Daca la nivel european companii similare cu Transelectrica lucreaza la marje cuprinse intre 11% si 44%, transportatorul national de energie a lucrat anul trecut la o marja a profitului net de 3% si asta dupa ce profitul net a crescut de 10 ori fata de 2010. in 2010, marja neta fusese de 0,4%. Hidroelectrica a lucrat anul trecut la o marja de profit de nici macar 1%, desi in mod normal o astfel de companie nu ar trebui sa coboare sub o marja de 30%. Aici insa nu achizitiile sunt problema, ci deceniul de contracte directe cu „baietii destepti” prin care s-au evaporat profituri de 1,5 mld. euro din companie. Doar Romgaz are o situatie mai buna, anul trecut compania lucrand la o marja de profit de circa 18 Exemple de achizitii de la Hidroelectrica, Romgaz si Transelectrica: Studiu pentru o biblioteca virtuala – 58.000 de euro. Studiu privind monitorizarea rutei de migratie a pasarilor – 7.000 de euro. Servicii pentru cocktail-uri si mese festive – 116.000 de euro.

Listarile anunturilor de intentie depuse de companiile de stat pe SEAP – Sistemul Electronic de Achizitii Publice – scot la iveala cheltuielile mai mult sau mai putin justificate pe care aceste firme sunt pregatite sa le faca.

Desi specialistii spun ca aceste anunturi nu dau date concrete despre eficienta cheltuirii banilor in companiile de stat, marjele de profit la care multe dintre ele lucreaza vorbesc de la sine. Transelectrica, de exemplu, are cea mai mica marja de profit dintre companiile europene care detin monopoluri in sectorul transportului energiei electrice sau al gazelor naturale. Daca la nivel european companii similare cu Transelectrica lucreaza la marje cuprinse intre 11% si 44%, transportatorul national de energie a lucrat anul trecut la o marja a profitului net de 3% si asta dupa ce profitul net a crescut de 10 ori fata de 2010.

In 2010, marja neta fusese de 0,4%. Hidroelectrica a lucrat anul trecut la o marja de profit de nici macar 1%, desi in mod normal o astfel de companie nu ar trebui sa coboare sub o marja de 30%. Aici insa nu achizitiile sunt problema, ci deceniul de contracte directe cu “baietii destepti” prin care s-au evaporat profituri de 1,5 mld. euro din companie.

Doar Romgaz are o situatie mai buna, anul trecut lucrand la o marja de profit de circa 18%.

In primele trei luni ale anului, cele mai mari companii de stat au depus pe SEAP 3.120 de anunturi de intentie, in valoare de peste 880 de milioane de euro, arata datele Ministerului Economiei care centralizeaza pentru prima data pe ce se duc banii firmelor din subordine.

De departe, cei mai impatimiti cumparatori sunt marile companii de stat precum Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica si Trans electrica, firme care fac cheltuieli de milioane de euro pentru servicii de paza, pixuri, zeci de studii sau materiale promotionale.

“Este posibil sa fie niste lucruri exagerate, dar ca sa ai o imagine clara, tu ca minister trebuie sa ai mecanismele prin care sa controlezi foarte bine aceste achizitii. Sa dai 1,5 milioane de euro pe un studiu este un pic cam mult, dar lucrurile trebuie analizate si comparate cu costurile unitare pentru fiecare produs”, este de parere Ionut Purica, expert in energie si mediu in cadrul Academiei Romane.

Potrivit acestuia este destul de dificil ca pe baza informatiilor continute de anunturile de intentie publicate de companiile de stat sa se traga o concluzie definitiva privind eficienta cu care se cheltuiesc banii de catre acestea.

“Nu se poate trage o concluzie foarte clara pornind doar de la aceste informatii in legatura cu eficienta in care companiile de stat isi cheltuie banii. Trebuie vazut si la ce preturi s-au adjudecat la final aceste licitatii”, spune la randul sau Gabriel Biris, cofondator al firmei de avocatura Biris Goran.

si totusi…

Datele centralizate de ZF pe baza informatiilor primite de la Ministerul Economiei arata ca in primele trei luni ale anului Romgaz, cea mai profitabila companie de stat, a depus 407 anunturi de intentie pe SEAP, in valoare de 188,8 de milioane de euro.

Pe lista de cumparaturi a celui mai mare producator de gaze naturale din Romania se numara servicii de fotocopiere in valoare de aproape 700.000 de euro, servicii de paza de peste 697.000 de euro, servicii de publicitate in valoare de aproape 400.000 de euro, consultanta in domeniul imobiliar de peste 230.000 de euro, sapun si detergenti de aproape 200.000 de euro, hartie igienica si parfumuri de interior de 50.000 de euro, lenjerii de pat sau masini de tuns iarba.

In ciuda listei de cumparaturi destul de extinsa, Romgaz este totusi cea mai profitabila companie de stat, anul trecut raportand un castig net de 726 de milioane de lei la afaceri de peste 4 miliarde de lei.

Atractia care suscita Romgaz pentru orice fel de furnizor de echipamente, produse sau servicii vine si din faptul ca anual compania are un buget urias de investitii, anul trecut de exemplu sumele ridicandu-se la circa 1,2 miliarde de lei.

Cu toate acestea, licitatiile organizate de companie au trezit suspiciunea Consiliului Concurentei, care investigheaza de anul trecut ofertele posibil trucate primite de Romgaz la licitatiile pentru atribuirea unor contracte de racorduri de gaze naturale si lucrari de modernizare si intretinere a instalatiilor aferente.

Lemne de foc pentru Hidroelectrica

Hidroelectrica – cel mai mare producator de energie din Romania care si-a adjudecat anul trecut titlul de cea mai valoroasa companie de stat potrivit anuarului Top 100 cele mai valoroase companii locale, realizat de ZF in parteneriat cu casa de investitii Capital Partners – are la randul sau o lista impresionanta de intentii de achizitii.

In total, in primele trei luni ale anului producatorul de energie a postat pe SEAP 302 anunturi de intentie in valoare totala de peste 154 de milioane de euro.

In lista de cumparaturi a Hidroelectrica au intrat bonuri valorice de carburanti in valoare de 1,7 milioane de euro, servicii de curatenie de peste 83.000 de euro, dar si lemne de foc in valoare de aproape 36.000 de euro.

Pentru anul acesta bugetul de investitii al companiei se ridica la 1,55 de miliarde de lei (362 de milioane de euro), ceea ce face din Hidroelectrica una dintre cele mai atractive tinte pentru furnizorii de diferite echipamente, bunuri sau servicii.

in comparatie insa cu Romgaz, Hidroelectrica este departe de a fi cea mai profitabila companie de stat, in contextul in care anul trecut a marcat un castig net de 2 milioane de euro la venituri de peste 724 de milioane de euro.

Pentru anul acesta compania si-a bugetat un castig de nici macar 10 milioane de euro. Cea mai importanta cale prin care ies profituri din companie nu sunt insa achizitiile pe care aceasta le face, ci contractele de zece ani incheiate in mod direct cu firme precum Energy Holding.

Fondul Proprietatea, care controleaza 20% din companie, spunea anul trecut ca in mod normal un producator de energie de talia Hidroelectrica ar trebui sa lucreze la marje de profit de cel putin 20-30%, valori departe de cele raportate de firma.

Mai mult, tot calculele realizate de Fondul Proprietatea au demonstrat ca numai in doi ani de zile, in perioada 2009- 2010, conturile Hidroelectrica au fost ocolite de castiguri potentiale de circa 233 de milioane de euro numai din cauza faptului ca firma isi vinde energia direct catre anumite firme in loc sa iasa pe piata cu ea.

ZF a incercat sa realizeze un calcul bazat pe informatiile disponibile privind di mensiunea castigurilor la care compania a renuntat in cei zece ani de zile de vanzare a energiei in mod direct, rezultatul indicand o valoare de peste 1,5 miliarde de euro. Primele contracte directe ale Hidroelectrica au fost incheiate in 2001.

Studii peste studii la Transelectrica

Transelectrica, transportatorul national de energie electrica, este insa de departe cel mai agresiv cumparator dintre firmele care compun careul de asi ai statului (Romgaz, Hidro electrica, Nuclearelectrica, Transelectrica – n.red.).

Datele furnizate de Ministerul Economiei arata ca in primele trei luni ale anului compania a depus 529 de anunturi de intentie pe SEAP in valoare de peste 100 de milioane de euro.

Transelectrica este la randul sau o companie vanata de toti furnizorii de echipamente si servicii in contextul in care transportatorul de energie a anuntat ca trebuie sa deruleze investitii de 500 de milioane de euro numai pentru modernizarea sistemului in vederea integrarii centralelor eoliene la care se adauga alte sute de milioane de euro pentru transformarea infrastructurii intr-o retea inteligenta, Smart Grid.

Astfel, Transelectrica este dispusa la cheltuieli de milioane de euro pentru fel si fel de studii. Unul dintre aceste studii, in valoare de 1,5 milioane de euro, se refera la oportunitatea participarii Transelectrica la realizarea cablului submarin Romania-Turcia.

Despre acest proiect se vorbeste de ani buni de zile, utilitatea lui fiind legata si de cantitatea de energie eoliana care va fi produsa in Dobrogea si care cumva trebuie evacuata din sistem, Turcia fiind o destinatie buna mai ales tinand cont de foamea de energie a acestei piete.

Pe ce mai dau banii companiile de stat

Problema este ca acest proiect a facut pasi mici, iar recent directorul general al Transelectrica Octavian Lohan spunea sa turcii nu mai vor sa participe la realizarea acestei investitii.

Pentru servicii de publicitate de corporatie, Transelectrica este gata sa plateasca 300.000 de euro desi compania este un monopol cu activitate reglementata. Pe lista de cumparaturi a Transelectrica se mai regasesc serviciile de cosire in valoare de aproape 90.000 de euro, studii pentru elaborarea strategiei privind implementarea conceptului Smart Grid, un studiu de fezabilitate pentru realizarea unei biblioteci virtuale la nivel de companie in valoare de 58.000 de euro sau un studiu privind monitorizarea rutei de migratie a pasarilor pe perioada a doua sezoane de migratie de 7.000 de euro.

La toate acestea de adauga pixuri, sube imblanite, agende, panouri de afisaj sau servicii de spalare auto de alte zeci de mii de euro. Toate aceste achizitii vin in contextul in care profitabilitatea Transelectrica este scazuta.

Compania a anuntat anul trecut venituri de peste 3 miliarde de lei si un profit net de numai 90 de milioane de lei in timp ce pentru anul acesta si-a bugetat venituri de 2,6 miliarde de lei si un profit net mult mai mic fata de cel din 2011, de 40 de milioane de lei.

Sursa: Ziarul Financiar

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Evident, doar oligofrenii si deficientii mintali in stadiu avansat pot crede ca poti lua Covid mai repede mancand o friptura sau band o bere la un restaurant cu cativa prieteni, decat calcandu-te in picioare in hipermarket. Si totusi, nu s-a luat niciodata in calcul inchiderea hipermarket-urilor. A pietelor taranesti, in schimb, da…Explicatia este simpla. Desi […]

Partidul Noua Romania (PNR), sustinut de catre Miscarea Civica Frontul Alfa, cere decapusarea bugetului public, drenat in prezent catre buzunarele unei clici bolsevico-securiste, cu efecte grave asupra dezvoltarii si bunei functionari a societatii romanesti. In contextul crizei economice fara precedent care se intrevede la orizont inca din aceasta iarna, decapusarea bugetului public reprezinta o chestiune […]

Partidul Noua Romanie (PNR), sprijinit de Miscarea Civica Frontul Alfa cere imperativ stoparea TOTALA si URGENTA a defrisarilor de orice fel si interzicerea exportului de masa lemnoasa bruta si prelucrata primar pentru o perioada de zece ani. Aceasta masura putea fi luata oricand pana acum de catre cei care s-au perindat la conducerea tarii, insa […]

Producatorii romani, discriminati in tara lor

De ce nu mai gasesc fabricile de conserve rosii pentru bulion in Romania?!