Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
octombrie 19, 2021, 9:23 am
Parţial însorit
Parţial însorit
10°C
Presiunea: 1030 mb
Umiditate: 81%
Vânt: 0 km/h ESE
Răsarit: 7:36 am
Apus: 6:25 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Cartile noastre
Evreii conduc lumea? Dr. Viorel Roman
Aciduzzul | 21 ianuarie, 2010 | 6 comentarii | 9387 vizualizari |
(15 voturi )

Viorel_RomanProf. Dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania, face o analiza obiectiva si foarte documentata a istoriei recente a evreilor din Europa si, in particular a celor din Romania in contextul marilor evenimente istorice care au zguduit secolul trecut. Analiza, care raspunde la unele intrebari cu privire la evenimentele care marcheaza in prezent lumea, are multiple perspective – de la relatiile dintre evrei si crestini la ascensiunea nazismului sau la aparitia comunismului in Europa. Nu sunt uitate nci teme sensibile precum sacralizarea Holocaustului, despagubiri dupa razboi, Holocaustul in Romania si terorism. In ultima parte a cartii, Viorel Roman se apleaca asupra istoriei Romaniei din ultimii 20 de ani. Cartea poate fi descarcata AICI sau citita mai jos.

Viorel Roman

Prof. Dr., consilier academic la Universitatea din Bremen
Vor dem Steintor 18-22, D-28203 Bremen
email: roman@uni-bremen.de

Date Personale
nascut la 20 martie 1942 în Lovrin, jud. Timis. Cetatenia germana

Pregatirea
1949-60, Liceul Eftimie Murgu, Timisoara, examen de maturitate
1960-65, I.S.E.P. V.I. Lenin, Bucuresti, examen de stat
1977-78, Institutul de documentare stiintifica, Frankfurt/M, examen de stat
1984-86, Universitatea din Bremen, Dr.phil., doctor in filozofie / istorie

Activitatea
1966-67, economist stagiar la ONT Carpati, Timisoara
1967-68, economist la Sfatul Popular al Regiunii Banat, Timisoara
1968-70, redactor si corespondent la Radio Timisoara si Bucuresti
1970-72, cercetator si asistent la Universitatea din Timisoara
1972-84, docent si referent la Universitatea din Bremen
1984, consilier academic pe viata la Universitatea din Bremen
1985, corespondent la Vocea Americii, Washington
1991, director al proiectului UE-Tempus Transfer-Ro(mânia)
1992, expert al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare
1992, Profesor asociat al A.S.E. Bucuresti
1993, Profesor asociat al Universitatii din Timisoara
1993, Profesor asociat al A.S.E. Chisinau / Moldova
1994, Profesor asociat al Universitatii din Baia Mare
1996, Membru de onoarea al Senatului Universitatii din Baia Mare
2000, Membru al Academiei Româno-Americane (ARA), Montréal

Bibliografia

Roman, V. Rumänien im Spannungsfeld der Großmächte / România in sfera de interese a marilor puteri, 1774-1991. 3 vol., Offenbach 1987-1991; Roman, V. Politica economica româneasca: Strategia unei politici de dezvoltare. Offenbach am Main 1988; Roman, V. Revolutia din decembrie 1989. Bremen 1990; Roman, V. România spre Piata Comuna. Bucuresti 1992; Roman, V. Imperiul, evreii si românii. Timisoara 1994; Roman, V. România in Europa. Bukarest 1995; Roman, V. Transilvania. Românii la incrucisarea intereselor imperiale. Bucuresti 1998; Roman, V. Imperium & Limes. Belgrad 1999; Roman, V. De la Rîm la Roma. Bucuresti 1999; Roman, V. Capitalism ortodox. Timisoara 1999; Roman, V. Tranzitia. De la revolutia din România 1989 la razboiul din Jugoslavia 1999. Bucuresti 2000; Roman, V. Bucovina si Basarabia. Bucuresti 2002. Roman, V. România: Articole, interviuri, recenzii / Aufsätze, Interviews, Rezensionen. 1990-2004
*
*
*
*
*
*
*
EVREII CONDUC LUMEA?
Viorel Roman

