privinta rolul elitelor este determinant. De pilda, cneazul Glad, care nu este un roman, la Cenad, a ales sa fie botezat de bizantini la Vidin.

El a optat pentru acea formula impotriva ungurilor care alesesera formula apuseana. Liderii sunt cei care hotarasc, nu poporul. Se cuvine sa renuntam la aceasta formula romantica, dupa cum se cuvine sa renuntam şi la cea a pastrarii unei „conştiinte nationale“ potrivit careia pastorul doinind ştia ca este roman. Acest lucru vine pe cale iezuita, din lumea contrareformei, in şcolile iezuite din Polonia, unde elevii sunt Grigore Ureche şi Miron Costin. Ei şi-au insuşit ideea „Roma triumfas“, idee iezuita a contrareformei, şi au concluzionat ca de la Ram ne tragem.

Totuşi, este un lucru ce trebuie luat cu precautie. In primul rand, aderarea noastra la Ortodoxie este un fenomen de lunga durata, datorat modificarilor din ansamblul Europei Central-Orientale şi de Sud-Est şi a convertirilor ce au loc in perioada formarii poporului roman. Ceea ce se poate spune este ca noi suntem singurul popor, prin latinitatea noastra, de vechi creştinism. In studiul Monumentum princeps şi geneza statelor in Europa Rasariteana am radiografiat comparativ convertirile la creştinism din acest spatiu.

Convertirile vecinilor.
Intai, cazul bulgar, din anii ’60 ai secolului al IX-lea, cu creştinarea hanului Boris devenit Mihail, creştinare facuta la Prisca; avem prima decizie a unor lideri de a merge intr-o anumita directie. Liderul este pus in fata unei optiuni: pe de-o parte era Biserica Romei, care, prin Papa Nicolae I, cerea bulgarilor sa intre sub jurisdictia sa – inca nu era catolica pentru ca suntem de-abia in secolul IX – şi pe de alta parte, Biserica din Constantinopol. Bulgarii au ales Patriarhia Ecumenica, aşa cum au ales-o mai tarziu sarbii, romanii şi aşa cum erau s-o aleaga şi ungurii. Motivul acestei alegeri a fost un fapt fundamental care, ecleziologic, desparte Roma de Constantinopol: prima, fiind o monarhie democratica, nu admite autocefalii (autonomii bisericeşti).

Acest lucru a fost afirmat prin faimosul „Dictatus Papae“, din secolul al XI-lea, al lui Grigore al VII-lea Hildebrand. Bizantul, in schimb, mai flexibil, lasa aceasta posibilitate. Aceasta autonomie este ceea ce au ales primii din acest spatiu: bulgarii. Au urmat ruşii lui Vladimir la sfarşitul secolului al X-lea, in urma unor relatii speciale pe care marii cneji le-au avut cu Constantinopolul. Apoi Serbia, insa intr-un timp care este foarte neclar.

Un caz particular este cel al ungurilor. In general se vorbeşte doar de anul 1000 şi de Ştefan cel Sfant care a ales Biserica Romei. Situatia este mai complicata. Se cunoaşte azi ca a fost un grup disident de hoarda lui Arpad, care a plecat din Panonia in cautare de noi teritorii şi, ca toti migratorii crescatori de vite, in cautare de sare. Aceasta plecare s-a facut pe valea Mureşului. A mers din zona actuala a Aradului pana in zona Alba Iulia. Aici, acest grup condus de Gyula s-a stabilit in vechiul Apulum, iar acesta a plecat la Constantinopol, unde s-a creştinat in jurul anului 950. Apoi s-a intors inapoi in tinuturile sale impreuna cu Ierotei, Episcopus Turkias (episcop al Turciei). De ce al Turciei? Pentru ca numele de turci era dat de cronicarii bizantini tuturor celor care veneau din Rasarit, inclusiv ungurilor. Acest Ierotei a fost recent canonizat de Patriarhia ecumenica pentru opera sa misionara.

De asemenea, a existat la Alba Iulia in secolul al X-lea un baptisteriu, urmele sale se pastreaza sub actuala catedrala catolica a „Sfantului Mihail“. Acesta, zidit dupa o tehnica bizantina, este locul in care aproape sigur ungurii lui Gyula s-au creştinat. Creştinarea sub semnul Bizantului a durat cateva decenii la nivelul elitelor. Fiica acestui Gyula, Şarolta, era creştina cu siguranta. Ea s-a casatorit cu un conducator maghiar, Gheza, şi au avut un fiu: Vajk. El este cel care, casatorindu-se cu fiica ducelui de Bavaria, cu Ghizela, care apartinea credintei apusene, a ales Biserica Romei. Astfel, Vajk a devenit Ştefan cel Sfant, marele creştinator al Ungariei. Totuşi originea sa este intr-un mediu apropiat Constantinopolului. Interesant este ca dupa momentul Ştefan cel Sfant au fost cel putin cateva domnii – amintesc pe cea a lui Gheza, amintesc pe cea a lui Andrei I – care a fost marcata de relatii cu Bizantul. Coroana regala a Ungariei reprezinta o diadema trimisa din Bizant.

De asemenea, un mare bizantinolog ungur a demonstrat ca in Ungaria de Sud, multa vreme, pana in secolele XIII-XIV, unii sfinti erau celebrati dupa calendarul Bisericii de acum ortodoxe. Abia stingerea Arpadienilor (1301) şi venirea Angevinilor a facut ca orientarea occidentala, catolica, sa fie absoluta, ducand chiar la deznationalizarile de romani şi catolicizarile de ortodocşi. Chiar daca ne place sa spunem ca Matei Corvin a fost de origine romana, el a fost un bun ungur şi un bun catolic. De asemenea, familiile nobiliare romaneşti s-au maghiarizat, catolicizandu-se – spre exemplu Dragoşteşti au devenit Dragffy, iar Candeştii au devenit Kendefi. Cnejii care au ramas ortodocşi au devenit tarani, din vechea origine nobiliara au pastrat doar denumirea de chinez/chineji.

Creştinismul intre oportunism politic şi persuasiune feminina.
Mai exista un aspect interesant in privinta convertirilor. Studiile antropologilor americani de acum 15-20 de ani au aratat un lucru: conversiunile la creştinism, de pretutindeni şi dintotdeauna, se fac intotdeauna cu un rol fundamental al femeii. Femeia e buna conducatoare de creştinism. Patimile, drama lui Iisus le impresioneaza mai puternic. In favoarea acestei teorii stau cazul Şaroltei – in cazul creştinarii ungurilor, al faimoasei Olga, care s-a creştinat in secolul X la Constantinopol, in cazul ruşilor, dupa cum probabil şi tarinele şi unele principese din spatiul sarbesc au influentat in cazul bulgarilor.

La toate acestea se poate adauga un lucru, numit de profesorul Dimitrie Obolenski „the political opportunism“ al secolelor XIII-XIV – oportunismul politic al unor lideri. Faptul ca in momentul incercarii de unire a Bisericilor in fata pericolului otoman o serie intreaga de conducatori bizantini sau balcanici privesc spre catolicism nu trebuie inteles ca pe un act facut din vreo convingere teologica. Dimpotriva, putem afirma ca unii dintre bizantinii cunoscuti ca puternici ortodocşi, precum imparatul Ioan al VI-lea Cantacuzino, au fost pentru unirea Bisericilor. Pentru el şi pentru multi altii era doar o unire politica, o salvare de primejdia rasariteana. Ideea unor bizantini care erau pentru unire, cum a fost Patriarhul Ioan Bekos (sec. XIII), era aceea ca Sfintii Parinti din secolele IV şi V, de la Ambrozie din Milan la Augustin din Hippona, la Grigore din Nisa sau la Vasile cel Mare, aveau opinii oarecum comune, nu identice, deosebirile nefiind majore.

Acelaşi imparat Ioan al VI-lea Cantacuzino era convins ca la orice disputa teologica intre Apus şi Rasarit bizantinii vor caştiga şi ca, de fapt, era o problema politica orientarea spre Apus. Vedem ca liderul bulgar Ionita Caloianu, rege din dinastia Asaneştilor, alege, la un moment dat, sa fie catolic. Pentru putina vreme. Era o optiune politica apropierea de papalitate. Ştefan II Nemania, primul rege sarb, primeşte coroana de la Roma, dupa aceea se leapada, luandu-şi o sotie bizantina, o Comnena, pentru ca mai tarziu sa se recasatoreasca cu o membra a familiei ducale venetiene, Anna Dandolo. Şi la noi observam aceleaşi mutatii. De exemplu voievozii moldoveni Latcu şi Petru Muşat. Il ştim pe Latcu catolic, dar nu a fost de la inceput. Petru Muşat este considerat ortodox sadea, ei bine n-a fost la inceput. De asemenea, in jurul lui Vladislav I şi a faimoasei doamna Clara, a doua sotie a voievodului Nicolae Alexandru, se pot face diverse afirmatii. In privinta liderilor a fost şi un moment de conversiune personala in 1369 a imparatului bizantin Ioan al V-lea Paleologu, dar care n-a avut efecte foarte mari.

