Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
Failure notice from provider:
Connection Error:http_request_failed
ANUNTURI UMANITARE
Politica interna
Coruptia in perioada interbelica – Afacerea Skoda (Ziua Veche)
Aciduzzul | 10 iulie, 2010 | 4 comentarii | 1415 vizualizari |
(3 voturi )

O perchezitie a organelor fiscale romaneşti declanşa cel mai mare scandal de coruptie din perioada interbelica: afacerea Skoda. Statul roman incheiase cu uzinele ceheşti Skoda pe 17 martie 1930 un contract pentru achizitii de armament: firma din Pilsen urma sa livreze armatei romane 600 de tunuri de calibru mare şi munitia aferenta, iar suma care ar fi trebuit platita urca pana la 40 de miliarde de lei. Aceasta suma colosala intr-un contract cu statul a atras un intreg cortegiu de mituiri şi tradari, personajul principal fiind reprezentantul Skoda la Bucureşti, fostul colonel in armata austro-ungara, Bruno Seletzki. Acesta a fost incoltit la Bucureşti dupa modelul Al Capone: neplata impozitelor. Inspectorii fiscului roman, picati pe neaşteptate la sediul Skoda, au avut o surpriza de proportii: seifurile firmei erau intesate cu documente militare secrete – cum spunea un contemporan, practic fiecare hartie din Ministerul de Razboi avea o copie in arhiva lui Seletzki.

Vazandu-se depaşiti de evenimente, inspectorii fiscali au chemat un procuror militar, care la randul lui a fost uimit de ceea ce a gasit. Surprizele s-a tinut lant in acea zi de 10 martie 1933: insuşi Bruno Seletzki a venit la sediul Skoda, iar cand şi-a dat seama ca a fost prins a facut apel la prietenii sai din guvernul Romaniei. Urmarea: chiar ministrul Justitiei, Mihai Ionescu le ordona anchetatorilor sa paraseasca sediul firmei şi sa il lase in pace pe Seletzki. Coruptia cangrenase intreg Guvernul…

Descinderea

Un denunt anonim avea sa puna in mişcare avalanşa care a daramat guvernul taranist al lui Alexandru Vaida-Voevod dupa doar noua luni de guvernare: inspectorii financiari au fost inştiintati ca reprezentanta Skoda la Bucureşti nu-şi platea impozitele. Pe 10 martie 1933, la orele 16:30, inspectorii financiari Tanasescu şi Marulis, avand mandat din partea Parchetului Ilfov descind la sediul firmei. Skoda datora statului roman impozite de 25 milioane lei. Cei doi inspectori financiari au gasit insa in birourile Skoda acte militare secrete şi au anuntat Siguranta Generala, Parchetul Militar şi Prefectura Politiei. In jurul orelor 18:00, un numar de 11 reprezentanti ai autoritatilor mentionate au aparut la sediul firmei Skoda şi au inceput sa cerceteze şi sa trieze dosarele din cele 8 seifuri ale firmei. Şeful reprezentantei, Bruno Seletzki apare pe neaşteptate in jurul orelor 19:00 şi, panicat de aceasta adevarata invazie a autoritatilor, il anunta imediat pe ministrul Justitiei Mihai Popovici.

Interventia ministeriala

Afacerea Skoda a fost de obicei interpretata in cheie politica, drept o campanie de inlaturare a taraniştilor de la guvernare. Insa actiunile ministrului Justitiei Mihai Popovici din seara descinderii la sediul firmei Skoda indica clar implicarea acestui ministru in protejarea spionului Bruno Seletzki. Intre orele 19:00 şi 22:00 ministrul Popovici avea sa duca o batalie grea pentru a-i indparta pe anchetatori de la sediul Skoda.

Ministrul Justitiei Mihai Popovici a purtat o prima discutie telefonica cu colonelul d justitiei Victor Pomponiu, reprezentantul Parchetului Militar in echipa de anchetatori pe care l-a intrebat direct ce cauta la sediul societatii Skoda şi din al cui ordin se gaseşte acolo, sustinand ca solicita aceste informatii in numele premierului Vaida-Voevod. Colonelul Pomponiu i-a prezentat pe scurt evenimentele din acea seara şi importanta actelor descoperite, replica incredibila a ministrului Popovici fiind ca Parchetul Militar nu se poate amesteca in aceasta chestiune.