Introducere 1
Ion Antonescu si evreii între orient şi occident 2
Antisemitismul, Karl Marx şi Unirea cu Roma 4
Holocaustul sau Mahomed. Care-i adevărul? 5
München şi antisemitismul fără evrei 6
Benedict XVI şi Holocaustul 7
Secolul evreilor 8
Evreii şi românii 10
Fără evrei, n-ar fi terorişti? 11
Holocaustul în Germania şi România 12
Antisemitism ortodox 17
Holocaustul şi viitorul românilor 19
Noi despăgubiri de război evreilor? 20
Românii împotriva Holocaustului 22
Sacralizarea Holocaustului în România 24
Romanii, occidentalii si antisemitismul 26
Adolf Hitler 29
Monumentul holocaustului 30
Raoul Şorban 31
Industria Holocaustului 33
Al doilea front al conducătorilor români 34
Tranziţia prin evrei, francmasoni şi comunişti 38

Bremen – Bucureşti 2008

Prietenului meu Raoul Şorban (1912-2006)
„Drept între popoare”, Yad Vashem, Israel

INTRODUCERE

Istoria României este strâns legată de evrei, care au fost mereu în prima line a modernizării, industrializării, tranziţiilor şi au avut, au rolul de curea de legătură între „plantaţia de la Dunărea de Jos” cu metropolele occidentale sau Moscova. Dar România a pierdut al doilea război mondial şi cel de al treilea, „cel rece”, aşa că li s-a impus după 1945 “Istoria R.P.R.” şi azi cum să vadă ei holocaustul şi comunismului. Evrei mereu în slujba învingătorilor? Sunt românii antisemiţi pentru că nu le-a dat, dă mâna să fie antisovietici, iar astăzi antiamericani, occidentali?

De aceea nu-i de mirare că de la Revoluţia de la Crăciun 1989, când au fost împuşcaţi „dictatorul şi sinistra sa soţie” (TVR) până la Revelionul 2007, când a fost integrată România în UE, în aşa zisa perioadă tulbure de tranziţie a reapărut simultan, atât „Chestiuea evreiască”, cât şi teoria conspiraţiei: cine conduce lumea?

Lumea e condusă de un miliard de creştini occidentali, adică „Lumea I”. Dar Occidentul forţează însă volens, nolens restul lumii, pe cei cinci miliarde de „barbari” moderni, la o interdependenţă, concurenţă, raţionalitate greu de suportat şi de o intensitate a comunicării imposibil de scăpat.

Cine-i vinovat de sărăcie, decalaje şi tensiuni? Occidentalizarea lumii începe cu Imperiul Roman, colonialismul, imperialismul şi globalizarea. Din antichitate persistă şi teoria conspiraţiei, după care evreii sunt ţapi ispăşitori pentru fenomene inexplicabile. Mai ales în perioade de crize antisemitismul are conjunctură şi „Protocoalele înţelepţilor Sionului” sunt reeditate. In zilele noastre criza financiar-bancară, care a pulverizat 6.000.000.000.000 $, a reînviat prejudecăţile: Cine a profitat şi trage sforile? Cine caută în google în germană sau engleză despre evrei şi finanţe sau conducerea lumii, dă peste cinci milioane de documente, iar fraza „Evreii conduc lumea?” este deja folosită de 25.000 de ori.

Toate acestea justifică editarea contribuţiilor mele, mai ales că relaţiile româno-evreişti au luat o turnură neaşteptată. După ce o perioadă de timp Ion Antonescu era considerat salvator al evreilor din ţara amputată 2/3 în 1940 şi chiar a zeci de mii de evrei ajunşi sub maghiari în Transilvania de Nord-Vest, asistăm acum la demonizarea lui. Chiar memoria unui salvator de evrei, care şi-a periclitat viaţa fără avantaje materiale, cum a fost Raoul Şorban – „Drept între popoare” al Institutului Yad Vashem – este răstălmăcită pentru a-i recicla pe români în antisemiţi. Conform paradoxului care-i frământă pe istorici: “viitorul este clar … trecutul este însă din ce în ce mai incert”.

ION ANTONESCU ŞI EVREII – ÎNTRE ORIENT ŞI OCCIDENT

Războiul civil european 1914-1945 a cauzat 100 de milioane de victime. O tragedie şi pentru evreii. Adolf Hitler îi extermina. Ion Antonescu, aliat al Germaniei, e arestat, predat Moscovei şi executat. Ana Pauker şi evreii cominternişti conduc apoi ţara la comanda lui Stalin. După Revoluţia din 1989, în care evreii Silviu Brucan şi Petre Roman din nou conduc, Holocaustul e sacralizat şi cine-l pune la îndoială – şase milioane de victime -, e pasibil de închisoare în România şi alte zece ţări.

Elie Wiesel constată în „Raportul final al comisiei internaţionale pentru studierea Holocaustului din România”, p.388,: „Conştientă de responsabilitatea enormă care i-a fost încredinţată a decis să nu menţioneze o unică cifră concluzivă privind numărul evreilor ucişi… Cercetările viitoare vor stabili, să speram, numărul …” În „Regatul” lui Antonescu (1940-44) au pierit în Holocaust: după „Raportul Wiesel” 15.000 evrei, după Encyclopedia Judaica, 40.000; în România Mare „în graniţele din 1937”, după Wolfgang Benz, Dimensionen des Völkermodes, 211.00, după shoa.de 350.000.

Holocaustul în cifre: în Germania (în graniţele din 1937): în Encyclopedia Judaica 125.000 victime; în shoa.de şi Benz 165.000. În Austria: în Encyclopedia 65.000; în shoa.de 65.000; în Benz 65.000. În Polonia şi URSS: în Encyclopedia 4.565.000; în shoa.de 4.000.000; în Benz 4.900.000. În Franţa şi Belgia: în Encyclopedia 107.000; în shoa.de 103.500; în Benz 32.000. În Cehoslovacia: în Encyclopedia 277.000; în shoa.de 263.000; în Benz 142.000. În Ungaria: în Encyclopedia 402.000; în shoa.de 270.000; în Benz 502.000. În Albania: în shoa.de 100; în Benz 600.

După cum se vede mai sus, aruncarea în aer a graniţelor de criminalii Hitler şi Stalin a generat drame, care-l justifică pe Wiesel. După Ferdinand Otto Miksche în Das Ende der Gegenwart, München 1991, p.107: „In 1933 trăiau în Europa, fără URSS, 5,6 milioane evrei (American Jewish Conference, New York Times 11.01.1945). Din aceştia trebuie scăzut un milion, care au rămas în est după trasarea graniţei Molotov-Ribbentrop. Dacă după 22 iunie 1941 jumătate se retrag cu Armata Roşie, mai mult de cinci milioane de evreii nu erau în Europa. Dintre aceştia trăiau în ţări neutre: Gibraltar 868, Anglia 300.000, Portugalia 1.200, Spania 4.000, Suedia 6.653, Elveţia 17.973, Irlanda 3.686, Turcia, 78.730, total 413.110. (World Almanach 1942) Hitler dispunea de soarta a 4,5 milioane.

Din care se scad emigranţii … 1933-1945 au emigrat în Anglia 120.000, Suedia 23.000, Elveţia 60.000, Spania şi Portugalia 5.000, Canada 60.000, USA 450.000, America Centrală 75.000, America de Sud 225.000, Australia 15.000, China/Şanghai 35.000, India 25.000, Africa 45.000, Palestina 300.000, total circa 1,5 milioane. Pentru URSS nu există statistici, totuşi după New York Times din Polonia au emigrat în URSS 500.000 de evrei, unde exista din anul 1934 „Regiunea autonomă evreiasca”, Birobidjan (36.000 km2) … La declanşarea războiului trăiau în Europa – fără URSS – 1.559.660 evrei … Numărul victimelor poate fi astfel estimat între 1 şi 1,5 milioane evreii. Mai mult nu stăteau la „dispoziţia” lui Hitler… Oricum, chiar şi acest număr este mai mult decât suficient pentru a condamna un genocid.”

Condamnarea revizionismului şi sacralizarea Holocaustului sunt singurele soluţii pentru că date statistice există numai în vest, în est, de o parte şi alta a liniei de demarcaţie a sferelor de influenţă Hitler-Stalin, în Polonia şi URSS inclisiv Bucovina şi Basarabia unde trăiau milioane de evrei, statistica e nesigură şi pentru că sunt evrei 100% înregistraţi la sinagogă şi în comunităţi, dar şi evrei 50% sau convertiţi, care totuşi erau urmăriţi, chiar dacă erau creştini, atei sau comunişti. Cine-i evreu?

Antisemitismul ca şi colectivismul ortodoxo-comunist sunt prin definiţie forme atavice antioccidentale, aşa că România în UE, trebuie să depăşească ororile trecutului pentru a realiza un consens cu normele şi valorile civilizaţiei creştinilor occidentali. Între politică şi religie exista o interdependenţă, dar ambele au dinamici proprii, nu-s identice. Politic, românii sunt în Europa occidentală, din punct de vedere religios, în cea orientală. De aceea, după Rapoartele Wiesel şi Tismăneanu, Traian Băsescu, Preafericitul Teoctist şi Papa Benedict XVI trebuie să găsească o cale comună. De acest dialog va depinde soarta tuturor românilor, chiar dacă Mitropolia din Moldova este orientată, mai mult decât Patriarhia de la Bucureşti, spre Moscova.

Raportul Wiesel, 432 p., este un compedium: rădăcinile antisemitismului românesc; retragerea din Basarabia şi Bucovina şi consecinţele asupra relaţiilor interetnice; viaţa comunităţilor evreeşti în timpul lui Antonescu; români printre cei „Drepţi între popoare”; procesul criminalilor de război; distorsionarea, negarea şi minimalizarea Holocaustului în România; concluzii şi recomandări. E tratat şi calvarul ţiganilor, actualmente romi. Există o vastă literatură, memorille contemporanilor, Radu Lecca: Eu i-am salvat pe evreii din România, care trebuie studiată, chiar dacă statistică, documentaţia imensă, legislaţia şi sacralizarea Holocaustului par handicapuri insurmonabile, dar dictonul latin e valabil: face nedreptate şi cel care n-o condamnă / Injuriam ipse facias, ubi non vindices.

ANTISEMITISMUL, KARL MARX ŞI UNIREA CU ROMA

Comisiile Prezidenţiale conduse de Elie Wiesel şi Vladimir Tismăneanu, evreii din SUA, condamnă antisemitismul şi colectivismul moldo-valah, condiţii sine qua non ale apartenenţei lor la Europa. Înainte de război trăiau aproape un milion de evrei în România, astăzi au mai rămas zece mii, din care jumătate în Bucureşti. Antisemitismul e o formă de respingere a valorilor occidentale. Simultan românii angajează evreii ca intermediari, agenţi modernizatori.

Acesta strategie se blochează în antisemitismul religios şi de modernizare. Despoţia orientală ortodoxo-comunistă a fost implementată în R.P.R. mai ales de cominternişti evrei la comanda lui Stalin.

Discriminarea evreilor ca şi doctrina lui Karl Marx sunt deja în afara legii, aşa că s-a rescris Istoria României – „Rapoartele finale” ale Comisiilor Wiesel & Tismăneanu au peste 1.000 p. – din perspectiva convulsiilor unei ţări la periferia Europei, cu norme, valori şi o religie ortodoxă incompatibilă – de la Marea Schismă 1054 – cu civilizaţia occidentală, romano-catolică şi protestantă.

Dictatura de dezvoltare ortodoxo-comunistă a modernizat societatea românească, dar a „uitat” că are ca scop integrarea în civilizaţia condusă de creştinii occidentali şi nu o „alternativă” autocefală, izolată de lume. Catastrofă s-a accentuat cu scoaterea lui Dumnezeu din societate şi decuplarea muncii de salarizarea „la comun”.

După eşecul modernizării evreieşti (1829-1958), francmasone (1833-1948) şi ortodoxo-comuniste (1949-1989), tranziţia (1989-2006) are succes: România este în UE. Asta presupune recunoaşterea traumelor trecutului şi implementarea Acquis-ului comunitar, codul canonic romano-catolic modernizat, printr-un dialog cu Roma. Moldo-valahi, de o mie de ani în „lanţurile grele ale ortodoxiei greco-slave”, sunt tributari Moscovei, aşa că atât antisemitismul, cât şi dictatura ortodoxo-comunistă sunt sub influenţa panortodoxei şi panslavismului. Singura cale de a ieşi din această groapă istorică greco-slavă e revenirea la normele şi valorile occidentale, la Roma. 2006 s-a sarbatorit 1900 de ani de la integrarea Daciei în Imperiul Roman.

