Momentul si modul in care armata sovietica a ocupat Insula Serpilor in luna august 1944 raman in continuare un mister. Mai multe marturii ale unor militari romani indica sfarsitul lunii august, insa aceste marturii nu cad de acord asupra datei exacte. Ramane doar ca un studiu in arhivele din Rusia sa aduca date noi care sa indice momentul exact si modul in care reprezentantii autoritatilor romane au fost evacuati – sau luati prizonieri. Cert este ca ocuparea Insulei Serpilor s-a produs concomitent cu ocuparea insulelor de la sud de bratul Chilia din Delta Dunarii si cu ocuparea de catre sovietici a orasului Sulina dupa 23 august 1944. Toate actiunile Armatei Rosii au fost in stransa legatura cu diplomatia de la Moscova care isi stabilise ca obiectiv instapanirea pe iesirea la Marea Neagra de pe bratul Chilia. Volumul “Insula Serpilor” scris de dr. Dominut Padurean relateaza pe larg ultimele momente in care cea mai mare insula din Marea Neagra s-a aflat sub autoritate romaneasca.

Ocuparea Sulinei

La sfarsitul lunii august 1944 Armata Rosie se afla in plina ofensiva la gurile Dunarii. Maiorul genist Silviu Sitefanescu descrie in amintirile sale o ultima misiune indeplinita pe Insula Serpilor, unde a fost trimis pentru amenajarea amplasamentelor de artilerie: “In ziua de 8 iunie 1944 ne-am imbarcat cu scule, unelte si materiale pe nava P.T.A. (Ponton Transport Armat) 404. Noaptea la orele 24:00, insotiti de remorcherul “Randunica” am ridicat ancora cu destinatia Insula Serpilor.

Dimineata la ora 9:00 – 9:30 am ajuns pe insula. Eram complet izolati de restul lumii. Pe insula nu aveam decat un singur post telegrafic fara fir de la care aflam foarte putine vesti. Am stat aici pana in ziua de 20.08.1944, cand printr-o radiograma am anuntat ca nu mai avem mancare, dar in special apa se va termina in scurt timp, lucru pentru care am dispus rationalizarea ei. Pe 22 august 1944 a sosit la insula nava P.T.A. 404 insotita tot de remorcherul “Randunica” pentru a ne transfera la Sulina, la baza. Am incarcat totul si in seara zilei de 22.08.1944, la orele 24:00 navele au ridicat ancora (…) In drum, dimineata pe la 5:00 – 5:30 am fost atacati de aviatie. La orele 9:00 – 9:30 ajungeam la Sulina”.

Orasul de la gurile Dunarii era atacat intens in aceasta perioada de sovietici: la 19 august portul si orasul Sulina au fost bombardate intens; pe 20 august bambardamentul a fost reluat; in aceeasi zi un submarin sovietic a patrulat in jurul Insulei Serpilor. In dimineata zilei de 24 august – dupa ce Romania declansase negocierile pentru incheierea unui armistitiu cu Uniunea Sovietica – la orizontul portului Sulina au aparut cateva nave sovietice care au stationat o ora si jumatate dupa care s-au retras fara a deschide focul. In ziua urmatoare detasamentul german de pe Insula Serpilor a parasit zona impreuna cu navele germane aflate la Sulina.

In aceeasi zi orasul Sulina a fost atacata de bombardiere sovietice – artileria anti-aeriana romana neripostand, conform ordinelor primite. In dimineata zilei de 26 august o patrula sovietica a intrat in contact cu trupele romane pe traseul Letea-Sulina. Sovieticii au afirmat ca nu au cunostinta de un armistitiu si nici de o linie de demarcatie pe care sa se opreasca, insa au fost informati ca nu vor fi primiti cu foc ci ca trupe aliate. Orasul Sulina a fost ocupat de un batalion sovietic pe 26 august la orele 17:30. Pe 28 august, dupa ce navele romanesti parasisera portul au intrat in Sulina primele nave sovietice.

Desantul pe insula

Comandorul Constantin Necula afirma ca: “Incepand cu data de 28 august 1944 odata cu sosirea primelor nave sovietice in portul Sulina, operatiunea de asigurare a functionarii farului a fost preluata de marina sovietica care a interzis accesul navelor noastre la insula (…) cele cateva unitati usoare ale Flotei sovietice au fost asteptate, intampinate si pilotate in portul Sulina de nave romanesti. In drumul lor spre Sulina unitatile sovietice au debarcat si ocupat Insula Serpilor cu un mic efectiv de marinari. Pe insula nu se afla nici un om de-al nostru. Astfel aceasta operatiune de ocupare cu forta militara de catre URSS a micutei insule romanesti s-a realizat fara nici un foc de arma. Fata de aceasta rapire partea romana nu a reactionat in nici un fel.

Comandorul Ion- Danut Toader sustine ca pe insula se aflau militari romani care au respectat ordinele primite, nu au deschis foc asupra sovieticilor si au fost capturati, nestiindu-se nimic despre soarta lor ca prizonieri: “La 29 august pe insula au debarcat fara a lise raspunde cu foc efective sovietice (…) Personalul romanesc este facut prizonier (desi eram aliati si nu ne-am opus debarcarii pe insula) si internat in lagarul intermediar de prizonieri improvizat in cladirea spitalului din Sulina”. Alte marturii sustin ca militarii romani de pe Insula Serpilor ar fi fost doar dezarmati, adusi la Sulina si aici pusi in libertate, de unde s-ar fi deplasat sub comanda unui subofiter spre Tulcea.

Comandorul Corneliu Enachescu sustine ca pe insula nu s-ar fi aflat la data ocuparii decat personalul de deservire a farului: “In luna octombrie, pe cand eram ofiter cu navigatia pe distrugatorul “Marasesti” am stationat cateva zile in portul Sulina. Am avut ocazia impreuna cu comandantul distrugatorului, locotenent comandor Ionescu Jeanot sa discut cu doi dintre cei 6 faristi de serviciu la farul Insula Serpilor. Unul dintre ei era fiul unui fost negustor de vinuri, Barba Marulis, cu locuinta pe strada a II a din Sulina. Dumnealui imi relata ca intr-o dimineata de august 1949 pe insula erau de serviciu la far 3 faristi, ceilalti trei fiind in tura libera la Sulina, cand au zarit un numar mare de nave militare sovietice la orizont.

Doua nave s-au apropiat de insula, iar salupe cu motor au debarcat ofiteri si soldati bine inarmati care i-au somat sa se predea. Au primit aprobarea de a-si lua cu ei strictul necesar apoi au fost transportati la Sulina fara a li se explica ceva. Speriati ca nu vor mai avea serviciu si ca nu vor mai primi salariu s-au plans autoritatilor. Au primit sfatul sa pastreze tacerea, sa nu comenteze nimic daca mai vor sa fie in libertate. Asa a fost ocupata Insula Serpilor”. Datarea evenimentului in 1949 poate fi o greseala – fie de tipar, fie in memoria martorului – Dominut Padurean apreciaza ca este improbabil ca evenimentele mentionate mai sus sa se fi petrecut in 1949. In orice caz, momentul ocuparii Insulei Serpilor de militarii sovietice ramane invaluit in mister.

Pierderea bratului Chilia

Sovieticii au facut tot posibilul sa puna mana pe intrarea bratului Chilia – facand permanente presiuni pentru mutarea granitei. Intre 28 iunie – 3 iulie 1940 trupele Armatei Rosii au ocupat si anexat Basarabia si Bucovina de nord – iar avantul sovieticilor a inghitit si }inutul Herta si cinci insule de la sud de bratul Chilia. Aceste “depasiri” au facut necesara o delimitare a frontierei dintre cele doua state in vara anului 1940. La 17 august 1940 V. Decanozov, comisar adjunct al Comisariatului Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice i-a transmis ambasadorului roman la Moscova Grigore Gafencu dorinta partii sovietice ca “o comisiune mixta sa se intruneasca cat mai curand la Moscova pentru delimitarea noilor frontiere”.

Delegatia romana in cadrul acestei comisii a fost condusa de generalul Constantin Sanatescu, discutiile purtandu-se intre 6 septembrie – 24 octombrie 1940 – partea romana avand instructiuni sa negocieze pe baza “liniei Molotov” asa cum era ea trasata pe harta anexa ce insotise ultimatumul din 26 iunie 1940. Negocierile s-au dovedit cat se poate de dificile, partea sovietica avand un rationament care arunca in aer orice norma juridica internationala: ei sustineau ca romanii au doua iesiri la mare – bratele Sulina si Sfantul Gheorghe – astfel ca este drept ca Moscova sa fie stapana pe cea de-a treia iesire, respectiv bratul Chilia.

Pe data de 27 septembrie 1940 Mihail Sturdza informa guvernul de la Bucuresti ca sovieticii “ne contesta granita stabilita la 1877 si 1918 la gurile Dunarii, incat bratul Chilia nu mai poate fi utilizat”. Delegatia romana a propus revenirea la granita stabilita in 1878 – respectiv pe talvegul bratului Chilia. Generalul sovietic M. Malandin a expus insa partii romane un rationament fara precedent in istoria relatiilor internationale: “Aceste pretentii ale delegatiei sovietice corespund ambelor parti deoarece frontiera propusa da posibilitatea Romaniei, avand bratul Sulina sa-si asigure complet navigatia pe Dunare.

Romania, avand bratele Sulina si Sfantul Gheorghe nu are dreptul in general sa aiba pretentii asupra bratului Chilia. Acesta din urma, in baza dreptatii, trebuie sa fie dat complet URSS”. Generalul sovietic isi incheia expunerea afirmand ca “delegatia romana va intelege toata ratiunea cerintelor delegatiei sovietice si fara a pierde timpul de prisos va ajunge la o hotarare justa, propusa de delegatia sovietica”.

Plictisiti de disputa cu delegatia romana care refuza sa accepte acest punct de vedere, sovieticii au trecut la infaptuirea prin forta a dorintelor lor. Astfel, in cursul noptii de 25 spre 26 octombrie 1940, la ora unu noaptea – in conditiile in care negocierile erau in desfasurare – patru monitoare sovietice au debarcat trupe pe ostroavele Dalerul Mare si Salangic. Dupa o lupta scurta, militarii romani au fost coplesiti de numarul mare al sovieticilor si au fost siliti sa se retraga lasand in urma sase morti. Pe 26 octombrie sovieticii si-au continuat actiunile in forta si au ocupat insulele Tatarul Mare, Dalerul Mic si Maican, iar pe data de 5 noiembrie au ocupat si insula Limba din Delta Dunarii.

In doar cateva zile sovieticii au ocupat insulele care faceau ca intrarea pe bratul Chilia din Marea Neagra sa intre in mainile Moscovei. Ministerul roman de Externe a depus un protest la Moscova fata de aceasta ocupare, insa comisarul adjunct pentru afaceri straine de la Moscova, A.I. Visinski si-a exprimat speranta ca “Romania nu va starui in protestul sau, pe care guvernul sovietic nu-l poate accepta”. Visinski a continuat spunand ca ocuparea si anexarea acestor insule din Delta Dunarii nu poate fi socotit un gest inamical din partea URSS, deoarece aceste insule nu au nici o valoare pentru Romania, ele fiind insa extrem de importante pentru URSS.

Promisiunea lui Molotov

“Armata si guvernul sovietic nu au intentia de a anexa nici o parte a teritoriului roman, oricare ar fi ea sau de a aduce vreo atingere independentei Romaniei”, Viaceslav Molotov, ministrul sovietic de externe, 25 august 1944.

Sursa: Dosare Secrete, Victor Roncea

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Marius Șerban Odată cu intrarea într-o nouă stare de criză, după ce tocmai am ieșit din una de alertă, pentru că, nu-i așa, starea de continuă criză este singura formulă prin care mai poate fi controlată cât de cât o populație debusolată, anomizată, se vântură tot felul de versiuni de proiecte de lege, prin care, […]

Legea vaccinarii obligatorii a fost adoptata in UNANIMITATATE in comisia de santate din Camera Deputatilor. Adica au votat-o toate “partidele” politice, fara exceptie! Chiar daca au fost aduse sute de amendamente fata de varianta adoptata acum doi ani de Senat, ce sa vezi, s-a pastrat neatins un articol, cu ginion, articolul 13 care prevede la […]

Niciodata in intreaga sa istorie statul si poporul roman, atat cat a mai ramas, nu au fost atat de aprope de extinctie ca acum. Practic, acum se joaca viitorul Romaniei intr-un context politic international extrem de nefavorabil. Lipsa de reactie inseamna acum, pur si simplu, extinctie! Practic, toate partidele, cu exceptia Partidului Noua Romanie (PNR) […]

Partidul Noua Romanie (PNR) considera ca Justitia din Romania este una dintre cele mai corupte institutii publice, fapt confirmat de sondajele de opinie, deciziile contradictorii si arbitrare ale magistratilor avand repercursiuni catastrofale asupra oamenilor si decredibilizand semnificativ statul roman, si asa in disoulutie. PNR sustine cu tarie o lege prin care magistratii sa fie trasi […]

Partidul Noua Romanie (PNR), sustinut de Miscarea Civica Frontul Alfa, sustine ca este o problema de siguranta nationala, in contextul crizei economice fara precedent care va lovi Romania, confiscarea averilor ilicite, investigarea surselor averii afisate, cu precadere pentru demnitari si functionarii publici, audit pentru verificarea datoriei publice a Romaniei, reintroducerea pedepsei cu moartea si majorarea […]