Vasile I. Zarnescu, col (r), sociolog si specialist in informatii
Motto: „Cine stapaneste PETROM are un cuvant important de spus in economie si cine are un cuvant important de spus in economie are de spus si in politica!“ (Adrian Nastase, 2003)
Recentele proteste contra scumpirii benzinei facute de catre automobilisti prin plata cu monede de un ban sau cinci bani, chiar daca sunt ridicole si fara efect, denota, totusi, ca populatia incepe sa constientizeze ca trebuie sa treaca la anumite forme de opozitie – oricare ar fi ele, dar sa treaca! – fata de consecintele grave la care au dus toate guvernarile postdecembriste, care, chiar daca au afisat, spre a se diferentia, demagogic, o doctrina politica de o anumita culoare, au fost identice prin practica definitorie: jefuirea Patrimoniului National. Din aceasta cauza, toate partidele care au guvernat trebuie subsumate unui singur concept politic: cleptocratia postdecembrista. Monopolul detinut de companiile petroliere – privatizate, toate, fraudulos cu concursul si in beneficiul acestei cleptocratii – justifica necesitatea republicarii – ne varietur, pentru a respecta adevarul istoric – a articolului de mai jos, tiparit, initial in revista SANTINELA nr. 12, decembrie 2006, pag. 4, 5 si 15 (http://www.strajerii.ro/santinela012.pdf).
***
Socul petrolier din 1974-1975 si infiintarea O.P.E.C. in urma acestui soc releva importanta petrolului in economia mondiala moderna, dupa cum interventia recenta a unor state in Afganistan si, in mod repetat, in Irak, atesta ponderea importantei acestui produs in economia si politica Occidentului. Respectand proportiile, aceeasi valoare o are Societatea Nationala PETROM pentru tara noastra, mai ales ca petrolul intervine atat in activitatile industriale, cat si in compunerea pretului „utilitatilor“ pe care guvernantii sunt obligati sa le puna la dispozitia populatiei, conform obligatiilor instituite de Constitutie si de Declaratia Universala a Drepturilor Omului si Cetateanului.
Premisele analizei
Propaganda pentru privatizare are la baza ideea ca statul nu este un bun administrator si, deci, toate – sau aproape toate – intreprinderile statului trebuie privatizate, fiindca nu sunt eficiente, iar un particular are grija mai bine de patrimoniul respectiv si cauta mai bine profitul. Dar aceasta nu este o axioma. Joseph E. Stiglitz considera, in deja faimoasa lui carte Globalizarea – sperante si deziluzii, ca, dimpotriva, in problema privatizarii trebuia pornit de la doua premise esentiale: 1) daca o intreprindere de stat este eficienta, ea nu trebuie privatizata, din motive evidente; 2) un monopol de stat este, totdeauna, mai bun decat un monopol privat, deoarece acesta „ii exploateaza intr-un mod si mai nemilos pe consumatori“. Cei care au procedat altfel nu au urmarit decat un scop: sa fure patrimoniul statului prin respectiva privatizare. Joseph E. Stiglitz este un om de mare competenta, prestigiu si probitate profesionala si e departe de orice acuza de nationalism sau partinire: laureat al Premiului Nobel pentru Economie pe anul 2001, fost prim-vicepresedinte al Bancii Mondiale si consilier al presedintelui S.U.A., Bill Clinton.
Evident, intre Joseph Stiglitz si Theodor Stolojan exista aceeasi diferenta ca intre un colos si un nimeni. Cartea lui Stiglitz a aparut in anul 2000, iar in romaneste in 2003. Adrian Nastase avea toate motivele sa o citeasca, fiind sociolog, doctor in drept si prim ministru. Dar, modul cum, in calitate de premier, a privatizat S. N. PETROM a dovedit ca este doctor in drept-curmezis, iar sociolog este doar pe diploma.
Prima alerta publica impotriva coruptiei petrolistilor
In scopul compensarilor unei parti a cheltuielilor exorbitante pentru „utilitati“ („cheltuielile de intretinere“ a locuintei) se dau ordonante de guvern prin care se acopera, totodata, „foamea de bani“ a guvernului, inclusiv pentru a-si cumpara electoratul manipulabil, dupa cum remarcase, caustic, Adevarul la inceputul anului 20031, referindu-se la marirea cotei de ajutor acordat, pentru incalzire, familiilor nevoiase, pe seama familiilor care aveau un venit rezonabil obtinut din munca proprie, nu din jaf, precum fac marii potentati postdecembristi.
Pentru ca, in vara anului electoral 2004, s-a pus problema privatizarii iminente a PETROM si pentru ca privatizarea in Romania, mai mult decat in alte state, a fost, in acesti 17 ani, sinonima cu jaful si, implicit, cu coruptia, este necesar sa amintesc afacerile cu petrol facute in Romania de unul dintre cei mai mediatizati escroci internationali: Marc Rich.
In acest sens, este elocvent articolul „Midia Navodari – o frauda mondiala?“, aparut, in martie 1992, in presa de obedienta P.D.S.R.-ista despre acest individ. Pentru ca este extrem de sugestiv, voi da cateva citate mai lungi, mai ales ca el contine, in nuce, toate nenorocirile cazute, ulterior, asupra poporului roman, ca urmare a coruperii, prin puterea banului, a majoritatii clasei politice, a multor functionari inalti din clasa „gulerelor albe“ formata in Socialism, deveniti reprezentanti – precum acel Florian Stoica, incriminat in articol, dar si multi altii – ai asa-zisilor „investitori strategici“, cei mai multi niste escroci de calibrul lui Marc Rich, „omul cel mai urmarit de F.B.I.“
„Avertizam acum cateva saptamani pe cititori ca unul dintre cei mai doriti oameni din Statele Unite ale Americii, doriti de politie, bineinteles, este d-l Marc Rich. Afacerist cunoscut in toata lumea si condamnat in S.U.A. pentru evaziune fiscala si alte 60 de infractiuni. Totusi, nu ofera guvernul american 750.000 dolari pentru prinderea lui Marc Rich doar ca sa i se uite cu duiosie in ochi. Ei, bine, cu cine putea guvernul Roman sa incheie o afacere, care sa ne pagubeasca zilnic cu 10 pana la 20 de dolari pe fiecare tona de titei prelucrat? Cu MARC RICH. Nu e vremea pamfletelor, ci a adevarurilor cat mai seci si mai graitoare prin ele insele.
Iata, asadar, cum stau lucrurile!
Societatea Comerciala PETROMIDIA S.A., recunoscuta drept cea mai moderna si noua capacitate din tara, cu un patrimoniu ce valoreaza peste 13-15 miliarde, intentioneaza ca, in cel mai scurt timp, sa constituie o societate mixta cu participare de capital strain. In acest scop, incepand din anul 1990, in baza tratativelor purtate cu firma MARC RICH si aprobarii guvernului (Hotararea nr. 1263 din 08.12.1990), PETROMIDIA S.A. a incheiat un contract de cooperare, ca o faza intermediara in derularea actiunii respective. In esenta, contractul prevede valorificarea unei linii de credit de 50 de milioane dolari S.U.A. pentru modernizarea si retehnologizarea instalatiilor din rafinarie, excluzandu-se cele petrochimice. Pana in prezent, din suma respectiva, partenerul strain a investit 12 milioane dolari si a acordat asistenta tehnica necesara la PETROMIDIA S.A.“
Si continua, astfel, pe o pagina de revista, demonstrand ideea din titlu, cum ca este vorba de o frauda mondiala.
Articolul se incheie pe ton de rechizitoriu, subliniat de redactie cu aldine: „De ce acestea toate? I-a fost mila domnului ROMAN de MARC RICH? Mila sa se numeasca regimul preferential pe care guvernul Roman l-a creat partenerului strain? Mila sa fie jefuirea tarii cu acordul si la indicatia guvernului Roman? Cunoaste domnul Stolojan situatia? Repetam, nu e vremea pamfletelor. Nu ne trebuie decat stiri corecte. Pretindem un raspuns clar la intrebarea in favoarea cui este spoliata Romania? Cine e vinovat? Ce crede actualul guvern ca trebuie intreprins pentru ca dezastrul acesta sa inceteze? Cum ne vom recupera pagubele? Cat timp se va mai ingadui unor bande de talhari sa prade Romania? Nu simte chiar nimeni responsabilitatea ca, in vreme ce acest popor nefericit sufera de inimaginabile lipsuri si privatiuni, bogatiile tarii sunt puse la indemana escrocilor internationali de catre iresponsabilul premier Roman si de catre oamenii sai? Pana cand? ESCU“2.
Evident, nu s-a raspuns niciodata intrebarilor puse: nici de catre Petre Roman si cu atat mai putin de catre Theodor Stolojan, care, cand a fost pus premier-succesor, a declarat ca el „nu va modifica politica guvernului Roman si nu va face decat sa pregateasca alegerile din 1992“.
Dar cele spuse atunci, in acel articol, pot fi atribuite si altor firme si afaceri derulate in Romania in toti acesti 17 ani, precum si politicilor aplicate de guvernantii care s-au perindat la Putere, in baza alternantei „democratice“ la guvernare. Timp in care coruptia a proliferat in mod institutionalizat si, deci, organizat.
Numai ca aceasta alternanta nu este deloc democratica, ci este perpetuarea clicocratiei cleptocrate instituite prin Retrovolutia din decembrie 1989. Peremptoriu, in acest sens, este cazul lui Dinu Patriciu, subordonatul liberal al lui Th. Stolojan si coechipier de afaceri cu Marc Rich, iar, ulterior, sponsor, simultan, atat al P.S.D.-ului cand revenise la Putere, cat si al P.N.L.-ului cand voia sa revina la Putere. De fapt, aceasta smecherie a invatat-o tot de la Marc Rich, care a sponsorizat, concomitent, Partidul Democrat si Partidul Republican, din S.U.A., ca sa-l scape de cei 325 ani de puscarie (sic). De altfel, Bill Clinton l-a gratiat in ultima zi a mandatului sau, decizie care a starnit un imens scandal si decizie care „a pus din nou haitasii legii pe urmele fostului locatar de la Casa Alba, acum acuzat de protejarea unuia dintre oamenii cei mai cautati de FBI“ (cf. Revista presei on line, 5 iunie 2004, pe http://old.revistapresei.ro/RO/articol.cfm?Sectiune=Esential&ID=7898).
Ignorarea continua a alertei contra coruptiei afaceristilor cu petrol
Pentru ca este vorba de petrol, fiind in consonanta cu coruptia relevata de articolul despre „petrolistul“ Marc Rich, elocvent pentru coruptia actuala a institutiilor de stat este modul cum s-a pregatit si s-a facut privatizarea firmei PETROM (similara, pentru ponderea in securitatea nationala, cu aceea detinuta de RENEL, redenumita – pentru a i se pierde urma – CONEL, ELECTRICA etc.), in expunerea plina de ingrijorare a ziaristului Daniel Oanta, facuta in septembrie 2003: „Vizita intreprinsa la sediul Comisiei Europene de delegatia guvernamentala romana ar putea fi catalogata ca una a ultimei sanse inaintea raportului de tara. Ca atare, cabinetul Nastase s-a prezentat in fata oficialilor europeni cu promisiuni in masura sa convinga atat in ceea ce priveste hotararea Romaniei de a incheia negocierile pana in 2004, cat si in scopul obtinerii statutului de economie de piata functionala.“
Punctul forte pentru a convinge fusese accelerarea si definitivarea privatizarii – dar, desigur, in varianta clicocratiei: jefuirea Patrimoniului National, jefuire pe care organismele europene pareau, formal, sa o acuze, dar, in subsidiar si in mod tacit, sa o incurajeze. Stimulat de aceasta duplicitate, guvernul era preocupat sa privatizeze Banca Comerciala Romana (B.C.R.) si PETROM, „perlele coroanei“, cum le gratuleaza ziaristul nostru, care isi etaleaza consideratii de care, eventual, Adrian Nastase ar fi trebuit sa tina cont, caci era constient de importanta problemei:
„Practic, odata trecute in proprietate privata aceste doua entitati, se poate considera ca, in economia romaneasca, jocurile nu mai sunt facute de stat, in joc fiind banii si petrolul. In ipoteza in care aceste doua extrem de semnificative privatizari ar fi fost realizate, foarte probabil ca si raportul de tara al Comisiei Europene ar fi trecut Romania in randul statelor cu economie de piata functionala, fara ca Guvernul sa mai aiba acum emotii. In cazul B.C.R., lucrurile incep sa se limpezeasca, in sensul ca o parte din actiuni vor trece in custodia I.F.C. si B.E.R.D. pana in momentul in care se va gasi un grup bancar suficient de puternic sa preia banca, ale carei active reprezinta 30,8 la suta din valoarea sistemului bancar roman. In ceea ce priveste PETROM, datele problemei sunt complicate.
Pentru ca «cine stapaneste PETROM are un cuvant important de spus in economie si cine are un cuvant important de spus in economie are de spus si in politica», potrivit premierului Adrian Nastase. Spusele premierului, pe langa faptul ca reprezinta un mare adevar, arata si cat de importanta este miza privatizarii si cat de mare responsabilitatea ce apasa pe umerii guvernantilor. Suficient de amintit ca PETROM asigura suta la suta din productia de titei a tarii, 38 la suta din cea de gaze, 50 la suta din consumul de produse petroliere si peste 1,3 miliarde U.S.D. anual la bugetul statului. Intr-adevar, cine controleaza PETROM poate influenta decisiv politica economica a tarii.
O serie de declaratii din ultima perioada incearca sa convinga organismele internationale ca presiunile pentru privatizarea atat a B.C.R., cat si a PETROM nu pot fi luate in seama, atat timp cat nu se gasesc investitorii potriviti. Graba strica treaba. Statul nu-si poate permite sa repete o eroare gen vanzarea ROMTELECOM. Cu toate acestea, Guvernul roman trebuie sa dea semne ca procesul de privatizare este ireversibil, daca doreste ca, la 5 noiembrie, in raportul de tara ce va fi dat publicitatii de Comisia Europeana, sa obtina mult ravnitul statut. Privatizarea PETROM capata, astfel, noi valente strategice.
Pentru Romania, obtinerea statutului de economie de piata functionala inca din acest an ar insemna o garantie in plus ca, in 2007, tara se va alatura Uniunii Europene. Pentru guvernul Nastase si partidul de guvernamant, castigul in perspectiva anului electoral 2004 ar fi, de asemenea, imens. Dintr-un foc, P.S.D.-ul ar elimina din lupta electorala temele legate nu doar de integrare, ci de mersul economiei in ansamblul ei. Cu pasaportul de intrare in Uniune in alb (cu conditia pusa la Bruxelles ca acordul cu F.M.I. sa se incheie cu bine), P.S.D. ar putea replica la orice critica cu statutul de economie de piata acordat de Europa.
Tentatia este imensa, responsabilitatea idem. Cui sa dai petrolul si banii? Dupa propriile declaratii, premierul Adrian Nastase a abordat subiectul PETROM atat cu firme europene, americane, cat si rusesti. Ce sa insemne oare cerinta U.E. ca Guvernul sa demonstreze ireversibilitatea procesului de privatizare a PETROM? Cert este ca, in chestiunea PETROM, Guvernul are de jucat o carte mare. Intrebarea este daca privatizarea celei mai importante companii din Romania va viza interesele tarii pe termen lung sau pe cele ale P.S.D.-ului pe termen scurt“3 (s.n. – V.I.Z.).
Sa retinem, aici, cuvintele subliniate – stapaneste, strategice, cerinta – care, acum, se afla pe prima pagina a cotidianelor. Mentionez ca, intre timp, revista Romania Mare publicase, la inceputul anului 2004, un lung serial despre cum se pregateste jaful ocazionat de privatizarea PETROM – materialul fiind redactat, spunea redactia, de catre specialisti din PETROM. Iar in anul 2003 publicase articolul „Independenta Romaniei mai e reprezentata doar de PETROM si B.C.R.“, care incepe astfel: „Din analiza datelor si informatiilor de care dispunem pana in prezent, rezulta ca forte externe, cu puternic sprijin intern, sunt interesate in preluarea, intr-o proportie covarsitoare, a domeniului petrolier din Romania. In urma tratativelor purtate la Malta intre cele doua superputeri, S.U.A. si, pe atunci, U.R.S.S., s-au pus bazele cooperarii economice transfrontaliere, fostul Lagar de Est fiind zona de legatura intre interesele de hegemonie economica mondiala. Legaturile de afaceri au fost realizate prin intermediul fostelor retele de informatii ale Serviciilor Secrete ex-sovietice, care, in domeniile cu plusvaloare ridicata, de genul materiilor prime strategice, energiei, armamentului, au pus in legatura grupurile de interese din fosta U.R.S.S. cu firme potente din Occident. (…) Datorita politicii economice duse de actuala Putere din Romania, politica impusa, in mare parte, de centre de interese economice din exterior, si in domeniul petrolului se remarca o atomizare a intereselor nationale, adica o impartire extrem de periculoasa a agentilor economici. Dupa trecerea unor rafinarii ca VEGA, PETROTEL, RAFO si PETROMIDIA pe o asa-zisa lista de lichidare, s-au gasit solutii «salvatoare» prin privatizarea in cazul primelor doua cu sprijinul a doua firme transnationale – LUKOIL si HOLSTER. (…)
Intre timp, S.N. PETROM a fost puternic politizata, fiind condusa de interese de grup si bazata pe o conducere rigida. S.N.P. a preluat toate activitatile, de la extractie si rafinare, pana la comertul exterior, fara sa aiba, insa, structurile necesare. In scurt timp, prin scoaterea la vanzare a unui pachet insemnat de actiuni, ce va fi preluat de grupurile de interese mentionate, acest colos va fi scos din afacerile internationale cu petrol. In acest sens este demna de mentionat ofensiva in plina derulare a companiei LUKOIL, sustinuta de reteaua MOL (de altfel, subsidiara a celei dintai).
Se intentioneaza cucerirea a aproximativ 50 la suta din piata romaneasca, LUKOIL fiind furnizorul de titei si produse derivate, iar MOL actionand prin reteaua de benzinarii, cu extindere accelerata, mai ales dupa cedarea de catre AMOCO a 40 de amplasamente.“ Articolul se incheie astfel: „Un lucru este cert, fiind sustinut de analisti economici de marca ai tarii noastre, si anume faptul ca independenta Romaniei se mai tine in doua fire: PETROM si Banca Comerciala Romana. Acesta este si motivul pentru care membrii autohtoni ai Clubului de la Roma, grupati in jurul lui Mugur Isarescu, nu sustin privatizarea Bancii Comerciale Romane, presedintele acesteia din urma, Nicolae Danila, membru al aceleiasi grupari, facandu-se purtatorul lor de cuvant si afirmand, cu prilejul ultimelor aparitii publice, sub diverse forme, inoportunitatea acestei actiuni“4.
Articolul este nesemnat si, dupa densitatea informatiilor si stilul sobru si laconic al redactarii, provine, fara indoiala, de la Serviciile Secrete. Dar, chiar daca nu provine de la Serviciile Secrete, in mod cert asemenea materiale au fost monitorizate de ele si, apoi, le-au facut cunoscut liderilor Romaniei. Oricum, insa, un asemenea articol nu scapa monitorizarii presei facute de aceleasi Servicii Secrete – si, deci, indiferent ca, initial, au provenit de la ele sau ca au fost furnizate ulterior, avertismentele continute acolo nu ramaneau nesemnalate conducatorilor tarii. De unde si suficienta cu care se exprimase, ulterior, premierul Adrian Nastase, dar si lipsa de eficienta in apararea intereselor nationale manifestata de acesta, desi dovedea ca este constient de importanta detinerii controlului asupra S.N. PETROM.
In avanscena privatizarii PETROM
Dar iata cum arata, in 26 iulie 2004, scenariul privatizarii atat de mult cerute de forurile internationale F.M.I. si B.M., indeosebi de Uniunea Europeana, in descrierea senatorului C. V. Tudor: „(…) In fine, am sa prezint presei un rechizitoriu cu privire la privatizarea PETROM. Neindoielnic, aceasta reprezinta Jaful Mileniului III. Documentarul nostru are la baza o serie de elemente de ultima ora, pe care ni le-a furnizat unul dintre Serviciile Secrete ale tarii.
Iata care este patrimoniul PETROM, vandut, pe un pret de batjocura, unei firme submediocre din Austria:
a) PETROM are 600 de benzinarii, in valoare de 600 de milioane de euro.
b) Are nu mai putin de 15.000 de km de conducte de petrol si gaze, in valoare de 1,8 miliarde de euro.
c) Doua rafinarii: ARPECHIM, in valoare de 1,5 miliarde de euro, si PETROBRAZI, in valoare de 500 de milioane de euro.
d) Combinatul de Ingrasaminte DOLJCHIM, care produce 1,4 milioane de tone de ingrasaminte pe an, combinat care valoreaza 600 de milioane de euro.
e) Are nu mai putin de 145 de depozite de combustibili, valorand 800 de milioane de euro.
f) Are un parc de 1.580 de autocisterne, in valoare de 180 de milioane de euro.
g) Mai are 1.450 de vagoane-cisterna de Cale Ferata, valorand 400 de milioane de euro.
h) De asemenea, are campuri petroliere imense, nu numai in Romania, ci si in Kazahstan, Iran si India, cu rezerve estimate la 2 miliarde de barili, ceea ce inseamna, daca socotim 1 baril la 30 de euro, valoarea fabuloasa de 60 de miliarde de euro. Numai in Kazahstan, PETROM are, in concesiune, o suprafata de 80.000 de km patrati, aproape cat intreaga suprafata a Austriei ca tara, de 83.000 de km patrati.
i) PETROM are numerar, in cont, suma de 160 de milioane de euro.
j) PETROM mai are creante (adica sume de recuperat), in special de la LUKOIL si RAFO Onesti in valoare de 300 de milioane de euro.
Acesta este, in linii mari, uriasul patrimoniu al PETROM. Adaugati, la toate astea, numarul de 58.000 de salariati, care contrasteaza, flagrant, cu numarul de 6.000 de salariati ai OMV. Dupa cate stim noi, avem de-a face cu primul caz in care o companie obscura inghite o companie de 10 ori mai mare. In natura, o asemenea anomalie e imposibila.
Guvernul Nastase minte ca austriecii de la OMV vor face investitii majore, dar se preface a uita ca investitiile au fost facute, deja, de Statul Roman, in anul 2003 si in primul semestru al anului 2004 fiind alocate, pentru modernizare, nu mai putin de 500 de milioane de euro. Nu trebuie ignorat faptul ca procesul de modernizare da roade, PETROM-ul producand benzina si motorina la standardele Euro 3. Mai notam ca PETROM extrage 220.000 de barili in 24 de ore, ceea ce inseamna o productie de 75 de milioane de euro zilnic.
Contributia PETROM la Bugetul de Stat era, pana la privatizare, de 1,3 miliarde de euro pe an, ceea ce reprezenta nu mai putin de 13,7 la suta din Produsul Intern Brut, prin urmare avem de-a face cu cel mai mare contribuabil la Bugetul de Stat. Si nici datorii externe certe nu are, fiindca Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare va primi actiuni.
Toata aceasta bogatie fabuloasa a fost vanduta cu 210 milioane de euro, existand speranta ca aceasta suma va ajunge undeva, pe la 669 de milioane de euro, adica 7 la suta din valoarea PETROM.
Totul e o escrocherie diabolica, de la inceput pana la sfarsit. Suma vehiculata ca majorare de capital – 750 de milioane de euro – va intra in conturile PETROM-ului, devenit austriac, si va fi folosita tot de grupul OMV, pentru asa-zise investitii, supraevaluate de cateva ori, in echipamente (care sunt neperformante, aduse ca fier vechi, dar cu preturi astronomice).
Si acum, partea ascunsa si senzationala a tranzactiei:
a) Comisioanele vor fi livrate intre cele doua etape, adica intre preluarea a 33,34 la suta din actiuni si majorarea de capital, pana la 51 la suta. Principalii beneficiari vor fi doi membri foarte importanti ai Guvernului, dintre care unul va primi 400 de milioane de euro, iar celalalt 300 de milioane de euro.
b) Vanzarea celor 25 la suta din actiunile ROMPETROL se va face mascat, catre o societate-fantoma, sau ,,cutie postala“, dintr-un paradis fiscal, ramanand tot in posesia OMV. Astfel, se va crea un monopol aproape total asupra producerii si distributiei produselor petroliere din Romania, grupurile OMV si ROMPETROL (asociate tacit) vor detine o cota de piata de 80 la suta si vor impune preturile dupa bunul lor plac. Desi legislatia romaneasca interzice formarea monopolurilor, celor doua grupuri nu li se va intampla nimic. Asa se explica si graba suspecta cu care Theodor Stolojan a laudat privatizarea PETROM, avand in vedere ca patronul ROMPETROL nu e altul decat Dinu Patriciu, vicepresedinte si sponsor al P.N.L. Si asa se mai explica si refuzul incapatanat al P.N.L. de a sustine Motiunea «Mafia petrolului», introdusa de P.R.M. in Camera Deputatilor.
c) In circa 1 an, grupul ROMPETROL va prelua, pe nimic, partea de petrochimie a PETROM, respectiv combinatele ARPECHIM si DOLJCHIM. Acum pricepem de ce Guvernul Nastase a emis acea Ordonanta de Urgenta, prin care PETROMIDIA a fost iertata de 603 milioane de dolari datorii la Stat, sfidand chiar atitudinea Departamentului Securitatii Nationale din cadrul Administratiei Prezidentiale.
Concluzii:
– Prin pierderea PETROM-ului, Romania poate intra, in 2005, in incapacitate de plata, prin urmare nu va mai putea plati pensiile si salariile si nici sa ramburseze creditele externe.
– Vanzarea, pe un pret de batjocura, a PETROM, care este un obiectiv strategic pe componenta Sigurantei Nationale, prejudiciaza grav interesele vitale ale Romaniei, aici fiind vorba de «subminarea economiei nationale», fapta prevazuta de art. 165 Cod Penal si sanctionata, in forma ei agravanta, cu 25 de ani de puscarie. De aceea, impotriva primului-ministru Adrian Nastase si a celorlalti membri ai Guvernului, implicati direct in aceasta veritabila crima, trebuie inceputa urmarirea penala. Totodata, Presedintia Republicii si Parlamentul trebuie sa opreasca, imediat, preluarea a 51 la suta din PETROM de catre marii escroci internationali de la OMV. Partidul Romania Mare constata ca actuala Putere a declansat un veritabil razboi de exterminare impotriva Poporului Roman, cu complicitatea tacita si, uneori, chiar explicita, a Aliantei P.N.L.-P.D.
Daca cineva mai avea vreo indoiala cu privire la intrepatrunderea si colaborarea stransa a structurilor mafiote din toate aceste partide, acum are ocazia sa se convinga. Pe fondul cataclismului produs prin vanzarea PETROM, populatia are prilejul, in sfarsit, sa constate ca numai Partidul Romania Mare ii vrea binele si se lupta pentru apararea Interesului National. Alegerile de la 28 noiembrie reprezinta ultima sansa de a impiedica disparitia Romaniei ca stat. Iar daca si aceste alegeri vor fi furate, se anunta tulburari sociale de o amploare exceptionala“5.
Deputatul P.R.M. de Dambovita, conf. dr. ing. Marian Ionescu, ii venea in sprijin si arata ca privatizarea P.S.D.-ista a PETROM s-a facut cu incalcarea flagranta a articolelor 135 (alin. 2b) si 136 (alin. 2, 3, 4) din Constitutie, constituind un grav pericol pentru securitatea nationala a Romaniei: „Mirajul privatizarii PETROM l-a atras si pe Theodor Stolojan, chiar inainte de a deveni membru al P.N.L. (acesta se ocupa cu eficientizarea consortiului TOFAN GRUP, pe care a reusit sa il aseze pe un tobogan abrupt, atunci cand la guvernare era coalitia P.N.T.C.D.-P.N.L.-P.D.-U.D.M.R.), initiativa sa fiind o inginerie financiara prin care a urmarit cumpararea PETROM fara lichiditati, adica pe nimic, iar contravaloarea urmand a fi achitata intr-un timp nedefinit, din profitul societatii.
Aceste argumente sunt acoperite de un alt cadou facut de Guvernul P.S.D.-U.D.M.R. liberalului Dinu Patriciu, de anulare a datoriei de circa 604.000.000 de dolari a PETRO Midia S.A. catre bugetul centralizat al statului, ceea ce constituie, in opinia noastra, un atentat grav asupra sigurantei nationale, documente probatorii fiind prezentate in revista Romania Mare. Autosesizarea, inceputa de ochii lumii, de catre P.N.A., s-a incheiat relativ repede, in lipsa totala de transparenta, fara sa se comunice nici macar Administratiei Prezidentiale (care elaborase in acest sens un Memorandum prin Departamentul Securitatii Nationale)“6.
Deci, cand este vorba de apararea intereselor oculte ale clicocratiei cleptocrate (in fond, o sintagma pleonastica) – formata din reprezentantii tuturor partidelor rotite la Putere si, indeosebi, ai grupurilor de presiune aflate in spatele acestora –, nu are succes nici actiunea de contracarare intreprinsa de catre Seful Statului, nici aceea facuta de P.N.A., nici a altora. Trebuie sa spun ca, din pacate, toate predictii enuntate s-au adeverit, mai putin aceea privind tulburarile sociale anuntate; probabil, din cauza starii de lehamite si a virusului halucinogen induse prin televiziune si prin presa mercenara. Dar, poate, din primavara lui 2007, odata cu comemorarea Centenarului Rascoalei din 1907, se va schimba situatia de abandon, de lipsa de rezistenta in fata jafului national practicat de clicocratia postdecembrista, iar aceasta va fi lichidata.
Ignorarea presei si a opiniei publice: expresie a dictaturii
Premierul Adrian Nastase isi exhibase, in 2003, stiinta politica in fraza subliniata de mine, mai sus, dar, dintre toate firmele mari si serioase americane, rusesti si europene, el a ales, dupa un an, una de mana a saptea, OMV. Coruptia este evidenta, caci de incapacitate politica si manageriala nu mai poate fi vorba: insusi premierul Nastase relevase importanta politica a celui care „stapaneste PETROM“. Desi, in timpul pertractarilor pentru privatizare, din vara anului 2003, Elena Pirvu semnalase ca „retragerea puternicelor firme americane lasa loc speculatiilor“7. Numai atat?!
Dar Serviciile Secrete ce preocupari aveau?! Tot speculative sau mai concrete, tinand de praxiologie?!
Descrierea escrocheriilor legate de aceasta privatizare face un arc peste timp, care leaga coruptia introdusa de tripleta Marc Rich-Petre Roman-Theodor Stolojan et comp. de coruptia guvernului Nastase, cu intermediatorii de rigoare. Astfel, se stie ca Dinu Patriciu, prin firma sa PETROMidia International, a fost in legaturi de afaceri cu escrocul-spion Marc Rich. Acum, ca patron al firmei ROMPETROL, Dinu Patriciu va fi unul dintre beneficiarii escrocheriei reprezentate de „privatizarea“ firmei uriase PETROM prin inghitirea ei de catre minuscula OMV, cu influente benefice inclusiv pentru P.N.L.! Recent, chiar ziarul Adevarul a reamintit legatura Patriciu-Rich!
Si iata cum, in vara anului 2004, asistam la incercarea aducerii lui Petre Roman „in carti“, iar a presedintelui P.N.L., Theodor Stolojan, la presedintia tarii sau macar pe postul de premier, pe care l-a mai ocupat dupa demiterea lui Petre Roman, in septembrie 1991, cu rezultatele cunoscute, dar uitate de o mare parte a romanilor: accentuarea si continuarea dezastrului postdecembrist al Romaniei. Iar romanii au uitat cine le-a facut-o, fiindca au fost si sunt indobitociti de foamete, de boli, de spaima de a fi alungati din locuinte de catre RADET, de spaima zilei de maine si de „spaima cotidiana: cresterea preturilor“8. Si, culmea, intre timp, presedintele Traian Basescu a analizat, in C.S.A.T., privatizarea frauduloasa a PETROM, dar, simultan, il scoate pe Theodor Stolojan-Scrasnet din cavoul politicii si il relanseaza in politica, dupa ce i-a fost consilier. Ca atare, toata manevra cu C.S.A.T. este de ochii lumii.
Legat de domeniul petrolier este si cel al gazului metan. Aici, escrocheria rezida in „privatizarea“ companiilor Distrigaz Nord si Sud prin vanzarea lor unor intreprinderi… de stat straine. Ca si in cazul altor privatizari, se inlocuieste monopolul statului roman cu monopolul altor state (Franta, Germania). Dar analiza „privatizarii“ DISTRIGAZ o vom face data viitoare.
Tradarea nationala comisa prin privatizarea PETROM
Sa aprofundam, insa, tradarea nationala a guvernantilor si a clicocratiei comisa prin privatizarea intreprinderii strategice PETROM (precum fusese si privatizarea altora: I.M.G.B., AUTOMATICA, DISTRIGAZ, SIDEX-Galati etc., sau cum va urma privatizarea unor banci ca B.C.R., C.E.C.).
Elocvent este faptul ca Partidul National Liberal, care sustine lozincile „statului minimal“ si „terapiei de soc“, este si un loc de concentrare a coruptiei, deoarece, dupa cum demonstreaza J. E. Stiglitz, politica „terapiei de soc“ este sinonima cu coruptia9. Or, este cunoscut ca multi dintre marii „rechini“ ai societatii postdecembriste sunt dintre liberali10; adica, desi P.N.L. nu a fost la guvernare decat patru ani, liderii liberali au reusit, totusi, sa stranga averi incomensurabile in cei 17 ani de cand ne aflam sub ocupatia Tranzitiei [reamintesc, articolul a fost publicat in decembrie 2006]. Dar, evident, coruptia nu a fost numai apanajul liberalilor, ci „blazonul“ tuturor care se puteau infrupta din „privatizare“.
Chiar daca lozinca „terapiei de soc“ era agitata indeosebi de liberali – amintiti-va de ridicola intrebare-comparatie a lui Dinu Patriciu, Viorel Catarama et ejusdem farinae prin care isi exprimau dilema lor de politica pragmatica pentru a convinge lumea de valentele umaniste ale „terapiei de soc“: „Trebuie sa taiem coada cainelui dintr-o data sau treptat“?! –, ea era acceptata si aplicata si de alte partide. Caci esential era ca reglementarile noi sa fie mascate intr-un limbaj social-democrat, pentru adormirea vigilentei critice a cetatenilor, pentru a-i face sa creada ca guvernantii lucreaza in folosul lor, iar, la adapostul vidului legislativ existent initial si al haosului legislativ creat, ulterior, deliberat, sa devalizeze economia nationala – acordand ajutoare sociale pentru „cersetorii sociali“, spre a evita izbucnirea unor explozii sociale si a demonstra Europei „stabilitatea politica si economica“ data de pretinsa „economie functionala de piata“.
Accelerarea „privatizarii“ prin aceeasi subevaluare criminala a patrimoniului national a devenit, deja, in constiinta politica folclorica, sinonima cu jaful „legal“, purtand stampila Fondului Proprietatii de Stat (F.P.S.), rebotezat intre timp, ca sa i se piarda urma jafului. Acest jaf legal confirma teza lui J. E. Stiglitz ca privatizarea rapida, asa cum s-a facut in Rusia si in tarile Europei de Est, este echivalenta cu furtul11.
Escrocheria cu privatizarea marii firme PETROM prin inghitirea ei de catre obscura firma OMV va contribui la degradarea vertiginoasa a economiei tarii, deoarece PETROM este o intreprindere strategica pentru securitatea nationala a Romaniei – securitate care va fi grav subminata prin respectiva „privatizare“.
Monopolul strain asupra petrolului si derivatelor sale va dicta politica Romaniei, cum anticipase chiar premierul Adrian Nastase, relevand, cu suficienta, stralucitul sau rationament, pus inclusiv ca motto, dar care trebuie repetat mereu, poate va tine cont de el, acum, chiar premierul-inlocuitor si presedintele Traian Basescu. Cu alte cuvinte, Austria va dicta politica de monopol a preturilor petrolului si, implicit, a energiei electrice si termice din Romania, energie de care depinde supravietuirea romanilor.
Dar, in mod dubios, Adrian Nastase si-a uitat panseul, la care tinea atat de mult, chiar inainte de „privatizarea“ PETROM. Astfel ca, in cadrul politicii mincinoase oficiale, combinate cu politica „mafiei financiar-bancare“ pe care tot ex-premierul Adrian Nastase o acuzase, din senin, in scop electoral, in vara lui 2004, escrocheria instrainarii intreprinderii PETROM va constitui un alt „argument“ pentru a se explica devalorizarea, in continuare, a leului s, implicit, deteriorarea „obiectiva“ a calitatii vietii. Dar, totodata, trebuie sa constituie un major cap de acuzare a lui Adrian Nastase intr-un proces penal veritabil de subminare a economiei nationale si nu intr-unul ridicol, pentru mita si termopane.
Romania devenita chilipir
In timpul campaniei electorale din vara anului 2004, premierul Adrian Nastase, aflat „pe cai mari“, a facut referiri acuzatoare, dar la modul general, fara sa dea nume, la mafia „financiar-bancara“, precum si la faptul ca presedintele P.N.L., Theodor Stolojan este o marioneta a lui Traian Basescu etc., etc. Stolojan-Scrasnet a fost dat jos de la presedintia P.N.L., a fost dat afara din P.N.L., iar acum se face mare agitatie pentru reinscaunarea lui la sefia P.N.L. – evident, ca urmare a manevrelor lui Traian Basescu.
Acesta, imediat ce a ajuns, din intamplare, la presedintia tarii, i-a cantat lui Adrian Nastase poezia: „Adriene, nici nu stii, cat de mic incepi sa fii!“ Acum, Adrian Nastase este bagat, realmente, intr-un mare clinci, iar presedintele-recitator are ocazia sa releve escrocheria privatizarii PETROM, daca vrea ca natiunea sa-i fie recunoscatoare. Oricum guvernul Nastase este vinovat de vanzarea, pe nimic, a uriasei averi nationale detinute de PETROM. Cum, insa, intre timp, s-a vazut ca escrocheria OMV-PETROM are ite incalcite in afara tarii, este posibil ca si presedintele Traian Basescu sa se incurce in ele.
Deja si-a gasit aparatori: un purtator de cuvant al partidului-traseist P.C. a pretins ca nu mai poate fi modificat contractul cu OMV, fiindca „s-ar speria investitorii straini“ (sic). Numai ca a devenit tot mai evident ca, in derularea acestui contract, s-a consumat o veritabila conspiratie contra Romaniei. Ea devine mai explicabila daca ne amintim o idee scapata, probabil fara voia autorului, de publicatia Jane’s Foreign Report: „Liderii romani, constienti de faptul ca nu au alternativa, vor grabi privatizarea, iar la Bucuresti se vor gasi adevarate chilipiruri“12. Fireste, expresia „la Bucuresti“ indica Romania, iar prin „chilipiruri“ se subintelegeau intreprinderi din toata tara, ca AUTOMATICA, ROMCIM, I.M.G.B., COMTIM, SIDERCA, PETROTUB, SEVERNAV, SIDERMET, TEPRO etc., carora aveau sa le urmeze alte intreprinderi valoroase, ca SIDEX, ALROM, ALPROM, PETROM sau zone ca Sovata, Rosia Montana etc., etc.
Or, inclusiv din cele relevate sau reamintite mai sus, se vede cine era „mana invizibila“ care grabea privatizarea: Fondul Monetar International, Banca Mondiala etc. Faptul ca, de exemplu, F.M.I. isi dicteaza, peste tot, politica intr-un veritabil stil colonial il subliniaza, permanent, in cartea sa, Joseph E. Stiglitz: „Mult prea adesea Fondul a tratat tarile in curs de dezvoltare cu aerul unui stapanitor colonialist“. (…) „Asemenea conditii erau considerate un amestec al noii puteri colonialiste in treburile sale interne“13. F.M.I.-ului i se adauga, acum, dictatul firmei OMV, pe care unii natarai o apara ca pe un „investitor strategic“, desi, se pare, este doar un paravan pentru derularea altor malversatiuni contra Romaniei.
Anularea contractului de privatizare a PETROM prin OMV si renationalizarea patrimoniului acaparat fraudulos de catre OMV va fi dovada ca presedintele Romaniei apara interesele nationale si este demn de postul pe care-l ocupa! Va fi, oare, in stare?! Eu cred ca nu, caci slugarnicia endemica indusa conducatorilor postdecembristi are tocmai acest rol: transformarea Romaniei, sub pretextul „privatizarii“, intr-un chilipir, intr-o neocolonie la cheremul companiilor transnationale. (1 Decembrie 2006)
ADDENDA
Sa ne amintim ca, spre sfarsitul anului 2006 si inceputul anului 2007, incepuse un mare scandal in presa pe tema contractului de privatizare a S.N. PETROM si se cerea, in presa, desecretizarea respectivului contract. D-l presedinte Traian Basescu a promis ca il va desecretiza, dar nu a facut-o. Intre timp, s-au adeverit prognozele facute in urma cu patru ani. Jocul de scena dintre partidele politice, subsumate conceptului politologic cleptocratia postdecembrista – joc eminamente demagogic, pe care l-am descris in articolul „Ati votat cleptocratia? Ati ramas cu saracia!“14, cand imi faceam campanie electorala pentru a candida la Senat, din partea P.R.M., in Colegiul electoral nr. 2 din Judetul Ialomita – a continuat pentru pacalirea romanilor.
Scandalul recent cu scumpirea benzinei a iterat acuzele reciproce dintre presedintele Traian Basescu si ex-premierul Adrian Nastase privind vinovatia privatizarii frauduloase a S.N. PETROM: d-l presedintele Traian Basescu arunca vinovatia in carca ex-premierului Adrian Nastase, iar acesta pretinde ca „presedintele Traian Basescu minte“ si vina i-ar apartine exclusiv acestuia, deoarece presedintele Traian Basescu negociase, in prealabil, in cadrul programului PSAL, privatizarea S.N. PETROM, alaturi de alte mari intreprinderi importante. Dar ex-premierul Adrian Nastase exagereaza contributia d-lui Traian Basescu si minimalizeaza propria vina a guvernului sau15 si a Parlamentului din mandatul 2001-2004, care au votat legile de privatizare a S.N. PETROM. Astfel, prin Decretul nr. 1034/2 dec. 2004, presedintele Ion Iliescu a promulgat Legea nr. 555/2dec. 2004 privind unele masuri pentru privatizarea Societatii Nationale a Petrolului „Petrom“-S.A. Bucuresti, publicata in M.O. nr. 1148/6 dec. 2004. Legea e semnata de Valer Dorneanu, presedintele Camerei Deputatilor, si Nicolae Vacaroiu, presedintele Senatului. Anterior, prin premierul Adrian Nastase si alti trei ministri si un secretar de stat din guvern semnasera Hotararea de Guvern nr. 924/14 august 2003 privind aprobarea Strategiei de privatizare si suplimentarea serviciilor de consultanta pentru privatizarea Societatii Nationale a Petrolului “Petrom”-S.A. Bucuresti.
Asadar, presedintele Traian Basescu initiase, prin 1999-2000, privatizarea S.N. PETROM, dar Parlamentul ticalosit, dominat de P.S.D. „aliat cu inamicul de pana mai ieri, U.D.M.R.“, si Guvernul si mai ticalosit – format tot din P.S.D. si U.D.M.R. – din mandatul 2001-2004 au instrainat, efectiv, aceasta unitate strategica a Romaniei, subminand grav securitatea energetica a tarii si, in final, securitatea nationala.
Asupra acestui fapt deosebit de periculos pentru viitorul Romaniei voi reveni, pentru ca actualii politicieni – din tot spectrul politic – trec sub tacere vinovatia lor atat individuala, cat si colectiva pentru crahul in care au adus, acum, tara: falimentul efectiv, al Romaniei a fost inlocuit cu falimentul viitor, implacabil, generat de indatorarea tarii, prin F.M.I., pentru mai multe generatii. Adica s-a ajuns, efectiv, la falimentul Argentinei16, din 2002, pe care, la fel, in ceea ce priveste Romania, il anticipasem17 in unele articole din acel timp, dar faliment care a fost substituit, practic, prin vanzarea tarii catre F.M.I. – acelasi F.M.I. care, intre timp, a bagat in faliment tari ca Argentina, Ecuador, Panama, Tailanda s.a.! (10 februarie 2011)
N O T E
1) Adevarul, nr. 3903, 14 ian. 2003, p. 1; vezi si Vasile I. Zarnescu, „Formele genocidului – Factura RADET“, in Atac la persoana, nr. 4(271), 3 febr. 2003, pag. 9.
2) Escu, „Midia Navodari – o frauda mondiala?“, in Totusi, iubirea, nr. 80/11, 26 mart.-2 apr. 1992, pag. 14. Cf. si Hotararea nr. 1.263 din 8 decembrie 1990 privind aprobarea unor masuri legate de cooperarea dintre firma “Marc Rich” Elvetia si Societatea comerciala PETROMIDIA-S.A. Romania, semnata de Petre Roman, in Monitorul Oficial, nr. 143/13 dec. 1990.
3) Daniel Oanta, „Cui dam petrolul si banii tarii?“, in Adevarul, nr. 4113, 18 septembrie 2003, pag. 1.
4) ٭٭٭, „Independenta Romaniei mai e reprezentata doar de PETROM si B.C.R.“, in Romania Mare, nr. 674, 13 iunie 2003, pag. 20.
6) Conf. dr. ing. Marian Ionescu, „Privatizarea pesedista a PETROM / Privatizarea Mileniului III incalca Constitutia“, in Romania Mare, nr. 736, 20 aug. 2004, pag. 16. Vezi si: ***, „In vanzarea scandaloasa a PETROM / Mafia P.S.D. s-a inteles, de minune, cu mafia P.N.L.“, in Tricolorul, nr. 115, 10 aug. 2004; F. G., „Astazi PETROM intra in proprietatea OMV“, in Curierul National, nr. 4077, 23 iulie 2004; Florenta Ghita, „Austriecii au dat lovitura / Pentru 669 de milioane de euro PETROM a intrat in proprietatea OMV“, in Curierul National, nr. 4078, 24 iulie 2004; ٭٭٭ „Vadim Tudor crede ca PETROM a fost vandut «pe un pret de batjocura»“, in Curierul National, nr. 4080, 27 iulie 2004; Bogdan Papadie, „Mafia rusa isi intinde tentaculele in Romania“, in Tricolorul, nr. 115, 10 aug. 2004; Lidia Truica, Mihaela Balea, „Contracte privilegiate la PETROM / Un grup de firme de foraj petrolier acuza S.N.P. ca da fara licitatie contracte de mii de miliarde unei firme a salariatilor“, in Evenimentul zilei, 24 aug. 2004, ed. online.
7) Elena Pirvu, „In privatizarea PETROM / Retragerea puternicelor firme americane lasa loc speculatiilor“, in Adevarul economic, nr. 48(606), 3-9 decembrie 2003, pag. 9.
Dr. Teodor Brates, „Spaima cotidiana: scumpirile“, in Azi, nr. 2739, 7 ian. 2002, pag. 5. Vezi si: ***, „Noi si insuportabile explozii ale preturilor!“, in Tricolorul, nr. 108, 2 aug. 2004.
9) Joseph E. Stiglitz, GLOBALIZAREA Sperante si deziluzii, Editura Economica, Bucuresti, 2003, pag. 11, 223-226, 249-250; 254-255; 259-260; 283; 289-290.
10) Gabriela Stefan, „Implicat intr-o privatizare dubioasa pe vremea cand era senator / Omul de afaceri Viorel Catarama are dosar penal pentru inselaciune, fals, uz de fals si abuz in serviciu contra intereselor publice”, in Adevarul, nr. 4433, 2 oct. 2004, pag. 2. Vezi si: Alin Bogdan, „Lupte grele in P.N.L. pentru scoaterea lui Catarama de pe listele parlamentare“, in Adevarul, nr. 4386, 9 august 2004, pag. 2; Stefan Bucur, Virgil Ionescu, „Doctrina liberala: benzina la preturi occidentale, dar salarii la standarde romanesti, in Atac, nr. 124, 30 sept. 2004, pag. 1 si 4.
11) Joseph E. Stiglitz, op. cit., pag. 247-248.
12) Vezi Cotidianul, nr. 2428, 9 aug. 2000, pag. 4.
13) Joseph E. Stiglitz, op. cit., passim, indeosebi paginile 65, 79, 88, 124.
14) Vasile Zarnescu, „Ati votat cleptocratia? Ati ramas cu saracia!
http://justitiarul.ro/puncte-de-vedere/206-ati-votat-cleptocratia-ati-ramas-cu-saracia.html
“, in Justitiarul, 30 Noiembrie 2009.
15) *** „Adrian Nastase acuza: Traian Basescu a semnat privatizarea PETROM si a sistemului bancar din Romania“, pe http://www.tv-net.ro/Stiri-Adrian-Nastase-acuza-Traian-Basescu-a-semnat-privatizarea-PETROM-si-a-sistemului-bancar-din-Romania+12694. Vezi si: Madalina Ionescu „Traian Basescu nu-si recunoaste semnatura pe privatizarea Petrom“, ziare.com, 14 iulie 2008, pe http://www.ziare.com/stiri/ancheta/traian-basescu-nu-si-recunoaste-semnatura-pe-privatizarea-petrom-357141; *** «Nastase: ‘E inadmisibil ca Basescu sa critice privatizarea Petrom, care a fost un succes’», pe 9AM, 9 Decembrie 2006, pe http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/49839/Nastase-E-inadmisibil-ca-Basescu-sa-critice-privatizarea-Petrom-care-a-fost-un-succes.html; *** „Vosganian nu vede cu ochi buni contractul de privatizare Petrom“, ziare.com, 19 iunie 2008, pe http://www.ziare.com/varujan-vosganian/ministrul-finantelor/vosganian-nu-vede-cu-ochi-buni-contractul-de-privatizare-petrom-336068; *** „SRI: privatizarea Petrom a fost subevaluata“, ziare.com, 24 Ianuarie 2008, pe http://www.ziare.com/stiri/ancheta/sri-privatizarea-petrom-a-fost-subevaluata-222657.
16) Carlos Gabetta, „Naufragiul «Modelului F.M.I.» / Criza totala in Argentina“, in Le Monde Diplomatique, ianuarie 2002, pag. 3; publicat si de: Curierul national, nr. 3297, 5-6 ianuarie 2002, pag. 8; Romania Mare, nr. 600, 11 ianuarie 2002, pag. 16.
17) Vasile I. Zarnescu, „Maghiarismul – sorgintea fascismului (1)“, in Lupta, nr. 1-4/2002, pag. 1-4, republicat pe http://ro.altermedia.info/minoritati/maghiarismul-%E2%80%93-sorgintea-fascismului-1_19268.html. Vezi si Vasile I. Zarnescu, „Insecuritatea Securitatii Nationale (12)“, pe AlterMedia, 12 ianuarie 2010, http://ro.altermedia.info/general/insecuritatea-securitatii-nationale-12_17884.html
Sursa: Ziaristi Online
Adauga un comentariu!
Editoriale din aceeasi categorie
Marius Șerban Odată cu intrarea într-o nouă stare de criză, după ce tocmai am ieșit din una de alertă, pentru că, nu-i așa, starea de continuă criză este singura formulă prin care mai poate fi controlată cât de cât o populație debusolată, anomizată, se vântură tot felul de versiuni de proiecte de lege, prin care, […]
Autor: Aciduzzul | 10 martie, 2021 | 3 comentarii | 404 vizualizari | 6 voturi
Legea vaccinarii obligatorii a fost adoptata in UNANIMITATATE in comisia de santate din Camera Deputatilor. Adica au votat-o toate “partidele” politice, fara exceptie! Chiar daca au fost aduse sute de amendamente fata de varianta adoptata acum doi ani de Senat, ce sa vezi, s-a pastrat neatins un articol, cu ginion, articolul 13 care prevede la […]
Autor: Aciduzzul | 1 decembrie, 2020 | 2 comentarii | 456 vizualizari | 1 vot
Niciodata in intreaga sa istorie statul si poporul roman, atat cat a mai ramas, nu au fost atat de aprope de extinctie ca acum. Practic, acum se joaca viitorul Romaniei intr-un context politic international extrem de nefavorabil. Lipsa de reactie inseamna acum, pur si simplu, extinctie! Practic, toate partidele, cu exceptia Partidului Noua Romanie (PNR) […]
Autor: Aciduzzul | 1 decembrie, 2020 | 1 comentarii | 147 vizualizari | 2 voturi
Partidul Noua Romanie (PNR) considera ca Justitia din Romania este una dintre cele mai corupte institutii publice, fapt confirmat de sondajele de opinie, deciziile contradictorii si arbitrare ale magistratilor avand repercursiuni catastrofale asupra oamenilor si decredibilizand semnificativ statul roman, si asa in disoulutie. PNR sustine cu tarie o lege prin care magistratii sa fie trasi […]
Autor: Aciduzzul | 29 noiembrie, 2020 | 1 comentarii | 231 vizualizari | 2 voturi
Partidul Noua Romanie (PNR), sustinut de Miscarea Civica Frontul Alfa, sustine ca este o problema de siguranta nationala, in contextul crizei economice fara precedent care va lovi Romania, confiscarea averilor ilicite, investigarea surselor averii afisate, cu precadere pentru demnitari si functionarii publici, audit pentru verificarea datoriei publice a Romaniei, reintroducerea pedepsei cu moartea si majorarea […]
2 Comments