Dr. Urticarie Plamadeala
Cu siguranta, toti ne-am intrebat de ce unele proiecte au un succes rasunator cu resurse limitate in vreme ce altele, care dispun de resurse aproape fara limita (si aici ne referim in principal la bani si mediatizare intensa) esueaza lamentabil. De multe ori, esecul nu depinde de forte externe imense, ostile, oculte si implacabile…in cele mai multe dintre cazuri, esecul este inscris adanc chiar in gena proiectului. Astfel, daca acesta nu moare odata cu prima respiratie, se stinge in frageda pruncie. Asa a patit si distinsa publicatie Arici Pogonici…

1. Te uiti de jur-imprejur si cauti insistent prin cotetele vecine, un caine, care chiar daca nu e el de cine stie ce rasa, poate sa alerge macar pe distante scurte. Perceptia subiectiva este importanta in acest caz! Ignora coloritul blanii sau starea caninilor pentru ca este greu, aproape imposibil, de gasit un caine care sa fie/sa mimeze bine ca este competent, sa faca giumbuslucuri si sa alerge performant. Asta e!

2. Ii dai un os mare si suculent de ros si o zgarda rosie cu numele lui pe ea ca sa se simta important…cainele trebuie sa simta ca ii este flatat orgoliul, asa ca trebuie mangiat periodic pe cap si pe burta cu diverse bonus-uri.

3. Ii pui la dipozitie cativa saci de graunte Pedigree pentru a putea sa-si formeze echipa…asa ca, in curand, cotetul se va umple cu caini si catei de toate rasele.

4. In mod invitabil, Marele Catel va incepe sa formeze echipa magnifica de editori. Insa mai intai, a adus in cotet, pe langa scaunele pentru cainii obisnuiti, unele scaune mai mari din piele (cam unul din trei), evident pentru cainii-sefi. Ideea i-a venit pentru ca asa a citit el candva intr-o carte despre colhozuri gasita intr-un tomberon pe cand vagabonda pe la marginea Craiovei, care l-a marcat profund.

Zicea cartea aia ca, in colhozurile din Rusia, era absolut suficient sa aduci un scaun mare de piele pe care sa pui un caine, pentru ca intreaga haita sa-i cada la picioare in prosternare! (indiferent de caine)…era cea mai buna metoda de legitimare a autotitatii respectivului caine-sef, care nu trebuia sa faca sis a demonsterze nimic…evident, pentru cainele de top, scaunul trebuia prevazut cu baldachin! Si a adoptat aceasta metoda de coeziune fortata, chiar daca nici o alta haita, din sfiala, evident, nu a mai aplicat-o.

5. Dupa ce a creat cadrul, marele caine s-a uitat prin parcare si a pus ochii pe cainele Vasile, impins, e adevarat, in fata, la momentul oportun, de alt caine-sef cu care era prieten.

Cainele Vasile era mai negru el de felul lui si nu prea avea nici pedigree si nici cine stie ce discernamant. Altfel, bietul catel Vasile era incapabil sa gandeasca cu capul personal, fiind dependent organic si iremediabil de fluxurile de stiri ale agentiilor prietene. In schimb, maraia foarte tare si ascutit…a, da, si putea calca usor in picioare cadavrele altor caini…In plus, chiar daca nu prea trecuse printr-o scoala de dresaj, stia foarte bine manevrele de baza in relatia cu cainii-sefi…fie scancea timid, fie se punea cu burta in sus dand energic din coada, fie latra la ceilalti caini uitandu-se complice, cu coada ochiului la cainele-sef, cautand aprobarea….

Asadar, cainele Vasile a fost luat din parcare, uns Sef si aruncat in scaunul mare din piele…initial, putin socat, cainele Vasile s-a uitat timid si oarecum pierdut in jur pentru ca nu intelegea ce se intampla cu el…dupa asta, a vazut el ca e bine, si a inceput sa-si intre in rol latrand energic in stanga si in dreapta…

Dupa cainele Vasile a mai fost angajata (tot Sef, evident) catzelusha Pusha, cea balaie cu ochi mari, calzi si mereu umezi, o adevarata incantare pentru ochii Marelui Catel…catelusa Pusha nu prea stia ea asa bine nici cu mingea, nici cu cercul pentru ca de unde venea ea oamenii nu se jucau cu chestii d-astea, insa era foarte adaptabila si a inteles repede ce trebuia sa faca…rolul ei era sa prezinte in fiecare zi noi modele de mingi si, lucru foarte important, sa-i insenineze diminetile (si nu numai) Marelui Catzel cu tot felul de giumbuslucuri…asta, evident, pentru un sac de graunte Pedigree, pentru ca Pusha, desi aparent fragila, este foarte dura si aplicata…dar, merita, pentru ca, astfel, Marele Catel gusta viata mai din plin…

Pe langa Pusha, si-au gasit, in curand, locul in cotet si alte cateluse-silfide (catelusa Felicity, catelusa Elly, Tutuca, etc.), care de care mai nostima si mai dulce, rolul lor principal fiind evident acela de a-l face fericit pe Marele Catel…in total, acestea formau cam o treime din personalul cotetului…ulterior li s-a spus Driveri (trad. soferi – n.r.) fiind foarte pretuiti in economia cotetului.

La fel ca Pusha, principala calitate a acestor cateluse era ca faptul ca erau dulci si nostime chiar daca nu prea stiau ele nici cu cercul, nici cu coarda…in schimb, erau pofticioase, asa ca erau intretinute cu multi saci de graunte Pedigree ultra light high quality…

6. A, da…pentru ca lucrurile sa mearga este absolut necesar sa mai iei (tot Sef, evident) si un babuin aproape olandez, foarte histrionic, foarte orgolios, dar cu o inteligenta rudimentara pe care il cunosteai de mult…ca sa te distreze, cum te-a distrat si cu alte ocazii….altfel, babuinul, desi cam slabut si foarte orgolios este foarte iubit de multi caini din trust…pentru ca se scalambaie foarte nostim…

Ulterior, pentru serviciile aduse, ii faci sectie separata, exclusiv de primate, unde Marele Babuin va angaja, evident, alti babuini, dar si cercopiteci, si ici colo cate o gorila sau un urangutan…acestia au o cusca frumoasa – frumoasa si nou-nouta, din aur pur, cu liane si poduri suspendate, cu anvelope prinse de franghii, ca doar este platforma multimedia, ce australopitecul meu!…

Evident, si pe aici mai scapa cate un ratacit insa este pus rapid pe liber (sau urmeaza sa..) pentru ca este, nu-i asa, neconform (sic!)…asta ca sa aiba maimutele loc destul sa arunce toata ziua cu banane unele in altele…

7. Ulterior, pentru ca tot au mai ramas ceva graunte, Marele Catel a racolat toti maidanezii din piata de pe o raza de cativa kilometri…este adevarat ca au mai fost adusi in cotet si unii rataciti – caini ultraspecializati, fiecare in felul sau, care, fie mergeau bine pe sarma, fie purtau mingea pe bot, fie faceau tumbe sau sareau dupa friesbee…mai erau vreo doi-trei caini cu pedigree verificabil, insa astia erau ignorati pentru ca erau, nu-i asa, neconformi si puteau periclita pozitia Marelui Catel…

Pentru ca Marele Lup, stapanul cotetelor era cu ochii, cand si cand, e adevarat, pe cainii sai, Mareale Catel a mai angajat pentru completare, in disperare de cauza, animale precum bursucul, viezurele, lenesul, sacalul, dihorul si porcusorul de Guineea, toti cu o blana impecabila…

La inceput toate aceste animale erau patrunse de importanta misiunii lor, asta pana cand au inteles ca, in ecuatia problemei, nu este importanta neaparat prestatia individuala cat abilitatile de marketing si PR ale fiecaruia in relatia cu Marele Catel….

8. Urmatoarea etapa, odata echipa formata, consta in crearea unui reflex conditionat de pupat in fund, si de dat din coada in fata Marelui Catel, dupa cat se pricepea fiecare; ulterior, creezi o piata in toata regula a pupatului in fund si a datului de limbi…cu cerere si oferta din belsug.

Treptat, doar schelalaielile cateilor din clica se mai puteau auzi…tot ce faceau ei era bun…ei nu greseau niciodata…atata timp cat schelalaiau slugarnici…in consecinta, erau recompensati cu saci intregi de graunte sub forma de prime…

Cultul Marelui Catel era instituit….orgoliul primar al Marelui Catel, rabufnit cu furie din fraustarile acumulate pe cand era un mic catel, era, in sfarsit satisfacut…acum, Marele Catel putea, in sfarsit, sa-si parcheze masina in usa cotetului, o etalare vulgara, asa cum o intelegea el, a spiritului proprietatii…

9. Vazand aceasta, ceilalti caini, unii dintre ei cu pedigree, adusi pe graunte multe din alte cotete, au inceput sa se relaxeze si nu au mai dat randamentul demonstrat inainte la alte publicatii…indiferent cat de buna era prestatia lor, in lipsa unui PR eficient si a unei atitudini “corespunzatoare”, presatatia lor era aproape nula…asa incat au incetat sa mai faca giumbuslucuri multumindu-se cu o viata subversiva, de subzistenta…Treptat, dispretul fata de mediocritatea si lim itarea cainilor sefi a inceput sa iasa la lumina…cainii-sefi erau potriviti pentru orice, dar numai sa stimuleze si sa canalizeze energiile creatoare latente ale cainilor nu…pur si simplu nu semanau cu cainii-sefi pe care-i vazusera ei la viata lor prin alte cotete (chiar Marele Catel a spus profetic la un moment dat: Obisnuiti-va cu Cainele Vasile, asa cum e el…este aici pe viata…ce, din cauza lui nu puteti da voi exclusivitati?!)(sic!)

10. Alti catei de rasa, izbindu-se de suspiciunea paranoida a Marelui Catzel, care intre timp s-a inconjurat doar de lingai obedienti, au ales exilul, unii alegand pur si simplu alt cotet din ferma Marelui Lup, unul mai rational si cu un aer mai respirabil…

11. Toate bune si frumoase…Marele Catel, devenit intre timp, Catelul Soare, isi primea zi de zi tributul de limbi iar cainii traiau fiecare in legea lui…incet, incet nici chiar linguselile si defilarea dizgratioasa a cetzeluselor favorite nu mai indigna pe nimeni…devenise fireasca…nu avea nicio importanta ca sandramaua, in ansamblu, pierdea pe linie in fata cotetelor concurente sau ca multi caini campioni erau tinuti pe tusa, la incalzire…atata timp cat catelusele si Marele Catel erau fericiti…

Nu mai conta nici ca grupul fericit venea in fiecare zi cu aceleasi stiri care plictiseau de moarte neamul canin, cu stereotipii “de succes” transformate in arhetipuri de un mare rafinament intelectual, gen “Topul companiilor care…”, “Jucatorii care…”, “Competitorii care..”, “Clasamentul firmelor”, “Harta suficientei…” pana intr-o zi…cand a venit doamna Criza peste cotetul fericit….

12. Cand au simtit aerul rece de criza pe sub cozi, Marele Catel si catelusele nostime au zis ca ar fi intelept sa-si asigure locul in cotet, macar pana in momentul cand cade de totul pe ei sau pana cand Lupul inchide sandramaua….si atunci, mai ales ca Lupul a decis sa faca unele evaluari, au zis ca asta era momentul oportun sa mai scape de indezirabili si, in acelasi timp, sa-si asigure tainul de graunte….pe cat posibil tot ca inainte…

Zis si facut…Cainele Soare, Cainele Vasile, Catelusa Pusa si alte cateluse au scornit un plan diabolic care urmarea pastrarea integritatii haitei si eliminarea cainilor mai excentrici, care gandeau in exces…cheia problemei erau niste evaluari “la misto” cum le placea lor sa spuna, in care “frumosii” apareau mai frumosi iar indezirabilii, chiar daca foarte competenti, aratau de-a dreptul latosi si hidosi…asta pentru ca, culmea, cotetul era, aparent, un sat fara caini…

Numai ca unii caini cu pedigree au simtit mirsavia si au inceput sa sara gardul…azi unul, maine doi, poimaine trei…

Asa se face ca, in scurt timp, au mai ramas in cotet doar cainele Vasile si, bineinteles, catelusele, aproape la fel de prosperi…pe langa ei, inca cateva vietati – un dihor, un mic sacal, un mic lenes care nu vrea decat o viata tihnita, si vreo doi trei catelusi cu cas la gura care invata acum sa mearga si sa muste…a, da, mai sunt vreo doi-trei dulai (nu mai multi) cu pedigree care incearca si ei cum pot sa rupa lantul si sa sara gardul…

Asta este armata condusa de cainele Vasile si de cateluse care vrea sa se bata “de la egal la egal” cu cotetul vecin plin de dulai cu multe cicatrici…

13. Simtind ca ceva nu e in regula si ca lucrurile nu merg cam cum ar trebui, si, in plus, cu grauntele pe sfarsite, Marele Lup a intrat in scena si, intr-un final, cand ii era lumea mai dulce, l-a hacuit pe Marele Catzel…l-a aruncat afara din cotet cu coada intre picioare, fara cateluse si fara tainul gras, la dispozitia altor lupi mari si foarte circumspecti din piata…

Din pacate, deocamdata, Marele Lup s-a oprit aici…deocamdata…probabil pana va realiza cam ce fauna populeaza inca unele cotete de pe mosia sa…pana una alta, cainele Vasile si catelusele se bucura de traiul (inca) tihnit din cotet si de ratia consistenta de graunte cu care s-au obisnuit…iar babuinul arunca in contiuare cu banane in cusca lui de aur…sarabanda continua…

P.S.

Lupul, stapanul menajeriei, nu prea stie el ce se petrece prin cotete, fiind preocupat zi si noapte de vanarea de animale bolnave, insa are incredere imensa, ce sa mai, aproape oarba, in dobitoacele “in charge” de pe mosia sa. Toate animalele care conduc turma, prin diferite cotete, au abilitati speciale…niciunul nu are un suflet simplu…sunt caini detectivi/scotocitori, de paza (ciobanesti), de Securitate, de entertainment (schnautzeri isterici), caini care miros literele si, mai ales cifrele, de la mare distanta, caini scamatori, care pot ascunde orice os, oricat de mare, cat ai zice “vaca”, de nici macar lupul nu mai poate da de el, si caini acrobati…ce sa mai, aproape toti sunt acrobati, insa fiecare in felul lui…

Va urma…Cum relansezi un ziar economic…tot din ciclul Arici Pogonici…

Pe aceeasi tema, la categoriile Media si Proiectul Perlan

De aproape trei luni, artistii romani n-au mai vazut scena sau mai simplu spus au ajuns muritori de foame! Daca in continuare nu se vor putea organiza spectacole cu un numar rezonabil de spectatori, astfel incat sa fie cat de cat profitabile, industria de entertainment din Romania pur si simplu va muri, sustine Misu Cernea, […]

Numarul deceselor cauzate de noul coronavirus din China a ajuns la 25, iar numarul persoanelor infectate se ridica la 616, au informat autoritatile sanitare din aceasta tara, citate de Sky News, potrivit Mediafax. umarul deceselor cauzate de virusul misterios din China a crescut dramatic: risc major de epidemie globala China a confirmat marti sase decese […]

Tocmai am citit o nota a Jurnalistului de serviciu, suparat ca la o dezbatere despre Mediu la ProRomania n-a putut bea nici macar un pahar cu apa…. Pai, normal, la cat de multi sunt in firul de asteptare pentru devalizarea tarii asteia, nu-si pot permite sa aiba cheltuieli nedeductibile nici macar cu apa chioara, dar […]

Ca de multe ori in ultimele saptamani “guvernul” Ponta ne-a facut o noua surpriza. Practic, in doar 24 de ore si-a schimbat radical pozitia si a facut un prim pas inapoi. Blocul monolit kominternist a inceput sa aiba primele fisuri. Inca de ieri i-a revenit roseata in obraji si zambetul pe fata lui Traian Basescu. […]

Teroristii nu sunt doar aceia care pun la cale un puci cu arma in mana. O gasca ilegitima care orchestreaza debarcarea unui presedinte legitim invocand motive care mai de care mai puerile/imbecile si care pune pe butuci economia nationala si afecteaza grav veniturile romanilor in decurs de doar cateva saptamani, poate fi incadrata la fel […]