Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
noiembrie 21, 2017, 9:16 pm
Senin
Senin
5°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 80%
Vânt: 0 km/h V
Răsarit: 7:20 am
Apus: 4:43 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Politica externa
Tezaurul Romaniei de la Moscova in atentia APCE, punct cu punct. RAPORT INFORMATIV
Aciduzzul | 5 octombrie, 2012 | 0 comentarii | 360 vizualizari |
(1 voturi )

Vlad Cubreacov
Zilele aceste am urmarit un schimb de replici intre Ministerele de externe de la Moscova si Bucuresti in legatura cu problema Tezaurului Romaniei, aflat in Rusia. Putina lume cunoaste ca acum cativa ani aceasta chestiune a facut si obiectul preocuparilor Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Public mai jos, spre avizarea tuturor celor interesati, versiunea romana dupa originalul francez al Raportului Comisiei APCE pentru Cultura, stiinta si Educatie din 7 mai 2002, Doc. 9459, intitulat “Tezaurul national al Romaniei” si intocmit de doamna Vlasta Stepová, deputat socialist din delegatia Cehiei.

Examinarea acestui Raport nu a mai ajuns sa se finalizeze cu adoptarea unei Rezolutii sau Recomandari in plenul APCE.
Pentru dezbatere in Comisia permanenta, conform articolului 15 al Regulamentului
Doc. 9459
7 mai 2002

Tezaurul national al Romaniei

Raport informativ (Aprobat de comisie la 25 aprilie 2002)
Comisia pentru Cultura, stiinta si Educatie
Raportor general pentru patrimoniul cultural: Dna Vlasta Stepová, Republica ceha, Grupul socialist

Istoric

1. Problema restituirii Tezaurului national al Romaniei vine de la inceputul secolului XX, mai exact din timpul Primului Razboi Mondial. In august 1916 Romania s-a alaturat aliantei dintre Anglia, Franta, Italia si Rusia. Atunci cand Puterile centrale au ocupat teritoriul Romaniei, guvernul roman s-a instalat la Iasi (Moldova). Banca Nationala a Romaniei a plecat de asemenea intr-acolo pentru a-si stabili sediul. Securitatea rezervelor sale constand in metale pretioase nu putea fi totusi asigurata mai mult acolo, motiv pentru care guvernul roman a decis sa le deplaseze la Moscova pentru a le incredinta spre pastrate Rusiei. Au fost luate in calcul si alte locuri, in Regatul Unit sau in Scandinavia, dar acestea au fost excluse tinand cont de posibilele atacuri ale submarinelor germane in timpul transportarii.

2. La 11 decembrie 1916, generalul Mosolov, insarcinat cu afaceri ad interim al Rusiei in Romania, a semnat, in numele guvernului Rusiei, un act de garantie cu privire la securitatea Tezaurului national al Romaniei, pentru “faza transportarii si depozitarii la Moscova”. Conform protocolului romano-rus din 14 decembrie 1916, semnat de generalul Mosov si ministrul de finante al Romaniei M. Antonescu, guvernul imperial al Rusiei garanta transportatea, pastrarea si intoarecerea Tezaurului in Romania. Potrivit termenilor protocolului, au fost incarcate 27 de vagoane de tren continand 1738 lazi cu lingouri si obiecte din aur, in valoare de 314.580.456,84 lei aur, si alte doua lazi continand bijuteriile Reginei Maria, in valoare de 7.000.000 lei aur – pentru a fi transportate sub convoi la Moscova. Valoarea totala a acestei prime incarcaturi a fost de 321.580.456,84 lei aur.

3. Dupa verificarea si inventarierea la Moscova, Tezaurul a fost depus in Sala Armelor (Orujeinaia palata) din Kremlin, iar operatiunea a fost consemnata intr-un proces-verbal semnat la 16 februarie 1917 de catre reprezentantii autorizati ai Rusiei si Romaniei.

4. intrucat riscurile din cauza razboilui erau in crestere in Romania, o a doua garnitura de 3 vagoane, cuprinzand 188 de lazi, a plecat din Iasi in data de 27 iulie 1917. Mai multe sume banesti, a caror valoare a fost consemnata in scris, intre 1.594.836.721,09 (fara indoiala suma exacta) si 1.519.836.721,09 lei aur (aceasta reunind 574.524,57 lei aur in aur si metale, adica 574.523,57 lei aur, precum si arhive estimate la 500 000 lei, si alte valori). Potrivit procesului-verbal romano-rus semnat la 27 iulie 1917, guvernul rus garanta din nou transpotarea si paza Tezaurului, iar apoi returnarea lui in Romania.

5. La 27 iulie 1917 de asemenea, fondurile Bancii de Economii si Consemnatiuni a Romaniei, cuprinse in 1621 de lazi cu depunerile si plasamentele bancii, dar si bijuterii, colectii de arta si diverse obiecte pretioase, in valoare totala de 6.500.000.000,00 lei aur (sau 7.500.000.000,00 potrivit unor documente) au fost transferate la Moscova in 21 de vagoane, si depuse sub garantia guvernului rus (privind, din nou, transportarea, pastrarea si intoarcerea in Romania) la Trezoreria Statului Rus din strada Nastasinskaia nr. 3.

6. La 5 august 1917, oficiali romani si rusi au semnat la Moscova un proces-verbal privind instalarea unui nou deposit la Kremlin, potrivit caruia protectia acestuia si returnarea intregului Tezaur in Romania a fost garantata de catre guvernul Rusiei.

7. A fost intocmit un inventar al depozitului: 3549 lazi cuprinzand rezervele totale in aur ale Bancii Nationale a Romaniei; bijuteriile Reginei Maria a Romaniei; activele Bancii de Credit si de Economii apartinand persoanelor private, constitand in bijuterii, titluri, documente, testamente, tablouri etc. Totalul global a fost cifrat la 8.416.417.177,93 lei aur (sau 9.416.417.177,93 lei aur). Pentru a accede la deposit erau necesare doua coduri numerice. Primul cod numeric i-a fost incredintat reprezentantului Bancii Nationale a Romaniei, altul a fost pastrat de reprezentantii Rusiei.

8. Pe deasupra lingourilor de aur si a hartiilor de valoare, Tezaurul trimis la Moscova includea Arhivele Nationale ale Romaniei, Arhivele Istorice de la Brasov, tablouri provenind din Galeria Nationala a Statului Roman, muzee si diverse colectii private, bunuri apartinand “Muntelui de Pietate”, colectii de manuscrise si carti rare, colectia numismatica a Academiei Romane, colectii de obecte rare din aur, argint si pietre pretioase de la Muzeul National de Antichitati, precum si tezaurele istorice si medievale ale manastirilor si bisericilor din Oltenia, Muntenia si Moldova, si ale mitropoliilor din Iasi si Bucuresti.

9. Dupa revolutia bolsevica din noiembrie 1917, consulul general al Romaniei in Rusia informa guvernele aliate ca tara sa risca sa piarda controlul asupra Tezaurului sau si cauta o cale de a-l deplasa in America. insa in ianuarie 1918, dupa sosirea trupelor romane in Basarabia, guvernul sovietic a declarat razboi Romaniei, arestandu-l pe insarcinatul cu afaceri al Romaniei si intregul personal al legatiei. Rezolutia Comisarilor Poporului din 13 ianuarie 1918 a declarat Tezaurul drept “intangibil pentru oligarhia romana” si promitea ca acesta “va fi restituit poporului roman”. Aceasta rezolutie este semnata de mana lui Lenin.

10. Interesele Romaniei erau reprezentate la acea data de Consulatul General al Frantei, care a intrat in posesia codului numeric al Romaniei si a documentelor originale ale Inventarului. in aceasta calitate, consulul general al Frantei, asistat de omologul sau englez, a intervenit la 1 februarie 1918 pe langa Comisarul Poporului din Uniunea Sovietica insarcinat cu afacerile externe, reprezentat de dl Fritsche, cu scopul de a i se atribui protectia Tezaurului. Ca raspuns, Comisarul poporului insarcinat cu afacerile externe l-a rugat pe consulul general al Frantei sa-i predea codul numeric al depozitului.

Consului a refuzat si a redactat un proces-verbal de caz. La 14 martie 1918 M. Fritsche a amendat cererea consulului si i-a cerut la randul sau sa-i transmita, cel putin temporar, codul numeric al Romaniei, pentru a deschide usile depozitului si popunea sa inspecteze Tezaurul in prezenta consulului francez. El a trimis la Consulatul Frantei o garantie scrisa potrivit careia “valorile guvernului Romaniei depuse conform proceselor-verbale oficiale vor fi pastrate intacte”. Dandu-li-se curs acestor stipulari, codul numeric al Romaniei le-a fost incredintat reprezentantilor sovierici care au sustras deindata opt lazi din deposit, afirmand ca acestea apartin Sovietelor. Dupa care codul numeric i-a fost transmis consulului general al Frantei. Cele opt lazi contineau bilete bancare emise de Banca Nationala a Romaniei in valoare de 1.350.000 lei aur (sau 1.920.000 lei aur).

11. in august 1918, consulul general al Frantei fiind arestat de catre autoritatile sovietice, codul numeric al Tezaurului a fost transmis consulatului general al Danemarcei care reprezenta interesele Frantei. La aceasta data interesele Romaniei erau reprezentate de Consulatul general al Norvegiei. in februarie 1919 consulul general al Danemarcei i-a incredintat codul numeric Ministerului francez al Afacerilor externe, fiind ulterior, in 1926, restituit Romaniei.

12. Problema restituirii Tezaurului Romaniei a fost evocat in timpul negocierilor de pace purtate la Paris in 1910-1920, in timpul Conferintelor internationale de la Genova (1922) si Lausanne (1922), precum si in timpul convorbirilor romano-sovietice de la Copenhaga (1920), de la Londra (decembrie 1920 – ianuarie 1921), de la Varsovia (septembrie 1921) si de la Viena (martie-aprilie 1924). in pofida deciziei luate la Conferinta economica internationala de la Genova, potrivit careia guvernul Uniunii Sovietice trebuia sa-i restituie guvernului Romaniei valorile depuse la Moscova, nimic nu s-a produs in acest sens.

13. in iunie 1935, ca urmare a restabilirii in 1934 a relatiilor diplomatice dintre Bucuresti si Moscova, 1436 de lazi cu documente istorice, harti funciare, titluri de proprietate, carti, dosare si alte acte private au fost restituite de catre guvernul URSS, intr-un esalon de 17 vagoane (fara ca sa se fi putut compara aceasta incarcatura cu inventarul original, dupa cum precizeaza “Raportul privind sosirea la Bucuresti a arhivelor restituite in 1935 de catre guvernul sovietic” datat cu 28 iunie 1935). Deschizand lazile, s-a descoperit ca ele au fost fortate si rascolite, si ca bunurile private, in special bijuteriile, lipseau.

14. O a doua faza a restituirii Tezaurului Romaniei a avut loc in 1956, cand obiecte de valoare artistica si istorica au fost returnate Muzeului National de istorie a Romaniei, Institutului de Arheologie din Bucuresti si Bancii Nationale. Procesul-verbal sovietic din 6 august 1956 cu privire la restituirea bunurilor istorice catre guvernul Republicii Populare Romane stipula ca toate bunurile de valoare, cu caracter artistic sau istoric ale Romaniei, depuse in URSS, au fost identificate, examinate si inventarariate. Acest inventar a fost apoi comparat de catre romani cu obiectele restituite efectiv. Potrivit unei surse, 39.320 de obiecte de arta de provenienta romaneasca au fost restituire, in special: 1350 de desene si picturi, 156 de icoane, 418 covoare, 495 de obiecte religioase sau asimilate lor, 33.068 de monede, 2.465 de medalii si 1307 alte obiecte. in total acestea corespundeau unei cantitati usor peste 33 kilograme de aur si 690 kilograme de argint.

15. Statutul Tezaurului Romaniei depus la Moscova a fost examinat din nou in 1965 si 1991. in 1965, ca urmare a unei cereri a Romaniei cu privire la Tezaurul sau, inalti oficiali sovietici (inclusive dnii Brejnev, Kosighin si Andropov) au refuzat orice negociere, pretextand ca datoria Romaniei fata de Rusia depasea cu mult cele 93.000 kilograme de aur reclamate. Delegatia Romaniei (condusa de dl Ceausescu) a respins acest argument. in anul 1991, in timpul unei vizite in Uniunea Sovietica, presedintele Romaniei Ion Iliescu a ridicat din nou problema, de aceasta data in fata presedintelui Gorbaciov, care a promis sa examineze situatia.

16. Dl Iliescu trebuie sa se deplaseze anul acesta din nou la Moscova.

Observatii

17. Lucrarile Adunarii asupra acestei chestiuni au inceput in anul 1995, ca urmare a unei recomandari a dlui Severin (doc. 7356), care a fost supusa ulterior Comisiei pentru Cultura si Educatie. Baronul Hooper, iar apoi dl Hadjidemetriou au studiat aceasta chestiune. in plus, dl Hadjidemetriou a consultat experti in drept si s-a deplasat de doua ori la Bucuresti pentru a discuta acolo cu acestia. O data limita fiind stabilita de Adunare pentru intocmirea unui raport, problema i-a fost incredintata Raportorului general pentru Patrimoniul cultural (iunie 2001). Investigatiile recende facute de dl Legendre au confirmat prezenta Tezaurului la Moscova in 1917, dar nu au adus clarificari asupra alcatuirii lui exacte.

18. De la bun inceput secretariatul Comisiei a jucat un rol active in elaborarea unui dosar, acum substantial, asupra acestei chestiuni.

19. Aceasta din urma ramane totusi fara raspuns. Mai multe observatii vor trebui luate in prezent in calcul.

20. intai de toate mari incertitudini se mentin in privinta comopozitiei initiale a Tezaurului. Ceea ce a sosit la Moscova in 1916-1917 a fost insotit in mare graba in virtutea unei situatii periculoase. Exista dovezi ca nu au fost intocmite inventare precise. intr-un loc este chiar stipulat ca prezenta sigiliilor intacte pe lazi se considera drept o garantie suficienta privind continutul acestora.

21. in al dolea rand, se pare ca parti ale Tezaurului au fost deplasate de la Moscova in provincie pentru ratiuni de securitate. Anumite parti s-ar prea putea sa fi fost ratacite, mutate sau puse in alte lazi.

22. in al treilea rand, valoarea si cifrele menite sa defineasca continutul Tezaurului variaza. si, pentru a complica lucrurile si mai mult, comtinutul este evaluat in lei aur, inclusive arhivele si cartile.

23. in al patrulea rand, s-a dovedit imposibil sa obtinem de la romani o lista completa a obictelor nerestituite. Am incheiat prin a cere de curand o lista indicativa a obiectelor importante nerestituite.

24. in al cincilea rand, o parte substantiala a Tezaurului original avea o valoare monetara si nu culturala. O buna parte (daca nu esentiala) a continutului cu valoare cultural a fost restituita. Cererea in asteptare (nesolutionata), asa cum este definita aceasta de convorbirile din 1956, se refera la 93.000 kilograme de aur.

Concluzii

25. Din punct de vedere cultural, situatia actuala se rezuma dupa cum urmeaza. Este evident ca un numar considerabil de obiecte de valoare culturala au fost depuse la Moscova in anii 1916-1917. Aceste obiecte apartineau Statului Roman, unor institutii (intre care mai multe manastiri) si persoanelor private. Se pare ca acestea nu le-au fost restituite toate proprietarilor lor.

26. tinand cont de circumstantele legate de transportarea si depozitarea Trezaurului, tinand cont de asemenea de ceea ce a fost deja restituit (bunaoara comoara de la Pietroasele cu “Closca cu puii de aur”), aceste obiecte cuprindeau obiectele cele mai frumoase pe care Romania le poseda la vremea respectiva. Nu este de mirare ca romanii se arata deosebit de sensibili in aceasta chestiune, intrucat aceasta aduce atingere mandriei lor nationale.

27. Ar fi nerealist sa dorim inversarea mersului istoriei. Ar fi salutar insa ca rusii sa accepte sa faca cunoscut si sa expuna ceea ce, eventual, au pastrat din Tezaurul Romaniei. Aceasta ar constitui, in termeni culturali, o solutie acceptabila. Ea ar pune capat unei neintelegeri. Ea ar servi de asemenea ca baza pentru niste discutii bilaterale deschise. Raportorul general de astazi este mai mult decat dispus sa vina cu un ajutor suplimentar in acest sens.

28. Aceasta este starea le lucruri in ajunul vizitei Raportorului general la Moscova din 13-14 mai 2002.

Sursa: Vlad Cubreacov Blog via Ziaristi Online

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 6 martie, 2016 | 0 comentarii | 8605 vizualizari | 5 voturi

Site-urile americane sustin ca hacker-ul roman supranumit Guccifer, extradat recent in Statele Unite, ar fi fost gasit mort in celula in care ese incarcerat, la scurt timp dupa ce ar fi disparut din celula, ulterior interogarii acestuia de catre FBI. Informatia vine la scurt timp dupa ce FBI a anuntat ca nu recomanda procurorilor americani […]

Autor: Aciduzzul | 14 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 400 vizualizari | 3 voturi

Marius Serban Dupa cum ne-am obisnuit deja in astfel de situatii cam toate goarnele media din Romania si de pe afara se vad obligate sa caute dedesubturile acestei afaceri apeland la tot felul de “analisti” mai mult sau mai putin intersati, cu o agenda care mai de care mai inchegata, scrisa de marii actori globali,sau, […]

Autor: Aciduzzul | 14 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 207 vizualizari | 2 voturi

Marius Serban Atentatele de la Paris. 127 de morti si 180 de raniti. Locul: sala de concerte Bataclan, din estul Parisului. Concert rock. Inceperea ostilitatilor: 22.30. Atentatul de la Bucuresti. 55 de morti, 93 de raniti grav. Locul: clubul Colectiv din Bucuresti. Concert rock. Inceperea ostilitatilor: 22.32. In ambele tari au fost votate recent legile […]

Autor: Aciduzzul | 24 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 98 vizualizari | 2 voturi

La Bruxelles, vechile state membre fac legea, in timp ce noii intrati incearca sa se descurce mai mult pe cont propriu. Adevarul este insa ca n-au niciun fel de sansa in fata intereselor marilor puteri, nici macar in cazul unor “compromisuri”, fie ele chiar si de dragul unor aliante temporare de pe urma carora state […]

Autor: Aciduzzul | 14 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 295 vizualizari | 1 vot

Michael Thomas “9/11 was an Anglo-American black operation executed in collusion with Israeli Secret Services and Saudi Arabian financiers.” — 9/11 Investigator. Undoubtedly the 9/11 attacks on New York City and Washington DC are the most misrepresented by officialdom in US history. Whereas the assassination of John F. Kennedy is now understood to have been […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics