Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a acordat cu ceva timp in urma un interviu publicat abia ieri de Romania libera si realizat de Sabina Fati, una dintre fatucile batrane ale GDS intromisionate pe spatiul “moldav”. De remarcat, din prima: nu se discuta absolut deloc despre alegerile din Republica Moldova. Apoi, Basescu pare si grabit si enervat, atat de unele intrebari prostesti cat si de personaj, asa ca raspunsurile sunt scurte si cam in doi peri. Cu toate acestea, evident, interviul are valoarea lui, data insa doar de afirmatiile presedintelui, care au nascut deja reactiile obisnuite la Moscova si Kiev. Il voi reproduce ca atare, cu mila aferenta fata de biata intervievatoare de servicii. Presedintele Traian Basescu crede ca Basarabia ar putea reveni in urmatorii 25 de ani intre granitele Romaniei, daca romanii de pe cele doua maluri ale Prutului isi vor dori acest lucru. Deocamdata insa, presedintele constata inconfortul dat de relatia de neincredere pe care Romania o are cu cea mai mare putere din regiune, dar si persistenta celor care se lasa influentati si „fac jocuri folositoare altor state”.

Vorbind despre relatia Romaniei cu Franta in chestiunea Schengen, Traian Basescu ne-a spus ca ministrul Teodor Baconschi „a avut o initiativa nefericita” atunci cand a anuntat ca merge la Paris sa-i organizeze presedintelui o vizita la nivel inalt, fiindca „nu e nevoie”, cata vreme Traian Basescu si Nicolas Sarkozy se intalnesc o data la trei luni.

Acum 92 de ani, cand s-a realizat Marea Unire, Romania avea intre granitele ei si Basarabia. Anul acesta s-au implinit 70 de ani de cand Rusia a anexat aceasta provincie. Cand vedeti posibila revenirea lucrurilor la punctul initial?

T.B.: O data cu intrarea Republicii Moldova in UE, atunci vom fi impreuna in marea familie europeana, iar daca se va desfasura sau nu si un proces de unificare a celor doua tari, acest lucru tine mai putin de vointa oamenilor politici, pentru ca am certitudinea ca ei vor stii sa valorifice o dorinta populara, daca va exista, pe cele doua maluri ale Prutului. Romania are ca obiectiv sprijinirea Republicii Moldova sa intre in UE.

Exista o perspectiva temporara, de pilda 25 de ani, in care Romania si Republica Moldova sa se uneasca?

T.B.: De ce nu?

Cum vedeti aceasta regiune peste 25 de ani?

T.B.: Frontierele UE vor fi pe Nistru si evolutiile democratice din regiune vor stimula si alte tari, precum Ucraina, sa se indrepte spre UE. Peste 25 de ani Balcanii vor fi parte a UE si a NATO.

Cu Romania si Basarabia in aceeasi tara?

T.B.: Daca acest lucru vor dori romanii de pe ambele maluri ale Prutului.

Si vor vrea, ce anticipati?

T.B.: Nu vreau sa anticipez azi, lasati-ma sa ma mai gandesc.

Ritmul acordarii cetateniei romane basarabenilor este destul de lent. De ce?

T.B.: Nu atat de lent cum pare, pentru ca numai anul acesta s-au aprobat 70 de mii de dosare. A fost un proces mai dificil cu organizarea depunerii juramantului, mai ales pentru cetatenii Republicii Moldova care locuiesc dincolo de Prut. In ultimele saptamani insa, dupa deschiderea consulatelor de la Balti si de la Cahul, lucrurile s-au accelerat si juramantul se depune mai repede.

Ce se va intampla in momentul in care jumatate din populatia Republicii Moldova va avea cetatenie romana?

T.B.: Nu se va intampla nimic: vom fi mai multi romani.

Cand va deveni Rusia prietena Romaniei?

T.B.: Oricand va respecta si interesele Romaniei, adica pentru mine, de exemplu, si acelasi sentiment este si la Moscova, functioneaza inca neincrederea. Cred ca nici la Moscova nu este mai multa incredere decat increderea care este la Bucuresti fata de Moscova.

De ce Romania nu are incredere in Moscova?

T.B.: Pentru ca nu ne simtim deloc confortabil cu trupe ale Federatiei Ruse langa granita noastra, in Transnistria. Nu ne simtim deloc confortabil ca Federatia Rusa a tinut sa-si prelungeasca acordul de stationare a flotei de la Sevastopol pana in 2042. Daca Rusia priveste cu atat drag la statele din Regiunea Marii Negre, de ce e nevoie de o asemenea flota intr-o mare atat de mica?

Ati spus acest lucru si la Summitul NATO de la Lisabona?

T.B.: Sigur ca da: fara referire la flota din Sevastopol, dar cu referire directa la atitudinea Federatiei Ruse fata de Republica Moldova si Georgia, tari foarte apropiate de noi. Deci nu poate fi acoperita realitatea cu declaratii de bune intentii, aceasta a fost interventia mea la Summitul NATO-Rusia.

Si care au fost reactiile? V-a sustinut cineva?

T.B.: Da, au mai fost reactii apropiate.

Polonia?

T.B.: Da.

Tarile Baltice?

T.B.: Doar Polonia a avut o interventie in sustinerea noastra. Directorul SRI, George Maior, sugera intr-un interviu pentru Romania Libera ca dupa aderarea Romaniei la scutul antiracheta numarul spionilor rusi pe teritoriul tarii s-a inmultit.

Interesul lor pentru Romania va scadea acum, dupa ce Rusia a acceptat sa coopereze la scutul NATO?

T.B.: Nu exista nici un document care sa ateste o participare la scutul NATO. Scutul NATO este unul separat de sistemele de protectie ale Federatiei Ruse. Este un sistem de protectie al statelor membre ale Aliantei si nu are nimic comun cu vreo interventie sau parteneriat cu Federatia Rusa. Este vorba doar despre un parteneriat in schimbul de informatii, ceea ce e cu totul altceva. La Lisabona s-a convenit sa cooperam pe informatii, dar nu pe acces la tehnologie, nu pe acces la comanda.

Retragerea trupelor rusesti din Transnistria va fi un test pentru Rusia?

T.B.: Din punctul nostru de vedere, va fi intr-adevar un test. Si cred ca si Germania este interesata de acest lucru.

Va fi un test pe care NATO il da Rusiei?

T.B.: Noi suntem printre cei mai exigenti in relatia cu Federatia Rusa, asa ca, daca va fi un test pozitiv pentru noi, va fi si pentru Alianta la fel.

Spionii rusi vor fi in vreun fel descurajati de noile relatii NATO-Rusia?

T.B.: Lumea nu s-a transformat intr-un loc populat cu ingeri. Romania are prieteni si adversari. Romania, ca stat membru
NATO are ca adversari si adversarii Aliantei, de aceea este atractiva pentru spionajul altor state.

Ce fel de state?

T.B.: Nu vreau sa dezvolt.

Cine sunt adversarii?

T.B.: Cei care se definesc ca fiind adversari ai NATO, in primul rand.

Va referiti la Rusia, care prin noua sa doctrina militara a definit Alianta Nord-Atlantica drept principalul inamic al tarii?

T.B.: Eu v-am spus doar ca cei care se autodefinesc adversari ai NATO.

Chiar acum un an spuneati tot intr-un interviu pentru Romania Libera ca exista oameni politici si chiar ziaristi care sustin partida ruseasca si ca aceasta partida este indreptata impotriva Romaniei. E un fenomen care continua?

T.B.: Categoric da. Sunt oameni influentati sau influentabili care fac jocuri folositoare altor state, nu Romaniei. Nu poti sa-i acuzi de rea-credinta intotdeauna. De multe ori interesele lor se manifesta intr-un mod convenabil unor tari care n-ar vrea stabilitate in Romania si de aici coincidenta de actiune. Astfel de situatii cred ca exista in foarte multe tari. Mai sunt lideri politici foarte atacati de presa in UE, uneori pe merit, dar acest lucru convine unor structuri din afara structurii tarii lor. Nu poti considera nevinovata o discreditare de tipul „familia presedintelui este implicata in trafic de armament”. Aici nu se poate vorbi de o coincidenta, ci de o misiune a unor securisti.

Au o misiune din afara?

T.B.: Nu, si-o asuma din interior, fiindca nu le plac nici stabilitatea, nici democratia, nici justitia.

Si cine e in spatele lor?

T.B.: De multe ori sunt ei insisi. Este vointa lor. In interviul pe care l-ati acordat acum un an Romaniei Libere vorbeati in cadrul „partidei rusesti” despre Vintu, Voiculescu si Patriciu.

Socotiti ca au ramas in aceeasi ecuatie?

T.B.: Se poate constata, cel putin, coincidenta de interese intre ei si puteri din afara care vor discreditarea puterii democratice din Romania.

Jucatorii partidei rusesti si-au mutat azimutul dincolo de Prut, in Republica Moldova?

T.B.: Acolo se joaca oricum, la intretaierea dintre „sisteme”: un sistem democratic si un sistem care se proclama democratic, dar mai are inca drum lung pana sa si ajunga. Se ciocnesc interese si pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei, Serbiei, dar si pe teritoriul Romaniei.

De fapt, cata influenta poate avea Rusia asupra Republicii Moldova?

T.B.: In primul rand, influenta vine din educatie: Republica Moldova este un stat care a stat 50 de ani ca parte a Uniunii Sovietice. Daca la noi mai exista inca un tronson consistent care, cand aude de Moscova, incepe sa saliveze, va imaginati ca in Republica Moldova este o componenta importanta cu exponentul ei, Partidul Comunistilor, condus de Vladimir Voronin.

Si in Alianta pentru Integrare de la Chisinau exista lideri care au afinitati cu Moscova.

T.B.: Atat timp cat recunosc Rusia ca fiind o tara importanta pentru Republica Moldova, nu vad nici o drama, fiindca aceasta e realitatea. Federatia Rusa este importanta si pentru Republica Moldova, si pentru Romania, si pentru alte tari din bazinul Marii Negre. Dar una este gandirea celor care au fost sub influenta fostei Uniuni Sovietice si alta este mentalitatea celor care au facut parte din sistemul URSS. Acolo va fi mult mai grea desprinderea de Moscova decat a fost la Bucuresti.

Cata incredere poate avea NATO in Rusia, cata vreme Moscova nu si-a respectat o serie de angajamente?

T.B.: Summitul de la Lisabona a facut o deschidere a unei relatii care aproape a inghetat dupa ce Rusia a atacat Georgia. Cred ca Rusia este utila NATO si lumii democratice prin comportamentul ei in cateva situatii extrem de fierbinti: Rusia a avut o contributie remarcabila in Consiliul de Securitate ONU cu privire la Iran, chiar in conditiile in care isi exprimase dorinta de a sprijini Iranul; la fel in chestiunea Afganistan, Moscova a acceptat tranzitul pentru trupele NATO. Sigur ca aceste pozitii nu au fost dezinteresate. In cazul unui esec al NATO in Afganistan, Federatia Rusa devine cea mai vulnerabila. Acolo unde Rusia a avut interese s-a putut coopera, marea problema este acolo unde sunt doar interese pur democratice, ca in Republica Moldova sau Georgia. Deocamdata, Rusia nu a dat nici un semn ca si-ar insusi lectiile democratice.

In acelasi timp, Moscova vrea o apropiere mai mare de Occidentul democratic, de Statele Unite si nu de mult generalul rus Vladimir Dvorkin, fost sef al unui institut de cercetari militare, spunea ca Rusia ar putea propune dislocarea de rachete C-300 in Romania si Bulgaria in cadrul cooperarii Moscova-Washington. E posibil?

T.B.: Cu o conditie esentiala, ca tara-gazda sa accepte acest lucru. Romania n-ar putea accepta rachete rusesti pe teritoriul national nici cu Ion Iliescu, Victor Ponta sau Mircea Geoana la Cotroceni.

Ar putea sa se ajunga la o colaborare atat de stransa intre Rusia si NATO, incat sa fie amplasate elemente de aparare ale Aliantei pe teritoriul rus si invers?

T.B.: Cel putin in mandatul meu, nu.

In Strategia Nationala de Aparare, la principalele riscuri se mentioneaza spionajul si actiunile unor actori nonstatali asupra deciziei politice, dar si asupra mass-media. Pentru cine lucreaza acesti spioni?

T.B.: Romania a avut incidente cu spioni ai vecinilor, nu cred ca trebuie sa mai facem demonstratii.

Incidentele stiute sunt cele cu Rusia si Ucraina.

T.B.: Spionajul nu a disparut, iar faptul ca Romania devine parte a sistemului antiracheta o face mai atractiva.

Dar agentii de influenta de care vorbeste Strategia de cine sunt platiti. Cine sunt?

T.B.: Nici n-au nevoie sa fie platiti.

Sunt voluntari?

T.B.: Atat timp cat trusturi media detinute de fosti informatori, cu nume de cod cunoscute, Felix, Nus, nu cred ca trebuie sa avem multe dubii despre cei care sunt gata sa devina agenti de influenta.

Tot in Strategia Nationala de Aparare, stationarea trupelor rusesti in apropierea granitelor Romaniei este considerata o amenintare la siguranta tarii, iar recent ati spus ca Rusia nu are doar flori pentru Romania. Ce altceva mai are?

T.B.: Si o oarecare ostilitate care ii vine din propria neincredere si care se manifesta ori de cate ori are ocazia.

Ce fel de parteneriat are Romania cu Franta, cata vreme Parisul este cel care se opune cel mai mult aderarii Romaniei la spatiul Schengen?

T.B.: Sa nu facem confuzii intre declaratia publica a unor politicieni, indiferent care le sunt rangul si actiunea reala.

Atunci de ce ministrul de Externe, Teodor Baconschi, s-a grabit sa spuna ca va aranjeaza repede o vizita la Paris pentru rezolvarea problemelor ivite in ecuatia Schengen?

T.B.: Cred ca a avut o initiativa nefericita, pentru ca nu i-am cerut acest lucru. Nu i-am cerut sa-mi aranjeze o vizita la Paris, pentru ca nu e nevoie: eu ma intalnesc cu Nicolas Sarkozy o data la trei luni. Deci nu cred ca e nevoie de o intalnire speciala pentru a discuta acest subiect.

Deci Franta nu se opune admiterii Romaniei in spatiul Schengen pe 1 martie 2011?

T.B.: Acum trei saptamani, cand s-a discutat acest subiect la Comitetul Reprezentantilor Permanenti ai statelor UE (COREPER), s-a decis trimiterea documentului de admitere a Romaniei la Parlament si nu a existat nici un vot impotriva. In ianuarie va incepe dezbaterea.

Franta invoca printre argumentele primirii in Schengen mai ales fenomenul coruptiei. In ultima vreme au iesit la iveala cazuri chiar de la varful Ministerului de Interne.

T.B.: N-am vazut nici un act de coruptie la varful ministerului. Declaratiile mai mult sau mai putin inspirate ale chestorului Fatuloiu nu pot fi catalogate ca fapte de coruptie.

Exista o serie de suspiciuni, inclusiv prin implicarea membrilor familiei sale.

T.B.: Una este suspiciunea, alta este coruptia demonstrata de judecatori si procurori. Nu putem da verdicte, sa spunem ca s-au inregistrat acte de coruptie la varful Ministerului de Interne. Putem discuta despre un inspector sef judetean care considera ca e o binefacere camataria.

Si acesta e un semn.

T.B.: Coruptia demonstrata nu poate fi adusa ca argument impotriva Romaniei. Exact acesta a fost motivul pentru care eu am negat o parte din Raportul pe justitie facut de Comisia Europeana. Adica vedeam in partea tehnica a documentului succese ale DNA si ale Parchetului General, care pe urma ne erau intoarse in cap prin probe de coruptie in raportul politic. Asa ceva nu se poate accepta, daca vor mai avea loc arestari in zone importante, ar fi absurd ca Bruxelles-ul sa se foloseasca de ele impotriva noastra, cand tocmai aceasta e proba luptei impotriva coruptiei.

Ce fel de arestari vor avea loc?

T.B.: Vorbeam generic,am spus daca vor fi.

Pe de alta parte, pestii cei mari ai coruptiei nu au fost prinsi in primul dvs. mandat, se zbat inca in instante.

T.B.: Trebuie sa ne hotaram cine condamna, pentru ca presedintele nu are nici un fel de influenta asupra judecatorilor.

Totusi, dvs. ati promis in campania electorala din 2004 ca eradicati marea coruptie, de aceea va intreb.

T.B.: Am spus ca lupt impotriva coruptiei.

Nu avem nici un dosar de inalta coruptie finalizat.

T.B.: Ce poate face presedintele in justitie: poate sa desemneze procurorul-sef, adjunctii lor. Atat timp cat Parchetele au inceput o lupta sustinuta impotriva coruptiei. Faptul ca nu sunt condamnari tine de judecatori. Tot ce pot face eu este sa numesc presedintele Inaltei Curti si sefi de sectii. Am pus sefi noi, pana acum am lucrat cu cei pusi de Ion Iliescu. Sper sa fie o imbunatatire a lucrurilor.

Judecatorii care tergiverseaza marile dosare fac parte din sistemul de protectie al marilor pesti?

T.B.: Am stat mult de vorba cu judecatorii si am inteles filosofia lor, care suna asa: decat un nevinovat condamnat, mai bine un vinovat liber. Acest mod de a gandi i-a facut sa fie extrem de relaxati atunci cand au acceptat toate tertipurile procedurale, ceea ce a lungit foarte mult drumul pana la fondul problemei. Sa speram ca prin noua legislatie introdusa, care nu mai permite invocarea la nesfarsit a lipsei de aparare, a lipsei citatiei, a neconstitutionalitatii unei legi etc., judecatorii vor putea sa dea verdicte mult mai rapid. Vom vedea rezultatele in urmatoarele sase luni.

“Sunt oameni influentati sau influentabili care fac jocuri folositoare altor state, nu Romaniei. Nu poti sa-i acuzi de rea-credinta intotdeauna. De multe ori interesele lor se manifesta intr-un mod convenabil unor tari care n-ar vrea stabilitate in Romania si de aici coincidenta de actiune.”

“Am stat mult de vorba cu judecatorii si am inteles filosofia lor, care suna asa: decat un nevinovat condamnat, mai bine un vinovat liber. Acest mod de a gandi i-a facut sa fie extrem de relaxati atunci cand au acceptat toate tertipurile procedurale, ceea ce a lungit foarte mult drumul pana la fondul problemei.”

“Teodor Baconschi a avut o initiativa nefericita. Nu i-am cerut sa-mi aranjeze o vizita la Paris, pentru ca nu e nevoie: eu ma intalnesc cu Nicolas Sarkozy o data la trei luni. Deci nu cred ca e nevoie de o intalnire speciala pentru a discuta subiectul Schengen.”

Sursa: Romania Libera, Victor Roncea

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Marius Șerban Odată cu intrarea într-o nouă stare de criză, după ce tocmai am ieșit din una de alertă, pentru că, nu-i așa, starea de continuă criză este singura formulă prin care mai poate fi controlată cât de cât o populație debusolată, anomizată, se vântură tot felul de versiuni de proiecte de lege, prin care, […]

Legea vaccinarii obligatorii a fost adoptata in UNANIMITATATE in comisia de santate din Camera Deputatilor. Adica au votat-o toate “partidele” politice, fara exceptie! Chiar daca au fost aduse sute de amendamente fata de varianta adoptata acum doi ani de Senat, ce sa vezi, s-a pastrat neatins un articol, cu ginion, articolul 13 care prevede la […]

Niciodata in intreaga sa istorie statul si poporul roman, atat cat a mai ramas, nu au fost atat de aprope de extinctie ca acum. Practic, acum se joaca viitorul Romaniei intr-un context politic international extrem de nefavorabil. Lipsa de reactie inseamna acum, pur si simplu, extinctie! Practic, toate partidele, cu exceptia Partidului Noua Romanie (PNR) […]

Partidul Noua Romanie (PNR) considera ca Justitia din Romania este una dintre cele mai corupte institutii publice, fapt confirmat de sondajele de opinie, deciziile contradictorii si arbitrare ale magistratilor avand repercursiuni catastrofale asupra oamenilor si decredibilizand semnificativ statul roman, si asa in disoulutie. PNR sustine cu tarie o lege prin care magistratii sa fie trasi […]

Partidul Noua Romanie (PNR), sustinut de Miscarea Civica Frontul Alfa, sustine ca este o problema de siguranta nationala, in contextul crizei economice fara precedent care va lovi Romania, confiscarea averilor ilicite, investigarea surselor averii afisate, cu precadere pentru demnitari si functionarii publici, audit pentru verificarea datoriei publice a Romaniei, reintroducerea pedepsei cu moartea si majorarea […]