Cum se pastreaza Ortodoxia in spatiul romanesc.
Pe de alta parte, este un lucru esential care trebuie marcat: odata cu aceste apropieri de catolicism ale elitei ortodoxe din motive politice, clerul monahal, lumea preoteasca simpla, poporul a pastrat traditia Rasaritului, aceea a Ortodoxiei. In cazul romanilor erau, pe de o parte, legaturile politice cu a doua Roma, şi existenta, in momentul etnogenezei in spatiul bulgar, a unei limbi slave bisericeşti, care a facilitat unele patrunderi de elemente de eclesiologie in spatiul nostru şi unele elemente caracteristice poporului nostru care este un popor latin rasaritean.

Creştinarea bulgarilor a fost esentiala şi determinata in impunerea la nord de Dunare a ritului ortodox. Insa nu putem considera ca moment zero al trecerii spre ritul bizantin al populatiilor de la nord de Dunare aparitia şi dezvoltarea Bisericii Ortodoxe Bulgare ca biserica autocefala. Aceasta se produce inainte de rascoala fratilor Petru şi Asan (1186). Inainte de 1235, cand apare patriarhatul bulgar de la Tarnovo, in secolele XI-XII a existat o actiune a Bisericii bizantine asupra acestor populatii romano-slave şi acest lucru il vedem in limbajul bisericesc. Insa aparitia patriarhatului bulgar este hotaratoare pentru organizarea ecleziala nord-dunareana, cel putin pana la inceputul secolului al XIV-lea. Acolo au fost hirotonisiti preoti şi episcopi pentru spatiul muntenesc inainte de 1359. Rolul sau fundamental se vede atat in manuscrisele bulgare pastrate, cat şi in faptul ca in pronaosul de la Cozia inscriptiile de secol XIV pastreaza ceva din reforma ortografiei facuta de Eftimie din Tarnovo.

In privinta acestor relatii romano-bulgare ar mai fi de adaugat ceva. Romanii sunt ultimii care ajung la Athos, la Cutlumuz mai exact, in vremea lui Vladislav I, şi cer, dupa putin timp, sa se intoarca acasa. Exista un text faimos in care romanii spun ca nu suporta organizarea cenobitica, chinoviala (manastire in care calugarii au viata organizata in comun), chiar colhoznica, pe care slavii o aveau pentru ca ei au traditia obştii şi a zadrugii. Latinii, romanii mai individualişti doreau idioritmie, tipul celalalt de viata monahala, fiecare dupa ritmul sau, şi se intorc de la Athos. Deşi principii romani sunt mari sprijinitori ai Athosului, monahii romani nu sunt o prezenta in mediul athonist decat foarte tarziu. Tipul de viata cenobitica, al Ortodoxiei slavo-greceşti, nu ii prinde pe monahii romani, in pofida legaturilor mai sus mentionate.

Momentul aparitiei episcopiei Cumaniei, continuata cu episcopia Milcoviei, care este o actiune misionara a dominicanilor asupra populatiei cumane, vorbeşte de un aspect edificator cu privire la credinta populatiei romaneşti de aici. Documentul, din secolul XIII, vorbeşte de pseudoepiscopi, de rit grecesc, care predicau şi in orice caz caştigau mai multa populatie decat misionarii dominicani.

In privinta invaziei tataraşti s-ar putea crede ca acest eveniment a actionat ca o supapa pentru aceasta zona intre cele doua Biserici care se luptau pentru creştinarea diverselor popoare migratoare, a se vedea cazul cumanilor. Insa, daca privim mai indeaproape, observam ca Roma, inca inainte de Schisma de la 1054, s-a ocupat mai mult decat Bizantul de creştinarea popoarelor migratoare. Acesta din urma a avut doar un singur episod notabil de misionarism direct in secolele VIII-X prin trimiterea fratilor Kiril şi Metodiu, cu alfabetul glagolitic şi chirilic, in Moravia şi apoi la slavii din Balcani. In rest, Roma a facut toate aceste incercari. Momentul invaziei mongole a fost o mare criza politica, dar din punctul de vedere al Ortodoxiei nu se poate spune ca s-au petrecut schimbari majore. In privinta catolicismului, da. I-a schimbat strategia: de unde inainte de acest eveniment a fost un misionarism direct, prin emisari, s-a trecut la o formula mai subtila. Aceasta, şi pentru ca dupa invazia tatara a venit şi celalalt pericol cu mult mai mare: cel otoman.