Sustinand ca aceasta ancheta dauneaza contractului cu Skoda şi relatiilor cu Cehoslovacia, ministrul Popovici ii cere colonelului Pomponiu sa inceteze investigatia şi sa paraseasca sediul firmei – colonelul refuza. Popovici nu abandoneaza şi declanşeaza o adevarata furtuna de telefoane – printre altii il contacteaza in jurul orei 21:00 şi pe generalul Nicolae Uica, şeful Parchetului Militar, caruia ii comunica faptul ca ordinul premierului Vaida Voevod este sa fie sistata cercetarea (premierul avea sa sustina in decursul anchetei ca a aflat d descinderea de la Skoda abia la orele 22:00 chiar de la generalul Uica!). Şeful Parchetului Militar il suna pe colonelul Pomponiu şi ii cere sa opreasca investigatia.

Colonelul, confruntat cu şeful sau direct, incearca sa-i explice situatia: “Am atras atentia d-lui general Uica ca intreruperea cercetarilor este ilegala, dar d-sa mi-a raspuns: Aşa este hotararea!”, avea sa declare la ancheta colonelul Pomponiu. Generalul Uica nu se pierde totuşi cu firea şi ordona colonelului Pomponiu sa se prezinte la orele 22:00 la Prefectura Politiei Capitalei cu actele pe care le poate lua cu el. Dosarele ridicate de colonelul Pomponiu aveau sa fie singurele probe in procesul Skoda.

Presiuni pe anchetatori

Şi restul anchetatorilor aflati la Sediul Skoda in acea seara de pomina au fost supuşi presiunilor. Procurorul general – aflat in biroul ministrului Popovici – avea sa vorbeasca la telefon cu inspectorul financiar Tanasescu, pe care l-a intrebat din ordinul cui efectueaza acea perchezitie, de la cine are mandat. Raspunsul lui Tanasescu avea sa-I inchida gura procurorului general: “Mandatul este semnat de dumneavoastra!” Procurorul general uitase in prezenta ministrului ce ordin semnase in aceeaşi dimineata.

Anchetatorii prezenti la sediul Skoda nu doreau sa incheie investigatia: “Eram convins ca ancheta trebuia continuata, insa s-a schimbat intre timp parerea guvernului in privinta continuarii cercetarilor”, avea sa declare maiorul Konya la proces. Inspectorul financiar I. Marulis – unul dintre primii doi care au declanşat scandalul Skoda – avea sa sustina: “Cercetarile s-au sistat brusc, noi am fi fost dispuşi sa continuam pana la capat, pentru ca daca incepi un lucru şi acel lucru devine interesant, trebuie continuat”. “Fara discutie, daca nu trebuia sa plecam, ramaneam acolo pana cand terminam complet, aşa cum se face intotdeauna in asemenea imprejurari”, sustinea colonelul Hotineanu de la Parchetul Militar.

Anchetatorii nu doreau sa plece declara chestorul de politie Motateanu, prezent şi el la cercetarile de la Skoda: “Mi-aduc aminte ca, la un moment dat, fiind in consensul majoritatii, am emis parerea sa nu plecam de acolo pana nu ducem la sfarşit cercetarile”. Insa presiunile şi minciunile ministeriale aveau sa se dovedeasca mai puternice.

Chestiunea santinelelor

Cand cei 11 anchetatori au fost siliti sa paraseasca sediul Skoda in jurul orelor 22:00 au lasat in urma lor 5 jandarmi conduşi de un gradat ca sa pazeasca actele neridicate – mult mai multe decat dosarele luate de colonelul Pomponiu la ordinul generalului Uica. Toti anchetatorii prezenti la sediul Skoda in seara zilei de 10 martie 1933 au afirmat la proces ca dupa primele telefoane ale ministrului Popovici, in jurul orelor 20:00 au chemat o grupa de jandarmi şi au infiintat posturi de santinela la intrarea in cladire şi langa seifurile intesate cu dosare. “Cand am plecat i-am rugat sa puna santinele pentru ca sigiliile, un petec de carpa cu ceara, puteau fi ridicate.

Mi-aduc aminte ca d. Parizianu care era insarcinat cu aceasta operatie a chemat jandarmii. Au venit vre-o cinci jandarmi insotiti de un gradat şi am infiintat posturi de santinele, eu personal, aceasta pe la orele 20:00 – 20:30. Am pus unul jos pe scara, altul sus la etaj şi altul in dreptul camerei care dadea la casa de bani sigilata. Este cert ca şi la locuinta lui Seletzki s-au infiintat posturi de jandarmi!”, declara in timpul procesului chestorul de politie Motateanu. Intrebat cine a dat ordin sa fie retrase santinelele de la sediul Skoda, viitorul premier Armand Calinescu – pe atunci secretar de stat la Ministerul de Interne – avea sa declare ca nici nu au existat posturi de paza! Afirmatiile lui Armand Calinescu au fost contrazise de declaratiile celor 11 anchetatori, insa nu s-a aflat exact cine a dat ordinul de ridicare a santinelelor.

Dupa plecarea oficialilor romani şi a jandarmilor Bruno Seletzki a intrat in sediul firmei, a rupt sigiliile şi a ars toata arhiva. Tarziu, spre dimineata, dupa ce a terminat de distrus toate dovezile, Seletzki s-a dus intr-un bar vestit in Bucureştiul acelor vremi, Zig-Zag, unde s-a imbatat pulbere. A doua zi avea sa fie cules de acolo de autoritati şi arestat. Insa arhiva Skoda care ar fi putut dovedi vinovatii era deja transformata in cenuşa. Bruno Seletzki avea sa declare in cursul procesului ca a primit permisiunea de a rupe sigiliile chiar de la ministrul Justitiei, Mihai Popovici!

Ziariştii intra pe fir

In acea noapte de pomina, colonelul magistrat Victor Pomponiu, speriat de presiunile la care fusese supus de ministrul justitiei Popovici se duce de la Prefectura Politiei direct in redactia ziarului Universul, cel mai mare ziar al epocii. Acolo se intalneşte cu subdirectorul ziarului I. Zaharof caruia ii relateaza tot ce se intamplase. Cel mai probabil, o masura de siguranta in caz ca urma sa i se intample ceva. Colonelul Pomponiu nu era la primul contact cu ziariştii: cu cinci zile inainte a fost anuntat de alt jurnalist, Alexandru Casimir, ca este pe cale sa explodeze “afacerea Skoda”. Casimir a refuzat sa spuna in fata instantei de unde ştia acest lucru.

Intamplarile din noaptea de 10 martie 1933 aveau sa fie cunoscute doar de participantii directi la evenimente pentru putina vreme. Straduintele guvernului Vaida Voevod de a muşamaliza cazul au eşuat. Pe 21 martie 1933, deputatul Nicolae Lupu – fost taranist, intrat in conflict cu conducerea partidului – a sustinut un discurs in Camera Deputatilor in care a facut publica “Afacerea Skoda”. Guvernul a respins acuzatiile, insa a fost infiintata o comisie parlamentara de ancheta, iar in luna august a inceput procesul Skoda cu un singur acuzat: Bruno Seletzki. Singurul acuzat a fost şi singurul condamnat la cinci ani inchisoare, din care a executat trei. Pe tot parcursul anului 1933 presa bucureşteana a relatat asiduu despre “Afacerea Skoda” şi increngaturile ei politice. Insa dupa caderea guvernului Vaida-Voevod in luna octombrie, “Afacerea Skoda” a disparut brusc din atentia opiniei publice, iar misterele ei au ramas in continuare nerezolvate.

Corupatorul

Bruno Seletzki, singurul gasit vinovat in “Afacerea Skoda”, a sosit in Bucureşti in anul 1922, ca angajat al reprezentantei uzinelor Skoda. In trei ani a avansat rapid, ajungand directorul reprezentantei. Relatarile din epoca arata ca ducea inca de la venirea sa in Bucureşti o viata luxoasa şi a ştiut sa-şi faca prieteni mai ales din randul ofiterilor. Era foarte apropiat de un fost camarad din armata austro-ungara, colonelul Victor Precup – un personaj misterios al acelor vremuri, implicat in revenirea pe tron a regelui Carol al II lea, pentru ca mai apoi sa fie implicat intr-un complot anti-monarhic care avea sa-l arunce in inchisoare).

Reprezentantul Skoda işi platea colaboratorii cu sume uluitoare: pentru a scapa de plata impozitului de 25 de milioane (care i-a adus pana la urma caderea) Seletzki a cerut aprobarea directiei centrale din Praga sa cheltuie cinci milioane de lei, dupa cum o arata una din putinele scrisori pastrate. Fiul premierului Alexandru Vaida Voevod era angajatul reprezentantei Skoda la Bucureşti, avand un salariu de 30.000 de lei pe luna – o suma colosala intr-o perioada in care un kilogram de carne de porc costa 30 de lei. Autoritatile nu au reuşit sa determine exact cine şi cati bani primea de la Seletzki deoarece acesta trecea sumele cheltuite pentru comisioane şi şpagi intr-un cont secret, a carui denumire a facut furori in epoca “Palaelibus”, prin denumirea sa ciudata şi prin faptul ca intr-un an de zile rulase 30 de milioane lei, bani folositi pentru coruperea autoritatilor.

Acte de spionaj

Una din acuzatiile aduse lui Seletzki a fost cea de spionaj. La investigatia din 10 martie, in seifurile reprezentantei Skoda au fost gasite acte care nu işi aveau locul acolo. Lista acestora este una impresionanta: tabelul cu calibrele armelor folosite de armata romana, copii dupa toate contractele Ministerului de Razboi cu celelalte firme furnizoare de armament, raportul generalului Samsonovici facut pentru Consiliul de Miniştri pentru desfiintarea societatii Copşa Mica (care trebuia sa produca munitie in tara, desfiintarea ei insemnand ca munitia trebuia cumparata tot de la Skoda), copii dupa rapoartele generalului Sica Popescu prin care acesta se apara de acuzatiile aduse in legatura cu comenzile de armament, copie dupa foaia calificativa a generalului Ştefanescu Amza. La proces, intrebat cum şi-a procurat aceste documente secrete, Bruno Seletzki a raspuns ironic: “Le-am primit prin poşta şi prin curieri”.

Teapa Skoda

Dedesubturile acestei afaceri se intind mult inainte de descinderea din 10 martie. Inainte sa explodeze scandalul, regele Alexandur al Iugoslaviei i-a adresat o scrisoare regelui Carol al II lea in care il avertiza ca tunurile vandute de Skoda Romaniei sunt cu 25% mai scumpe decat aceleaşi tunuri vandute la Belgrad. Avertismentul a ramas fara urmari. Mai mult: o comisie de artilerişti (constituita dupa semnarea contractului cu Skoda) a constatat ca tunutile vandute Romaniei nu prea coincid cu specificatiile din cererea armatei. Seletzki a fost imediat alertat de antenele sale din Ministerul de Razboi şi a cerut constituirea unei alte comisii.

Şi aceasta a doua comisie a ajuns la celeaşi concluzii: principala problema era greutatea foarte mare a tunului. Deputatul Alexandru Bentoiu, cel care a coordonat comisia de ancheta a Parlamentului de la Bucureşti afirma in raportul sau ca: “am stabilit, utilizand toate criteriile care mi-au stat la indemana ca contractul este oneros. Eu nu puteam sa fac prestidigitatie, sa evadez din calculele simple aritmetice, din comparatia de cifre, in procedee de scamator şi sa gasesc ca 3.760.000 este mai mic decat 2.070.000”, (3.760.000 de lei fiind pretul platit de Romania peentru o baterie de obuziere Skoda, 22.070.000 fiind pretul platit de Iugoslavia pentru aceeaşi baterie de obuziere n. red.).

De la “Protar” la “Carun”

Afacerea Skoda a intrat in literatura romana prin intermediul dramaturgului Mihail Sebastian, prin piesa “Ultima ora”, unde cateva greşeli de corectura duc la aparitia unor cuvinte fara sens (gen Protar, Carun) care arunca in aer industriaşii şi patronii de presa. In perioada de maxim apogeu a “afacerii Skoda” in presa romaneasca s-au vehiculat cuvinte fara sens gen Fuzus, Fybem, Palaelibus, Gopoz – toate extrase din comunicarile cifrate ale lui Bruno Seletzki capturate de autoritati.

Reprezentantul Skoda a refuzat sa descifreze mesajele codificate in fata justitiei, astfel ca de cele mai multe ori Fuzus şi Gopoz primeau interpretari cat se poate de originale in presa. “Palaelibus” a dat cea mai mare bataie de cap ziariştilor – aici fiind vorba de banii folositi pentru captarea bunavointei functionarilor şi ofiterilor romani.

Itele politice

Presa a speculat intens pe marginea “Afacerii Skoda”. Un amanunt important este cel ca regele Carol al II lea ştia de diferentele enorme de pret, insa nu a luat nici o masura – starnind speculatii ca şi el ar fi fost implicat in aceasta poveste. Vaida Voevod, confruntat cu cererea de demisie din partea Parlamentului a preferat sa faca publice cat mai multe date din dosarele “Afacerii Skoda”. Liberalii şi presa lor l-au sfartecat pe Iuliu Maniu – premierul care a aprobat incheierea contractului.

Tinta liberalilor a fost nepotul lui Maniu – Romulus Boila – al carui nume ar fi fost gasit pe ştatele de plata ale lui Bruno Seletzki. De asemenea, mai multi ofiteri de rang inalt au fost audiati in timpul procesului, dovedindu-se legaturile lor cu Bruno Seletzki, insa nici unul nu a fost pus sub acuzare.

O alta varianta de explicare a “Afacerii Skoda” s-ar putea gasi in viata politica de la Bucureşti. Regele Carol al II lea a incercat in permanenta sa-l tarasca in acest scandal pe Iuliu Maniu – fara a reuşi insa. Duşmania se datora opozitiei deschise a lui Maniu fata de legatura regelui cu Elena Lupescu – iar presa aservita camarilei regale nu s-a sfiit sa il acuze direct pe fruntaşul taranist. O alta explicatie ar fi aceea ca regele s-a hotarat sa renunta la contractul cu Skoda, dorind la insistentele industriaşilor Malaxa şi Auschnitt sa ridice o industrei de armament proprie. In orice caz, Malaxa şi Auschnitt au fost contribuitori permanenti ai camarilei regale. Scandalul Skoda a subminat autoritatea partidelor democratice – venea la putina vreme dupa grevele de la Grivita din luna februarie, soldate cu morti şi raniti. Romania se indrepta cu paşi mari spre dictatura regala şi dezastrul din al doilea Razboi Mondial.

Sursa: Ziua Veche

4 Comments

    Adauga un comentariu!

    Nume (necesar)

    Website


    *

    Editoriale din aceeasi categorie

    Autor: Aciduzzul | 1 decembrie, 2020 | 2 comentarii | 438 vizualizari | 1 vot

    Niciodata in intreaga sa istorie statul si poporul roman, atat cat a mai ramas, nu au fost atat de aprope de extinctie ca acum. Practic, acum se joaca viitorul Romaniei intr-un context politic international extrem de nefavorabil. Lipsa de reactie inseamna acum, pur si simplu, extinctie! Practic, toate partidele, cu exceptia Partidului Noua Romanie (PNR) […]

    Autor: Aciduzzul | 1 decembrie, 2020 | 1 comentarii | 140 vizualizari | 2 voturi

    Partidul Noua Romanie (PNR) considera ca Justitia din Romania este una dintre cele mai corupte institutii publice, fapt confirmat de sondajele de opinie, deciziile contradictorii si arbitrare ale magistratilor avand repercursiuni catastrofale asupra oamenilor si decredibilizand semnificativ statul roman, si asa in disoulutie. PNR sustine cu tarie o lege prin care magistratii sa fie trasi […]

    Autor: Aciduzzul | 29 noiembrie, 2020 | 1 comentarii | 225 vizualizari | 2 voturi

    Partidul Noua Romanie (PNR), sustinut de Miscarea Civica Frontul Alfa, sustine ca este o problema de siguranta nationala, in contextul crizei economice fara precedent care va lovi Romania, confiscarea averilor ilicite, investigarea surselor averii afisate, cu precadere pentru demnitari si functionarii publici, audit pentru verificarea datoriei publice a Romaniei, reintroducerea pedepsei cu moartea si majorarea […]

    Autor: Aciduzzul | 29 noiembrie, 2020 | 1 comentarii | 131 vizualizari | 3 voturi

    Partidul Noua Romanie (PNR), sustinut de Miscarea Civica Frontul Alfa, cere deratizarea de urgenta a institutiilor publice, populate in prezent cu amante, nepoti, lipitori de afise pe la partide, si alte astfel de specimene. PNR considera ca eliminarea rapida a acestora este o reala problema de siguranta nationala, cu atat mai mult cu cat se […]

    Autor: Aciduzzul | 29 noiembrie, 2020 | 0 comentarii | 130 vizualizari | 3 voturi

    Partidul Noua Romania (PNR), sustinut de catre Miscarea Civica Frontul Alfa, cere decapusarea bugetului public, drenat in prezent catre buzunarele unei clici bolsevico-securiste, cu efecte grave asupra dezvoltarii si bunei functionari a societatii romanesti. In contextul crizei economice fara precedent care se intrevede la orizont inca din aceasta iarna, decapusarea bugetului public reprezinta o chestiune […]

    Ofera o donatie
    Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
    fii aproape de noi
    Conferinta_AGROstandard
    PUB
    web design profesionist
    Red Moon Media
    CAMPANII bp
    Atitudine Contemporana
    Televiziunea Copiilor
    Le Pre
    1984 George Orwell
    Televiziunea Copiilor
    piata BIO
    alimente organice
    internet manipulation techniques
    Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
    bad politics

    2009 - 2024 © BadPolitics