Cezar Mihalache
Cand Europa a incercat sacontureze un instrument de cenzuraal informatilor pe cel mai „viral” domeniu al noilor formate media, internetul, pentru un control al retelelor de dezbatere dar si al presei electronice, macar a cautat sa impuna, inainte de toate, un cadru de reglementare. Daca acesta ar fi izbutit, in speta aprobarea maleficului acord A.C.T.A.[1] la nivelul Uniunii Europene, ar fi urmat in mod cert si conturarea, legala, a unor institutii-instrument de control. Dar, chiar daca A.C.T.A. a fost respins, presiunile vizand conturarea unor mecanisme de control au continuat la noi. Fara de vorbi macar public, ca dezbatere democraticaa unei initiative vizand legalitatea juridica si a oportunitatii in spatiul media a crearii unui instrument specific de control, se incearca o extindere abuziva a sferei de actiune a unui organism deja existent.

Si nu este nici un secret ca, de mult timp, Consiliul National al Audiovizualului (C.N.A.) jinduieste la uriasa felie de comunicare a internetului. De acolo de unde, daca si-ar putea infige ghearele acaparatoare, institutia ar putea sa stoarcamulti bani din amenzile pe care, acum, este limitataa le aplica doar, asa cum ii spune si titulatura, la nivelul audiovizualului. in speta, televiziunilor si a radiourilor.

De altfel, in cardasie cu legislativul, speculand frustarile unor parlamentari ale caror unice proiecte ca alesi ai neamului vizau croirea unor initiative legistive vizand controlul blogurilor si al ziarelor electronice, C.N.A. a mustit de multe ori in pofta de acaparare a unui domeniu extrem de suculent pentru un eventual organism coercitiv.

E adevarat, initial, dincolo de latura financiar-pecuniaravizatade C.N.A., era vorba mai mult de interesul diverselor ocarmuiri de a controla un segment ostil planurilor acestora: presa scrisa. Pentru ca, prin acordarea dreptului de a amenda activitatea asociata presei electronice, C.N.A. putea face ulterior si pasul ca organism de reglementare a presei scrise.

Mai intai a presei online, la vremea respectiva ziarele electronice fiind doar niste „cenusarese” fata de ziarele pe hartie, pentru a cuprinde apoi in cadrul de reglementare, ca tinta suprema, presa tiparita. Si au numeroase proiecte strecurate in parlament care incercau sa dea astfel de puteri C.N.A.-ului. Nu dupa multi ani, insa, „ierarhia” avea sa se rastoarne, ziarele tiparite devenind ele cenusaresele celor electronice.

A fost momentul in care cenzura si sugrumarea pana la disparitie a presei scrise erau mult mai facile prin intermediul mecanismelor financiare. De la restrangerea accesului la publicitate, prin masiva dezagregare a mediului economic, la scumpirea hartiei de ziar, prin desfiintarea fabricilor de hartie si indreptarea spre hartia mult mai scumpa din import, dar, mai ales, prin controlul si desfiintarea sectiunii vitale a mecanismului de aducere a ziarelor si revistelor la indemana cititorilor.

In speta, retelele nationale de difuzare a presei, desfiintate sau limitat la structuri zonale, dar si eliminarea, sub presiunea comercialaa „vadului”, a mii de chioscuri si tarabe de ziare.

Si totusi, desi ziarele pe hartie, reduse drastic ca numar si tiraj, nu mai reprezentau un pericol, pofta Consiliului National de a reglementa ceva ce nu avea trecut in statutul de functionare s-a mentinut. Mai mult, gratiei noilor media, a interactiunii la nivelul acestora, dintre radiourile si televiziunile clasice, aflate in modul de reglementare al C.N.A., cu ziarele si revistele electronice, institutia a reusit samai facaun pas spre momentul crearii justificarilor necesare.

In plus, faptul capresa scrisa, a se citi „libertatea de exprimare”, a reusit sasupravietuiasca, refugiindu-se, ea intre paginile electronice ale internetului, dar, in special, consemnarea unui rol deloc neglijabil pe care au reusit sa-l joace ziarele electronice si blogurile in timpul campaniei locale din acest an, furnizand diverselor forumuri de discutii, asociate ori nu acestora, subiectele necesare, au readus presa electronicain atentia C.N.A..

Iar cum initiativele legislative de control al presei ale unor personaje precum Prigoana, Gise sau Oltean, care au facut valuri cu propuneri de legi care sa ii pedepseascape cei ce „se ascund in spatele presei online”, au ramas in sertarele parlamentului, fie si in stadiul de conserva, alegerea momentului si a „motivatiei” C.N.A.-ului de a „sugera” unor alesi sa desfaca putoarea botulismului deja impachetat ca initiative legislative este singura bariera intre starea de azi si starea de maine, cea a loviturii de gratie data libertatii de exprimare.

Cenzura audio-vizualului dupamodel Made in China

Dar cum sa ajunga C.N.A., farasaincalce violent democratia, sainvoce dreptul de control al presei electronice? Raspunsul a venit din identificarea unui mijloc abject, dar eficient, prin emiterea unor pretentii vizand „reglementarea” tocmai a acelor segmente din componenta presei scrise electronice care fac legatura cu audiovizualul clasic. Este vorba fie de structurile de radio si televiziune online create de anumite publicatii, fie de gestul altor reviste electronice de a insera clipuri si filme pe platformele lor multimedia.

In acest context trebuie sacitim „directiva” pe care Consiliul National al Audiovizualului a dat-o Politiei Romane privind incalecarea abuziva a site-lor online care difuzeaza filme. Aparent, masura a venit ca urmare solicitarilor unui operator privat al audiovizualului, ProTV, care, deranjat ca propria-i platforma de difuzare a filmelor in mediul online, contra cost, nu reusea sa „produca” (mai ales in conditiile existentei a zeci de site-uri echivalente, dar gratuite), a apelat la C.N.A., un organism al statului, pentru a-i apara interesele comerciale!

Or, in conditiile in care multe dintre site-urile ziare lor si revistelor electronice difuzeaza astfel de filme si clipuri pe platformele lor (sa ne gandim doar la documentarele „sensibile” pe care televiziunile „mari” nu le transmit niciodata), inclusiv publicitate audio-vizualape care C.N.A. si-ar dori sa o „reglementeze” si in mediul virtual, tot ceea ce se intampla acum constituie doar un mjloc de creare a justificarii de a pune gheara pe tot ceea ce inseamna presa electronica.

Este insa o constructie cu mult dincolo de lege, C.N.A. neavand dreptul sa ia la puricat aceste site-uri, fie si in conditiile in care acestea difuzeaza productii audio-vizuale fara a respecta drepturile de copyright. Pentru ca, in asemenea situatii, stabilirea furtului intelectual este de competenta institutiei care se ocupade drepturile de autor, O.R.D.A., si nu a C.N.A.-ului care isi creaza abuziv acea justificare necesara extinderii „competentelor” pe care le are prin lege.

Suntem, de altfel, in fata unui moment de cotitura pentru audio-vizual si online. Daca C.N.A. nu va fi adus rapid in limitele date de lege, pentru ca Internetul nu face parte din aria de acoperire a regulilor impuse de acest organism, noile tinte de reglementare ale acestei instituti de dat amenzi, care se va transforma rapid din Consiliul National al Audiovizualului (C.N.A.) in Consiliul National al Audio-vizualului si Internetului (C.N.A.I.), vor fi serviciile de televiziune online, live sau preplatite.

P.S.:

O dovada a faptului ca reclamatia ProTV-ului este doar o motivatie pentru un C.N.A. care vrea sa profite de conjunctura, vine si din faptul ca politia oricum nu poate opri aceste site-uri de filme. In primul rand, Politia Romana nu poate intersecta decat site-urile cu extensii „.ro”.

Apoi, daca aceste site-uri sunt gazduite pe servere in afara Romaniei, nimeni de la noi nu le poate bloca. Singurul mijloc ar fi obligarea furnizorilor de internet sa restrictioneze accesul userilor romani pe aceste adrese. Ceea ce ar insemna cenzura, exact dupa modelul Chinei, care blocheaza accesul cetatenilor ei pe site-urile din afara tarii.

——————————————————————
[1] Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii (sau A.C.C.C.): in limba engleza: Anti-Counterfeiting Trade Agreement, (A.C.T.A.)

Sursa: Art-emis

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Site-urile americane sustin ca hacker-ul roman supranumit Guccifer, extradat recent in Statele Unite, ar fi fost gasit mort in celula in care ese incarcerat, la scurt timp dupa ce ar fi disparut din celula, ulterior interogarii acestuia de catre FBI. Informatia vine la scurt timp dupa ce FBI a anuntat ca nu recomanda procurorilor americani […]

Ce urmăresc băieţii de mai jos cu aprobarea unor proiecte de lege în regim de urgenţă? Cine sunt ei, cine îi dirijează şi unde vor să ajungă? Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, Calea Europeană, Asociaţia Română pentru Evaluare şi Strategie, Asociaţia pentru Transformare Europeană, Asociaţia Atlantică a Tinerilor Lideri Politici, Federaţia Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret”, […]

Cei care vor renunta la libertatea esentiala pentru a dobandi o farama de siguranta pe moment nu merita nici libertate, nici siguranta (Benjamin Franklin) Gata, acum ca a cam trecut si isteria “atentatului sangeros” Charlie Hebdo, hai sa vedem si cu ce scop a fost la cale. Evident, dupa cum ne-am obisnuit deja de la […]

Faptul că dispozitivele psihotronice au ajuns atât de avansate încât pot menține într-o stare de letargie populația unei întregi țări, de exemplu, nu mai reprezintă o surpriză pentru cei avizați…Desigur, foarte mulți v-ați întrebat probabil cum de este posibil ca într-o țară ca România, jefuită și umilită de decenii, oamenii să nu fie în stare […]

“Cei care vor renunţa la libertatea esenţială pentru a dobândi o fărâmă de siguranţă pe moment nu merită nici libertate, nici siguranţă” Benjamin Franklin Ungureanu despre atentatele de la Paris: Este un moment critic pentru viitorul construcţiei europene. Fostul premier şi ministru de Externe Mihai Răzvan Ungureanu consideră că, după atentatele de la Paris, UE […]