In fata acestuia, Biserica Catolica işi indreapta ochii spre cei de la nord şi de la sud de Dunare. Ii ademeneşte reuşind de obicei pentru ¬putina vreme uniri sporadice, insa, pana la caderea sa, Bizantul (1453) reprezinta, ideologic vorbind, un model de credinta şi civilizatie. In centrul acestei ideologii bizantine sta flexibilitatea pe care Constantinopolul o lasa fiecarei natio de a-şi urma propriile cai pentru organizarea ecleziala.

Dupa momentul in care, la 1359, Argeşul a preluat traditia Vicinei şi la 1401, Suceava a preluat intr-un fel traditia Cetatii Albe, incetatenirea noastra in Ortodoxie era definitiva. Mai apoi Statul medieval roman apare o data cu Biserica şi Biserica o data cu Statul. Trebuie sa avem in vedere faptul ca definirea statului medieval, in Europa, nu poate fi conceputa fara creştinism. Mai exact, creştinarea a dus la crearea unui stat in cazul popoarelor nomade, iar creştinismul popular la popoarele mai ales latine, sedentare, la franci, la romani (ca sa iau cele doua extreme) a dus, treptat, la formarea statului. Puteau fi şi state ariene, dar creştine – cum au fost toate statele germanice, cu exceptia francilor. Creştinismul este cel care determina aceasta recunoaştere a comunitatii. De altminteri, sa nu uitam ca „religio“, substantivul, este legat de verbul „religlo“. Religia este cea care aduna.

Ortodoxia, un motiv al inapoierii noastre economice?
Am sa inchei cu un aspect referitor la modernitatea civilizatiei ortodoxe. Ideea ca Ortodoxia este desueta sau conservatoare trebuie demontata. In momentul de fata, 18% din Uniunea Europeana este ortodoxa. In aceasta privinta trebuie sa avem in vedere doua aspecte: unul privind raportului economie-confesiune, iar cel de-al doilea e cel al congruentei Ortodoxiei cu Europa unita.

In primul rand, daca luam in considerare cercetarile şcolii de Sociologie a Religiilor, constatam o problema a raportului sau economie-religie; pretutindeni calvinii sunt mai bogati decat luteranii, luteranii mai bogati decat catolicii, aici se oprea analiza lui Max Weber. Extinzand teoria, catolicii sunt mai bogati decat ortodocşii şi ortodocşii, mai bogati decat islamicii, cu exceptiile artificiale: Luxemburg şi Qatar. Asta, din cauza unui tip de educatie pe care ti-l da Ortodoxia, care nu este cel al protestantului. Consider ca Ortodoxia e legata de o anumita ramanere in urma economica. Protestantul ştie ca el este o farama, un nimic in mana dumnezeirii, el este nascut din pacatul lui Adam şi al Evei şi trebuie sa munceasca continuu ca sa-i placa lui Dumnezeu.

Trebuie sa fie adeptul lui „Times is money“ şi chiar sa se bucure putin de placerile trupului. Rasariteanul, de la Sfintii Parinti din secolul al IV-lea, ştie ca omul este o parte din Dumnezeu, este facut aidoma Lui, de aceea cand se casatoreşte in Biserica i se pune o coroana pe cap pentru ca, pentru o clipa, este Imparatul lumii. Şi pentru ca este asemenea lui Dumnezeu, Dumnezeu il ajuta. Dumnezeu ii face de toate, iar el sta, se uita, se roaga, se mai joaca cu nişte matanii, aici se inrudeşte cu islamicul. Este o alta educatie.

In al doilea rand, de ce este concurenta cu Europa Ortodoxia astazi? Consider ca sunt patru motive: 1) Ortodoxia este nationala, astfel este congruenta cu Europa natiunilor, 2) e sinodala şi fiind sinodala e congruenta cu Europa democratiei, 3) este ecumenica şi 4) sprijina relatia cu laicatul. Intr-o Europa secularizata acest lucru conteaza, ba chiar mai mult, de aici vine şi apropierea Ortodoxiei de protestantism, de luteranism mai ales.

Cronologie
271 Retragerea Aureliana. Teritoriul Daciei este parasit de administratia romana, insa creştinismul incepuse deja sa se raspandeasca, chiar daca era o religie persecutata
286 Prima impartire a Imperiului Roman intre Diocletian şi Galeriu
313 Edictul de la Milan, dat de imparatul Constantin, prin care religia creştina este permisa in imperiu
325, 381 Primele doua Sinoade Ecumenice ale Bisericii in care se compune Crezul
364 A doua impartire intre Valentinian (Apusul) şi Valens (Orientul)
379-395 Teodosie cel Mare este ultimul imparat al intregului Imperiu
395 Ultima impartire a Imperiului intre Honorius şi Arcadius
447, 589 Sinoadele de la Toledo, unde apare adaosul „Filioque“ in simbolul de credinta-Crezul
451 Sinodul IV Ecumenic (Calcedon) largeşte jurisdictia Constantinopolului asupra Pontului şi a Traciei
476 Imperiul Roman de Apus dispare
472-519 Schisma acachiana (prima ruptura a celor doua Biserici)
527-565 Imparatul Justinian recucereşte o parte din vechiul Imperiu de Apus. Imperiul Bizantin e la apogeu
602 Marea invazie avaro-slava; structura populatiei din Balcani se modifica radical
610 Sunt chemati sarbii de imparatul Heraclie la granita de vest a Imperiului
672 Bulgarii hanului Asparuh trec Dunarea şi supun triburile slave
692 Sinodul Trulan II stabileşte egalitate onorifica şi in drepturi intre patriarhiile Roma şi Constantinopol
731-732 Imparatul Leon III Isaurul trece Iliricum Oriental, Italia de Sud, Creta şi Sicilia sub jurisdictia Constantinopolului, spre marea nemultumire a Romei
800 Papa Leon al III-lea incoroneaza un rege franc, pe Carol cel Mare, ca „imparat“ al Imperiului Roman de Apus, ceea ce era o jignire adusa imparatului din Constantinopol
860 Ruşii din Kiev ataca Constantinopolul
861-863 Disputa dintre Patriarhul ecumenic Fotie şi Papa Nicolae I in privinta dorintei de suprematie a Papei peste toata Biserica (primatul papal). Papa excomunica pe Patriarhul Fotie şi clerul ortodox
863-886 Actiunea de misionarism ortodox intreprinsa de Kiril şi Metodie in spatiul slav (sarbi, bulgari şi slavi vestici). Cei doi compun alfabetul glagoritic şi pe cel chiril, precum şi Liturghia in slava
864 Creştinarea bulgarilor sub hanul Boris, devenit Mihail I
866 Conflictul Roma-Bizant pentru creştinarea bulgarilor (deşi creştinati oficial de Constantinopol, Papa Nicolae I le trimite şi el misionari). Actiunea Papei este condamnata de Patriarhul Fotie, care il excomunica pe Nicolae I
893 Se reiau legaturile dintre cele doua scaune patriarhale
896 Ungurii ajung in Campia Panoniei şi a Tisei
927-969 In timpul tarului Petru I, imparatul bizantin recunoaşte un patriarh bulgar, dar acesta nu este validat de Biserica Constantinopolului
953 Gyula, al doilea demnitar al hanului maghiar, e creştinat la Constantinopol. El se intoarce in regiunea pe care o controleaza, Alba Iulia, cu un episcop ortodox – Ierotei. Fiica lui Gyula, Şarolta, se casatoreşte cu Gheza şi din casatoria lor se naşte Vajk (Ştefan cel Sfant al Ungariei)
988 Cneazul Vladimir al Kievului, casatorit cu sora imparatului bizantin Vasile al II-lea, ii creştineaza pe ruşi
997-1038 Ştefan cel Sfant al Ungariei introduce ritul latin
1025 Taratul bulgar dispare, cucerit de imparatul bizantin Vasile al II-lea
1054 Schisma cea Mare: Patriarh ecumenic era Mihail Cerularie, iar Papa, Leon IX. Anatema a fost data de Cardinalul Humbert de Silva Candida asupra Patriarhului ecumenic, asupra clericilor şi credincioşilor ortodocşi. Cateva zile mai tarziu, Cerularie a rostit o anatema similara impotriva Bisericii Romane. Abia in 1965, printr-o declaratie comuna, Papa Paul al VI-lea şi Patriarhul Atenagora I au ridicat blestemele rostite in urma cu 900 de ani
1071 Batalia de la Manzikert, in care armata bizantina e infranta zdrobitor de turcii selgiucizi. Aceştia patrund in Asia Mica
1096 Incep cruciadele. Caderea locurilor sfinte sub controlul necreştinilor a tulburat lumea creştina, iar la initiativa imparatilor bizantini, sprijiniti de papa, cavalerii occidentali au inceput o serie de razboaie sfinte numite cruciade. Doar prima cruciada şi-a atins tinta fiind recucerit pentru o vreme Ierusalimul
1186 Rascoala fratilor Petru şi Asan in Balcani impotriva Imperiului Bizantin. Apare cel de-al doilea Tarat Bulgar
1191 Regele maghiar incepe colonizarea saşilor in Transilvania
1187 Ierusalimul cade şi in mainile sultanului Saladin. Va urma cruciada a III-a
1197-1207 Ionita Caloian, ajungand la conducerea Taratului Bulgar şi dorind titlul de imparat şi un patriarh pentru vlaho-bulgari, incheie o unire cu Roma in 1204, revocata ulterior
1204 Cruciada a IV-a e deturnata catre Constantinopol. Apare Imperiul Latin (1204-1261), imparatul bizantin şi patriarhul se retrag la Niceea
1234 Scrisoarea Papei Grigore IX catre regele maghiar Bela al IV-lea despre existenta in episcopia cumanilor a unor clerici greci care il incurca pe episcopul catolic
1235 Este recunoscuta Patriarhia bulgara de la Tarnovo de catre patriarhul ecumenic; aceasta patriarhie dispare in 1393, cand e cucerita de turci
1241 Marea invazie tatarasca
1247 Diploma Cavalerilor Ioaniti, in care sunt mentionate formatiunile prestatale dintre Carpati şi Dunare
1330 Batalia de la Posada. Basarab I il invinge pe regele maghiar Carol Robert de Anjou caştigand independenta tarii sale
1347 Dragoş e trimis sa infiinteze o marca de aparare la est de Carpati. Aici e nucleul viitoarei Moldove
1359 Urmaşul lui Basarab, Nicolae Alexandru, muta mitropolia de la Vicina la Curtea de Argeş, iar Iachint devine primul mitropolit al Tarii Romaneşti
1359 Bogdan I fuge din Maramureş in Moldova, unde pune bazele statului medieval moldovean
1401 Dupa indelungi tratative care au inceput cu Petru I Muşat, Patriarhia de la Constantinopol recunoaşte Mitropolia Moldovei in timpul lui Alexandru cel Bun

Comentariu saccsiv:
Omul e mason:
DOCUMENT: Juramantul de MASON al lui RAZVAN THEODORESCU
Si zice:
„… insa in niciun caz nu se poate vorbi de Ortodoxie. Din punct de vedere metodologic, vorbim de catolicism şi ortodoxism abia dupa momentul Schismei lui Cerularius din 1054.” Adica de aia nu e poporul roman inca de la formarea sa ortodox, caci doar de la marea schisma incoace „vorbim de catolicism şi ortodoxism”. El cica e istoric, dar se face ca nu stie ca pana atunci erau cu totii ortodocsi. El se face ca nu intelege ca ceea ce numim acum Vatican, s-a desprins de ceea ce numim acum Ortodoxie.

Cica:
„Ne-am nascut creştini in masura in care in secolele VIII-IX, atunci cand etnogeneza se incheia, creştinarea protoromanilor de asemenea se terminase.” Se terminase demult si se numeau pe atunci crestini, deci putem spune ortodocsi, caci Ortodoxia e singura ce a ramas crestina, restul plecand pe miristile ereziei.

Si mai zice el:
„Consider ca Ortodoxia e legata de o anumita ramanere in urma economica.”
Inca de cand am inceput sa-i citesc articolul, eram sigur c-o tranteste, caci asta e trendul:
Categoria „BATRAN DEGEABA” – Istoricul Neagu DJUVARA: „ROMANIA A RAMAS IN URMA FIINDCA E ORTODOXA”

Sursa: Saccsiv

3 Comments

  • petcu
    iulie 8, 2013

    Desigur ca acest domn ,Razvan Teodorescu, isi foloseste stiinta pentru a servi pe Satana si a lovi ,cu buna stiinta ,in ortodoxia poporului roman ,laptele matern,pe care l-a supt,din fericire ,fie ca vrea sau nu acest om.Desi nu fac discriminare ca este evreu,el nu iubeste decat tara sa de bastina,semenii sai care ,acum ,sunt la puterea acestei lumi.Este un popor ales de Dumnezeu,dar IIsus fiul lui Dumnezeu asigura ca si ceilalti oameni pot fi <> lui Dumnezeu daca IL vor iubi pe El.Ori evreii l-au rastignit pe Fiul lui Dumnezeu,nerecunoscand ortodoxia ca fiind religia cea adevarata a lui Dumnezeu.Dovada ca D-l Teodorescu ,fiind mason,sustine aceasta grupare primejdioasa pentru poporul roman este faptul ca afirma ca Romania nu este o tara ortodoxa.Dar recesamintul actual confirma contrariul,stimate domn!Eu sper ca romanii sa aiba intelepciunea sarpelui si blandetea porumbelului pentru a trece si din aceasta opresiunea care incepe sa apara la orizont si care va veni din toate directiile.Trezvia mintii sa functioneze,postul,smerenia si rugaciunea si iubirea cea crestin -ortodoxa.

      (Quote)

  • florin
    martie 14, 2013

    Iar eu consider ca are dreptate si nu e nebun de loc. vreau un inscris din anul 1000 in care romanii se declara ortodocsi.
    M-as mira ca acum, sa existe 10% dintre romani sa stie ce e aia ortodox.
    Poate aia care merg la vrajitoare?

      (Quote)

  • YOANA
    noiembrie 13, 2011

    EU CONSIDER CLAR CA ACEST OM ESTE NEBUUUUUN!!!!!!!!!!

      (Quote)

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 29 iulie, 2017 | 0 comentarii | 133 vizualizari | 1 vot

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Aciduzzul | 11 ianuarie, 2016 | 0 comentarii | 200 vizualizari | 0 voturi

Charles Simic Widespread ignorance bordering on idiocy is our new national goal. It’s no use pretending otherwise and telling us, as Thomas Friedman did in the Times a few days ago, that educated people are the nation’s most valuable resources. Sure, they are, but do we still want them? It doesn’t look to me as […]

Autor: Aciduzzul | 6 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 1452 vizualizari | 5 voturi

Marius Serban Se pare ca romanii nu invata nimic, dar absolut nimic, din greselile trecutului. Exista similaritati intre “revolutia” de acum 26 de ani si miscarile de protest din 2015 din Piata Universitatii. Ambele evenimente au aparut pe un fond de revolta mocnita a unor mase extinse de oameni, ambele au fost declansate de incidente […]

Autor: Aciduzzul | 5 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 188 vizualizari | 2 voturi

Marius Serban Incet-incet Piata Universitatii incepe sa semene cu protestele de acum cativa ani care au debutat furtunos, insa, s-au fasait lamentabil, dirijate cu finete de manipulatorii serviciilor secrete. OK, ati dat jos niste neobolsevici patetici, reprezentantii unui sistem corupt, bolnav, un cancer care macina incet Romania. Pana aici este bine! Dar, de ce nu […]

Autor: Aciduzzul | 5 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 1282 vizualizari | 3 voturi

Victor Roncea Am mai scris despre uriaşele sume de bani vehiculate de agenţi sub steag străin care pretind că lucrează “non-profit” în regim de “voluntariat”, pentru te miri ce: de la salvat balenele din Marea Neagră (chiar şi cele care SAR pe la TV) la salvat interesele noului KGB, bine reprezentate de “Reţeaua Deschisă” a […]

Voturi
Vizualizari
Comentarii
09 Dec 2017 | 0 comentarii | 65 vizualizari | 2 voturi
26 Noi 2017 | 0 comentarii | 442 vizualizari | 2 voturi
24 Noi 2017 | 0 comentarii | 94 vizualizari | 2 voturi
24 Noi 2017 | 0 comentarii | 31 vizualizari | 2 voturi
»
26 Noi 2017 | 0 comentarii | 442 vizualizari | 2 voturi
»
24 Noi 2017 | 0 comentarii | 94 vizualizari | 2 voturi
»
09 Dec 2017 | 0 comentarii | 65 vizualizari | 2 voturi
»
24 Noi 2017 | 0 comentarii | 31 vizualizari | 2 voturi
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics