Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
Failure notice from provider:
Connection Error:http_request_failed
ANUNTURI UMANITARE
Durerea Lumii
Cresterea generatiei Ioshua. Homeschooling in Canada (Altermedia)
Aciduzzul | 11 noiembrie, 2010 | 0 comentarii | 134 vizualizari |
(1 voturi )

Unii dintre cei mai inflacarati sustinatori ai educatiei acasa (homeschooling) nu vor doar sa-si modeleze copiii. Ei vor sa remodeleze Canada. In Canada, miscarea pentru educatia la domiciliu a crescut la un nivel care cu greu mai poate fi ignorat de autoritati. In 1979 se estima ca 2000 de copii erau educati de catre parintii lor. Astazi, Asociatia pentru Apararea Legala a Scolii la Domiciliu din Canada (the Home School Legal Defence Association of Canada – HSLDAC) pune acest numar undeva intre 60.000 si 80.000. In timp ce Ontario revendica cel mai mare numar de copii educati acasa, momentul culminant al miscarii este in Vest unde British Columbia (Columbia Britanica) plateste costurile calculatoarelor de acasa iar Alberta plateste 16% din cheltuieli pentru cei care urmeaza curricula regionala si sustin examene periodice. Educatorilor le place sa arate faptul ca Internetul i-a pus chiar si pe cei mai izolati studenti la un click distanta de o imensa biblioteca electronica sau cursuri pentru invatamant la distanta.

Pentru cei din exterior, numarul celor educati acasa poate sa para neglijabil dar influenta colectiva a miscarii nu mai poate fi trecuta cu vederea – cel putin de la ultimele alegeri prezidentiale ale Statelor Unite. Pe masura ce colectau rezultatele conventiei Republicanilor din Iowa intr-o noapte tarzie din ianuarie 2008, expertii au fost uimiti sa descopere ca factorul cheie al transformarii unui chitarist obscur, fost guvernator de Arkansas numit Mike Huckabee, intr-un invingator al conventiei, a fost reteaua lui de colegi evanghelici din miscarea pentru educatia la domiciliu (homeschooling). [Nota AFR: Mike Huckabee a candidat la presedintia americana in 2008. Fost pastor baptist, Huckabee a fost si guvernatorul statului Arkansas, iar la ora actuala are un program saptaminal de comentarii politice pe canalul de televiziunea american Fox News. Recent, d-l Hackabee si-a anuntat intentia de a candida la presedintia americana in 2012]

Daca odinioara, majoritatea celor educati acasa erau hipioti care renuntasera la rigorile culturii consumeriste din 1969, astazi mai mult de trei sferturi sunt crestini conservatori care se feresc de morala relaxata de tip libertin inceputa in vara acelui an. Conform unui sondaj din 2003, mai mult de 85% dintre familiile canadiene care au optat sa isi educe copiii acasa au facut-o pentru a-i inculca cu valori morale si religioase.

Amy si Ryan Bromilow, doi educatori la domiciliu care participa la o intalnire a organizatiei Ontario Christian Home Educators Connection (OCHEC) in Hamilton, nu sunt rezervati in impartasirea acestei motivatii: “Vrem sa ii pastram pe copiii nostri puri asa cum au vrut si parintii nostri sa ne pastreze puri si sa ii invatam valorile crestine,” spune Amy.

Scoala la Domiciliu in Cercul Primul Ministru

Cu camasa ei inflorata si cu o mentalitate de rezistenta, Bromilow pare sa se potriveasca stereotipului comun de educator la domiciliu dar acest profil se schimba la fel de repede ca deomgrafia tarii. La conferinta OCHEC, o mana de femei fluturand esarfe islamice imping carucioare prin multime, un semnal ca musulmanii constituie acum unul dintre segmentele cu cea mai mare crestere a miscarii si ca educatia la domiciliu nu mai este un fenomen strict rural.

Un fost manager de librarie cu un cercel de aur sclipind sub crestetul chel, si el participant la conferinta, ar putea trece foarte usor drept orice tanar urban din centrul Hamiltonului unde el si sotia lui au ales sa isi educe cele doua fiice. Chiar si unii dintre suporterii din Ottawa a lui Stephen Harper [Nota AFR – Premierul Canadei] au ales sa se alinieze acestui curent de homeschooling. Doi parlamentari conservatori Jeff Watson din Ontario si Ed Komarnicki, fost presedinte al lui Saskatchewan Home Based Educators, si-au educat copiii acasa iar unul dintre prietenii si consilierii cei mai apropiati ai lui Harper, fost strateg al Partidului Conservator, Ken Boessenkool, un militant ai carui clienti au inclus Taser International, a optat sa faca educatia copiilor sai acasa in Calgary.

Totusi, cea mai mare revolutie nu consta in numarul sau calitatea miscarii ci in imaginea ei publica, o schimbare rezumata in titlul unui studiu al lui Fraser Institute “Educatia acasa – De la extrema catre majoritar” (Homeschooling: From the Extreme to the Mainstream). In 1985 doar 16% din familiile canadiene agreau cu educatia acasa dar pana in 2001 numarul lor a crescut la 41 %. Unii experti leaga acest salt de insatisfactia crescinda fata de sistemul educativ public, acelasi pentru toti, dar un alt motiv il reprezinta rezultatele excelente la examene obtinute de copiii educati acasa.

Studiile arata ca cei educati acasa ii depasesc in mod regulat pe studentii din scolile atat publice cat si private. Aproape orice universitate canadiana accepta acum studenti care au fost educati acasa de catre parintii lor.

Oricat de uimitoare ar fi rezultatele lor academice, copiii educati acasa fac fata preconceptiei ca ar fi niste inadaptati sociali, timizi, retrasi si incapabili sa se relationeze cu colegii lor dupa o viata limitata la caminul parintesc. Un studiu canadian insa a raportat tocmai contrariul – majoritatea copiilor educati acasa erau implicati in cel putin opt activitati extra-scolare, de la grupuri religioase, la excursii sau echipe sportive.

Paul Faris, directorul executiv al Canada’s Home School Legal Defence Association, sustine ca elevii educati acasa de parinti se pot socializa mai bine decat colegii lor.”Ei nu se uita dispretuitor si nici nu gandesc ca daca nu esti din clasa sau categoria mea nu avem nimic in comun” spune el.

Obiectivul – Schimbarea Societatii

Nu ca Faris ar fi partinitor. Cel mai in vasta dintre sapte frati crescuti la o ferma de capre si el insusi educat acasa, Faris sustine ca nu s-a simtit niciodata exclus. A jucat la echipe locale de hochei, a mers la dansurile organizate la liceu, si a castigat o bursa la Universitatea de Vest din Ontario, unde a absolvit Dreptul.

Acum casatorit cu o alta absolventa educata acasa, Faris este purtatorul de cuvant al miscarii de homsechooling din Canada, un sustinator infocat al cauzei care apara familiile in procesele impotriva muncitorilor sociali suprazelosi si face lobby in parlament pentru extinderea drepturilor parentale. In opinia lui, orice constrangere legala asupra educatorilor la domiciliu trebuie contracarata de aceeasi intrebare: ”Totusi, al cui este copilul? Este copilul tau sau al statului?”

Faris este foarte atent sa isi potriveasca mesajul in functie de audienta. La telefon cu mine [Nota AFR – autoarea cartii] este precaut si retinut, minimalizand sustinerea crestina a organizatiei sale si legaturile cu SUA. Dar cand se adreseaza unei multimi din interiorul miscarii de homeschooling, se metamorfoseaza intr-un lider agresiv al miscarii pe care unii critici o vad drept una dintre cele mai radicale aripi ale dreptei religioase. Ascultandu-l, devine clar ca nu sustine doar o alternativa educationala la domiciliu, de genul “fa-o tu insuti acasa” – sau o retragere din contextul dezordinii societatii secularizate. Dimpotriva, pentru Faris si aliatii lui americani, educatia la domiciliu este un act politic cu un scop profund subversiv — sa pregateasca o generatie noua de lideri evanghelici profund motivati, capabili sa preia rolul in centrele de putere ale societatii si sa formeze un guvern bazat pe Biblie.

Cu abilitatea lor de a gandi liber, si cu mentalitatea de incepatori, elevii educati acasa sunt perfect pozitionati sa devina “agenti de schimbare spirituali care promoveaza Imparatia lui Dumnezeu” spune Faris multimii din OCHEC. “La ora actuala, educatia la domiciliu este cea mai puternica miscare din Canada pentru ca vrem sa schimbam societatea “, spune el.

“Diavolul in Scolile Publice”

Cum schimbi o cultura? In miscarea pentru educatia la domiciliu, raspunsul vine fara ezitare: cate un copil pe rand. La conferinta OCHEC, Faris citeaza statistici preluate de la Barna Group, liderul de sondaje de opinie preferat al miscarii conservatoare religioase din Statele Unite, care atrage atentia ca pana la sfarsitul educatiei scolare publice 70% dintre copiii evanghelici isi pierd valorile fundamentale fondate pe credinta. ”Daca il pui pe copilul tau de cinci ani in ceva menit sa ii distruga credinta timp de sase, sapte ore pe zi” spune Faris, “ crezi ca vei contracara asta cu ceea ce il inveti tu o ora pe seara?”

Daca retorica lui Faris suna alarmist, ea se dovedeste a fi doar o palida imitatie canadiana a celei promovate de mentorii lui de la Home School Legal Defense Association (HSLDA) in U.S.

“Satana face o treaba buna in sistemul educational public,“ scria fostul consilier HSLDA Christopher Klicka in prima sa carte “Educatia acasa. Alegerea potrivita.”( “Homeschooling: the Right Choice”). Klicka a invinovatit sistemul juridic american de succesul secularismului in scolile publice americane care in numele neutralitatii “l-au scos pe Dumnezeu si principiile Lui” din scoala. “Viitorul libertatii in tara noastra, si insasi supravietuirea familiei s-ar putea sa depinda de supravietuirea si proliferarea educatiei la domiciliu,” a afirmat Klicka.

Acelasi argument a aprins flacara miscarii moderne de educare la domiciliu inca din 1960 cand teologul calvinist Rousas J. Rushdoony a promovat cel dintai educatia acasa ca piatra de capatai a reconstruirii unei natiuni crestine. Printre cei care s-au inspirat din teoriile lui Rushdoony a fost Tim LaHaye, pastorul din San Diego, care a fost si unul dintre organizatorii cheie a Majoritatii Morale. (Moral Majority) [Nota AFR: Moral Majority – sau Majoritatea Morala a fost o miscare crestina demarata de pastorul Jerry Falwell in SUA in 1979 si care a facilitat cistigarea presedintiei americane de catre Presedintele Ronald Reagan in 1980 si 1984] In 1980, in toiul Razboiului Rece, LaHaye a dus cu un pas mai departe atacurile lui Rushdoony asupra educatiei seculare in cartea lui intitulata Batalia pentru Minte, avertizand ca liberalii si umanistii duceau o campanie propagandistica in scoli care pava calea pentru instaurarea unui sistem comunist de tip sovietic in SUA.

Spre deosebire de thrillerurile lui Lahaye din ultima vreme “Lasati in urma” (“Left Behind”) Batalia pentru Minte nu a fost un best seller dar a castigat ca adept un student la drept, proaspat convertit la credinta evanghelica, Michael Farris – nici o legatura cu Paul Faris, care a transformat filiala Marii Majoritati din statul american Washington in cea mai mare filiala a acestei miscari. Farris a fost atat de impresionat de “Batalia pentru Minte” incat a devenit protejatul autorului. A obtinut functia de director national al organizatiei Concerned Women for America, lobby-ul antifeminist demarat de sotia lui LaHaye, Beverly, si s-a mutat la periferia Washingtonului, unde el si sotia lui Vicky au inceput sa isi educe acasa cei 10 copii. Dar ceea ce pentru Michael Farris a inceput ca experiment propriu s-a transformat intr-o adevarata cruciada.

Cum a fost fondata miscarea pentru educarea la domiciliu

In 1983 Farris a fondat Home School Legal Defense Association (HSLDA) (Asociatia pentru Apararea Legala a Educatiei la Domiciliu) si imediat si-a castigat reputatia de cruciat al miscarii de educatie la domiciliu, denumind sistemul educational american drept “o masina de indoctrinare cu miliarde de dolari la dispozitie”. Atacand legile care interziceau educarea la domiciliu in 45 din statele americane, care adeseori cereau parintilor sa obtina certificarea lor ca pedagogi, Farris a transformat HSLDA intr-unul din cele mai eficiente lobby-uri crestine, sustinut de Joseph Farah, fondator al website-ului de stiri WorldNetDaily, si de aripa ultra dreapta a crestinilor americani. Toti vedeau in educatia la domiciliu instrumentul supravietuirii crestine – o alternativa care ”submina monopolul de educator al statului.”

Fondurile si listele de membri ai HASDLA au crescut initial de la 200 de familii la 82.000 de familii si s-a raspandit in Brazilia, Japonia, Germania si Taiwan. In 1994 Dallas R. Miller, un avocat din Alberta, tata educator la domiciliu a cinci copii, a deschis o filiala canadiana in Red Deer, cu logo-ul HSLDA si cu declaratia misiunii. In conducere a plasat si pe doi dintre sustinatorii de virf ai lui Farris.

Un an mai tarziu Miller a jucat un rol cheie intr-o actiune judecatoreasca canadiana care i-a ingrozit pe educatorii la domiciliu din intregul continent. In Newfoundland, o familie de adventisti de ziua a saptea a fost data in judecata pentru ca a refuzat sa-si inscrie copiii in sistemul public de invatamant in ciuda faptului ca ceruse directiunii din doua scoli sa ofere copiilor lor un curriculum aprobat de biserica lor. Cand au refuzat sa se supuna, autoritatile canadiene le-au luat cei trei copii, inclusiv un copil de cinci ani care in mod legal nu trebuia sa mearga la scoala, si i-a pus in plasament vreme de 10 luni chinuitoare.

In cele din urma judecatorul a dizolvat actiunea autoritatilor canadiene, dar Miller a citat mai tarziu acest incident ca exemplu de birocratie salbatica, ca o consecinta care poate surveni ca urmare a adoptarii Conventiei Internationale a Drepturilor Copilului, o Conventie pe care miscarea pentru educatie la domiciliu o respinge, considerand-o drept o amenintare directa a drepturilor parintilor.

In Virginia, Michael Farris s-a hotarat sa isi foloseasca celebritatea lui de educator la domiciliu ca rampa de lansare in politica, candidand pentru functia de loctiitor al guvernatorului. Dar in alegerile din 1993, alegeri care s-au bucurat de atentie nationala, oponentii lui Farris nu au avut nici o ezitare sa-l prezinte drept un extremist, un prieten al lui Jerry Falwell, care incercase odata sa scoata “Vrajitorul din Oz” din scolile publice. [Nota AFR – Wizzard of Oz este o carte pentru copii similara cu Harry Potter] Astfel, cariera politica a lui Farris s-a terminat inainte sa inceapa, dar Farris a ramas hotarat sa asigure ca o noua generatie de tineri evanghelici nu vor avea aceeasi soarta.

Bine ati venit la Colegiul Patrick Henry

In septembrie 2000, intr-un fost camp de porumb din Purcellville, Virginia, Farris a deschis larg usile unui edificiu construit din caramida rosie in stil arhitectonic neofederalist si pe care l-a botezat Collegiul Patrick Henry, [Nota AFR: Patrick Henry, un crestin, a fost unul dintre fondatorii revolutionari ai Statelor Unite] un institut pentru educarea la nivel universitar al copiilor crestini educati acasa. Finantat in parte de best seller-urile lui Tim LaHaye, colegiul a fost denumit “Harvard-ul celor educati la domiciliu” dar scopul lui nu a fost o simpla creare a unei versiuni fundamentaliste de tip Ivy League. [Nota AFR: Ivy League ste nomenclatura dupa care sunt cunoscute cele mai prestigioase universitati din SUA, toate plasate in Noua Anglie, Universitatea Harvard fiind cea mai prestigioasa dintre ele] Farris si-a pus in gind sa produca o noua generatie de razboinici spirituali care sa ocupe locuri cheie si de influenta in guvern, magistratura, afaceri si chiar in Hollywood.

Din cite a vazut Farris, generatia lui a jucat rolul unui Moise, aducandu-i pe cei care cred in Biblie la un pas de puterea politica. “Acum e timpul pentru o noua generatie, generatia lui Iosua,” afirma Faris, “ca sa ii duca in tara promisa, stabilind o natiune cu adevarat crestina, dupa modelul teocratic al lui Rushdoony.” Lui Farris ii place sa spuna fiecarei clase de studenti: ”Voi sunteti adevaratul varf al lancii.”
La un deceniu dupa deschidere, Colegiul Patrick Henry se lauda cu liste lungi de studenti care inca asteapta sa fie admisi. Scepticii au dat din cap cand Farris le spunea ca parintii asteapta de la el sa le modeleze copiii in viitori judecatori ai Curtii Supreme de Justitie.

Patru ani mai tirziu, insa, scepticii au fost redusi la tacere cand participantii la olimpiada internationala de dezbateri de la Colegiul Patrick Henry au batut echipa Universitatii Oxford. Competitia a fost organizata in Anglia, iar dupa patru ani tinerii americani au cistigat din nou.

Pregatiti sa “isi ia tara inapoi”

Scopul ultim al lui Farris este sa formeze o infanterie de soldati crestini care, dupa cum spune el, “sa ia tara inapoi”. Studentii Colegiului acumuleaza credite academice lucrand la campanii electorale, aproape toti din ei trudind pentru republicani, iar cursurile includ instructiuni manuale despre cum sa administreze biroul unui politician si cum sa interpreteze rezultate electorale. Dar practica obligatorie de trei luni in politica este ceea ce a transformat studentii Colegiului intr-o pepiniera pentru miscarea conservatoare de dreapta din Statele Unite.

In 2004, acest program a iesit la iveala cand un jurnalist abil a observat ca din cei 100 de internisti de la Casa Alba a lui George Bush 7 erau de la Colegiul Patrick Henry, o institutie atat de obscura incat putini liberali stiau de existenta lui. Unul dintre acei studenti a lucrat ca ajutor al strategului lui Bush, Karl Rove. [Nota AFR: Karl Rove a fost arhitectul alegerii lui George Bush ca Presedinte al SUA in 2000 si 2004].

Cunoscuti pentru patriotismul lor de neclintit si etica muncii puritana, absolventii Colegiului Patrick Henry au fost recrutati de armata americana si de CIA si multi dintre ei muncesc cu norma intreaga ca asistenti in congres sau analisti in cadrul birocratiei de stat care constituie baza politicii din Washington. Cand se adreseaza mass-mediei, Farris minimalizeaza implicatiile implantarii in tinerii lui luptatori crestini a instinctului pentru implicare in politica sau viata publica.” Scopul nu este o lovitura politica sau stabilirea unui nou Israel” a scris el in cartea “Generatia lui Iosua”.” El consta in educarea unor barbati si femei credinciosi care, pentru ca il iubesc pe Dumnezeu, refuza sa stea indiferenti in timp ce tara lor uraste ceea ce Dumnezeu iubeste si iubeste ceea ce Dumnezeu uraste.”

Pentru majoritatea canadienilor, Colegiul Patrick Henry pare o iluzie desarta, o creatie a dreptei religioase americane, ceva care nu s-ar putea copia in Canada. Ceea ce putini par sa realizeze insa este ca o asemenea institutie deja exista in Canada, una care impartaseste aceleasi scopuri si dorinta de acces la putere si care deja isi face simtita prezenta pe Dealul Parlamentului. (Parliament Hill.) [Nota AFR: Parliament Hill este echivalentul Canadian al Case Albe, locul unde e situat Parlamentul canadian].

Sursa: Altermedia

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 28 iunie, 2020 | 0 comentarii | 135 vizualizari | 2 voturi

De aproape trei luni, artistii romani n-au mai vazut scena sau mai simplu spus au ajuns muritori de foame! Daca in continuare nu se vor putea organiza spectacole cu un numar rezonabil de spectatori, astfel incat sa fie cat de cat profitabile, industria de entertainment din Romania pur si simplu va muri, sustine Misu Cernea, […]

Autor: Aciduzzul | 23 ianuarie, 2020 | 0 comentarii | 179 vizualizari | 2 voturi

Numarul deceselor cauzate de noul coronavirus din China a ajuns la 25, iar numarul persoanelor infectate se ridica la 616, au informat autoritatile sanitare din aceasta tara, citate de Sky News, potrivit Mediafax. umarul deceselor cauzate de virusul misterios din China a crescut dramatic: risc major de epidemie globala China a confirmat marti sase decese […]

Autor: Aciduzzul | 23 ianuarie, 2020 | 1 comentarii | 183 vizualizari | 3 voturi

Cele mai multe dintre evenimentele majore ale ultimelor decenii au venit ca reactie la un eveniment precedent, de multe ori fals, o provocare menita a pregati opinia publica pentru ceea ce va urma. Comentatorii politici numesc astfel de evenimente inscenate – false flag – un steag fals. Cele mai clare exemple de atacuri inscenate sunt […]

Autor: Aciduzzul | 8 februarie, 2019 | 0 comentarii | 392 vizualizari | 2 voturi

Incredibil ce se intampla in Romania! Un sat intreg retrocedat unei familii, caz fara precedent in Romania! Satul Nadas din judetul Arad ramane retrocedat, dupa ce Tribunalul Olt a admis recursul formulat de familia Colteu, considerand ca cererea de reviziuire depusa de autoritatile locale este tardiva. In 2006, familia Colteu a mostenit un sat in […]

Autor: Aciduzzul | 19 aprilie, 2014 | 2 comentarii | 4355 vizualizari | 12 voturi

Cât a plătit Omenirea pentru înființarea statului ISRAEL? Partea întâi Mărturia unui evreu foarte bine informat: BENJAMIN H. FREEDMAN. Cine a declanșat și la ce au folosit războaiele mondiale? Opinia unui evreu care a fost în mijlocul evenimentelor. Articol preluat din revista Lumea nr. 7/2010. Discurs ţinut de Benjamin H. Freedman, consilierul preşedintelui W. Wilson, […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2025 © BadPolitics