Depozitul la termen ar trebui sa fie o modalitate de economisire cu beneficii, fiind o forma de creditare a bancii de catre deponenti, dar realitatea ne arata ca profitul este ca si inexistent. Bancile se lauda cu dobanzi mari pentru depozitele bancare, castiguri pe care le poti obtine doar prin decizia de a pastra banii in depozit la termen si pe care le poti ridica oricand. Castigurile reale sunt insa foarte mici sau inexistente, iar atunci cand inflatia creste mai mult decat prognozeaza BNR, dobanzile devin real negative. Cu alte cuvinte, dupa trei sau 12 luni, valorea reala a banilor din depozit, dupa ce se trag comisioanele (atunci cand exista), se scade impozitul si se calculeaza devalorizarea monedei, este mai mica decat cea initiala.

Cum dai bani bancii daca alegi depozitele in lei

Puseul inflationsit, teama de recesiune si politica monetara restrictiva au facut ca dobanzile la depozitele in lei sa fie real negative. Astfel, cei cu venituri medii si mici ajung sa contribuie cel mai mult la nota de plata a recesiunii.

Dupa ce ani la rand au fost obisnuiti sa economiseasca in lei, 2012 i-a invatat pe romani ca, pe fondul retragerii investitiilor straine si taierii liniilor de credit externe ale bancilor-mama catre sucursalele din Romania, euro si dolarul pot fi solutiile castigatoare. O dovedeste cresterea cu cateva procente inregistrata de sistemul bancar in acest an a depozitelor denominate in valuta ale populatiei. Cu toate acestea, peste 51% din deponenti detin depozite bancare in lei.

O analiza a actualelor conditii de piata arata ca avem de-a face cu dobanzi real negative de peste doua luni, iar situatia nu arata ca s-ar schimba in vreun fel in viitorul apropiat. Astfel, daca alegem sa economisim 5.000 de lei in depozite cu dobanda fixa pe toata durata de constituire a depozitului constatam ca, indiferent daca optam pentru trei, sase sau 12 luni, pentru dobanzi minime de 4% sau de 6,5%, castigurile sunt ca si inexistente.

Economiile bonificate cu minus

In multe cazuri, trebuie sa vii cu bani de-acasa ca sa iti mentii economiile bancare la aceeasi valoare reala. Spre exemplu, daca deschizi un depozit pe trei luni la Unicredit, dupa ce sunt trase comisioanele de administrare cont si de retragere de numerar, ajungi sa retragi mai putini bani decat ai depus. Si asta, fara sa mai faci ajustarea cu rata inflatiei pentru a vedea valoarea reala a „castigului“, in conditiile unei dobanzi de 4,15% oferita de banca. in momentul in care se face si ajustarea cu rata inflatiei, pierderea ajunge la aproape 100 de lei, dobanda nominala fiind de 43 de lei.

In rest, la majoritatea bancilor comerciale, ajustarea cu inflatia a economiilor bonificate cu dobanzi real negative arata ca, acei 5.000 de lei investiti initial in depozitul pe trei luni, ajung sa valoreze mai putin de atat, indiferent daca dobanda bancii este de 4,15% sau 6,75%.

O situatie ceva mai buna, dar nu in toate cazurile, o au depozitele constituite pe 12 luni, unde dupa ajustarea cu inflatia, daca vor fi respectate previziunile BNR, exista sanse sa retragi cam aceiasi bani pe care i-ai depus acum. Un exemplu in care nu se pastreaza suma ne ofera Sorin Mititelu, director executiv la Directia Managementul Segmentelor Retail din BCR: „Suma de 5.000 lei sub forma de depozit la 12 luni, cu o dobanda bruta de 4,4%, genereaza o dobanda neta de 184,8 lei (fiind scazut si impozitul de 16% – n. red.), din care se scad cheltuielile operationale (administrare cont curent, comision de transfer) de aproximativ 45 lei.

Asadar, suma incasata la scadenta de client este de 5.139,8 lei, randamentul depozitului fiind de 2,796%. Efectul inflatiei asupra celor 5.000 lei este de 265 de lei, ceea ce inseamna ca, la finalul perioadei, in termeni reali, cei 5.000 de lei mai valoreaza 4.874,8 lei“.

Situatia este generata de un context macroeconomic usor mai larg. Dupa varful de 5,33% atins de rata inflatiei in luna septembrie, prognoza BNR merge catre 5,13% pentru decembrie 2012, 5,13% pentru finalul lunii martie 2013 si 5,63% la finele lui iunie 2013.

Intre timp, BNR a pastrat dobanda de politica monetara la 5,25%, mai mica decat inflatia pe urmatoarele sase luni, si nu se stie daca va decide sa o majoreze sau nu in sedinta din ianuarie 2013. Oricum, mecanismul de transmitere a dobanzii de politica monetara in piata bancara este destul de lent, deci o majorare a acesteia s-ar putea face simtita abia in perioada de varf a inflatiei. in acest context, dobanzile sunt real negative, iar situatia se poate inrautati, ceea ce inseamna ca persoanele fizice, cu economii mici, dar care formeaza grosul deponentilor din Romania (24% din PIB), nu se pot proteja.

Nicio investitie nu garanteaza banii

Cu cateva exceptii, reprezentantii bancilor nu sunt de acord cu calculele care includ scumpirile. „Inflatia influenteaza puterea de cumparare a clientului, si nu direct castigul pe care acesta il are din dobanda depozitului“, spun reprezentantii ING Bank.

Pe de o parte au dreptate, in sensul ca marea majoritate a deponentilor se uita la valoarea nominala cu care raman in cont, nu stau sa calculeze si puterea de cumparare a sumei respective. Ceea ce nu inseamna ca valoarea reala ramane la fel. Iar un depozit bancar pentru persoanele fizice cu economii mici nu este o investitie menita sa ii aduca profit, cum ar fi achizitia unor actiuni listate sau a unor metale pretioase, ambele purtatoare de riscuri majore.

Nici investitia in fonduri mutuale nu este lipsita de riscuri, chiar daca fondurile monetare sunt similare cu depozitele bancare.

Sigur, cei care au sume importante de bani pot negocia dobanda pentru un depozit, insa cei cu economii putine nu au aceasta sansa. Solutia pare a fi accesarea unor produse cu maturitate lunga, de trei-patru ani, insa deponentii se lasa „pacaliti“ de castigurile aparent mari pe termen scurt. „Desi depozitele constituite de populatie sunt, in marea lor majoritate, pe 1-3 luni, perioada medie de pastrare este de aproape trei ani“, spune Sorin Mititelu.

Dupa cum se poate observa din tabel, in acest moment, adica pe prognozele BNR privind inflatia, singurele depozite care raman in teritoriu pozitiv si la valoarea reala sunt cele cu dobanzi de cel putin 5,25%, adica au mai mult de un punct procentual peste inflatia estimata.

Greu la deal cu boii mici

Cacealmaua bancilor consta in prezentarea unor castiguri mult mai mari decat cele reale. Daca unui client i s-ar spune, de la bun inceput, ca va avea un profit real de 50 de lei pentru un depozit de 5.000 de lei, bani blocati pentru un an, sansele ca acesta sa renunte la a depune banii ar fi foarte mari. Eventual, ar prefera un cont la vedere, care ii da posibilitatea de a retrage oricand, fara „penalizari“.

„Prin mentinerea dobanzii de referinta la nivel scazut – uneori sub media inflatiei pe ultimele 12 luni – banca centrala incearca stimularea activitatii economice“, spun reprezentantii Bancii Transilvania. si au dreptate, asa procedeaza majoritatea bancilor centrale din lume, inclusiv Banca Centrala Europeana, care a mentinut dobanda de referinta la 0,75%, in conditiile unei inflatii in zona euro de circa 2%.

Din pacate, la noi dobanda sub inflatie nu se reflecta in creditarea economiei, a sectorului privat care are nevoie de finantare. Sector privat care achita „nota de plata“ a recesiunii prin taxe si impozite mai mari. Iar cei cu venituri mici sau medii sunt cei mai expusi la factorii negativi. Mai exact, „cei care au la dispozitie cele mai putine optiuni, cei care au putere mica de negociere, cei care au mai putine cunostinte economice“, explica Sorin Mititelu.

“Ca o reactie la varful de inflatie de anul viitor, vom vedea conditii monetare restrictive, care vor impune si dobanzi mai ridicate pe termen scurt.” (Rozalia Pal, economist-sef, Garanti Bank)

“Protectia fata de inflatie, in cazul persoanelor cu economii mici, se poate realiza prin produse cu maturitate mai lunga si lichiditate mai mare.” (Sorin Mititelu, dir. exec., Directia Managementul Segmentelor Retail BCR)

Sursa: Capital

Foto: Vidu.ro

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Cioturi de arbori cu circumferinta de peste 5 metri, ulei de motor ars, paraie distruse, buldozere si drujbe care ”canta” neincetat pe toate vaile de-a lungul raului Cerna. Asa se prezinta astazi Parcul National Domogled – Valea Cernei, cel mai mare din cele 13 din Romania. Padurile ramase neatinse, formate prin procese naturale dupa ultima […]

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Toata lumea vorbeste zilele acestea despre criza imigrantilor. Toti se intrec in teorii care mai de care mai fanteziste cu privire la cauzele si la solutiile pentru acesta “criza” si s-au format deja doua tabere cu pozitii antagonice pe marginea acestui subiect. Pe de-o parte gruparile nationaliste de pe tot cuprinsul Europei care intuiesc pericolul […]

Marius Serban Toata lumea asista (neputincioasa) zilele acestea la o adevarata invazie a emigrantilor din tarile arabe catre Europa, care a inceput brusc, suspect de brusc. Desi subiectul este intors pe toate partile de mainstream-media, nimeni nu spune de ce aceasta invazie se petrece tocmai acum. Pana la urma razboaiele din Siria, Irak, Libia, Afganistan […]

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]