De reorientarea de la Moscova spre Roma, va depinde aderarea autentică la Europa, nu ca în România Mare (1920-1940), când o faţada prooccidentală ascundea toate racilele orientale, antisemitismul şi colectivismul. Numai integrarea ortodocşilor în lumea creştinilor occidentali garantează ieşirea din „somnul cel de moarte”, care a creat monştri în secolul trecut. Românii au o mare şansă începând cu anul 2007.

HOLOCAUSTUL SAU MAHOMED. CARE-I ADEVĂRUL?

Moses şi Hristos sunt profeţi şi în Coran, de aceea după scandalul caricaturilor profetului Mahomed de la Copenhaga, la Teheran s-a deschis o expoziţie de caricaturi numai despre holocaust. După versiunea persană încercarea de exterminare a evreilor de către Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor Germani este o poveste şi chiar dacă ar fi adevărată, atunci nemţii şi nu musulmanii ar trebui să-i despăgubească. Nu palestinienii.

În paralel Partidul musulmanilor din Franţa – 10% din populaţie – cere ca memoria lui Mahomed să fie protejată de lege la fel ca holocaustul. Cine-l pune la îndoială şi este „negaţionist, revizionist” e condamnat în zece ţări la puşcărie (vezi cazul istoricului englez David Irvig), pe când memoria Profetului lui Alah nu-i încă protejată de lege în Europa.

Filozoful evreu francez Andre Glücksmann respinge egalitatea dintre evrei şi musulmani pentru că holocaustul e un adevăr ştiinţific, pe când Mahomed, nu. Care-i adevărul?

1.) De la Mircea Eliade ştim că între sacru şi profan este o deosebire fundamentală încă din zori omenirii când miturile şi simbolurile religioase erau a tot prezente. Cu toate că nu au mai nimic de a face cu experienţele mistice de mai târziu, deja primele încercări religioase au format miturile, modele conservatoare de interpretare a cosmosului, care explicau lumea înconjurătoare fără a permite nici o înnoire a modelului mitic.

2.) Revoluţia monoteistă din Israel a depăşit dintr-o dată mitul prin absolutizarea chemării lui Dumnezeu prin profeţi. De atunci istoria, evenimentele nu se mai repetă la infinit, cum credeau anticii, ci şi sunt direcţionate spre Creatorul unic şi abstract, Judecătorul absolut. Vechiul Testament e completat de Hristos şi Noul Testament. A urmat Mahomed, Coranul.

3.) Simultan cu revoluţia monoteistă iudaico-creştină, raţionalitatea grecilor (Aristotel etc.) s-a perpetuat şi este celebrată mai ales de la Revoluţia Franceză până în vremea noastră. Oamenii de ştiinţa nu neagă existenţa şi importanţa religiei, ci o reduc la o ceremonie pur formală, politică, şi se pare că punctul lor de vedere este la început, are încă perspective.
În acest context nu-i de mirare că islamicii ajunşi în Europa / USA sunt şocaţi de răceala tehnico-ştiinţifică „fără Dumnezeu” şi sunt în stare, exasperaţi să se arunce şi în aer pentru Mahomed, un adevăr greu de înţeles şi mai ales de acceptat în lumea raţională apuseană unde mai ales secularizarea recentă a despărţit foarte clar credinţa religioasă de politic.

Complexul de superioritate religioasă, în contradicţie flagrantă cu mizeria socio-economică în care trăiesc de azi pe mâine peste un miliard de fideli a lui Alah şi Mahomed generează un complex de inferioritate insuportabilă faţă de civilizaţia iudaico-creştină. Aceste două complexe, care se bat cap în cap, nu pot fi suportate la infinit, nici cu mijloacele teroriste. Ceea ce trăim acum sunt durerile facerii lumii secularizate islamice. Ăsta-i adevărul.

MÜNCHEN ŞI ANTISEMITISMUL FARA EVREI

În oraşul München a anilor 20, Adolf Hitler (1889-1945) a iniţiat Mişcarea antisemită naţional-socialistă a muncitorilor germani. Dar la 5 sept. 1972, tocmai când nemţii vroiau să arate la Olimpiadă că au întrat în rând cu lumea palestinienii iau ca ostatici atleţii din Israel şi cer eliberarea teroriştilor Ulrike Meinhof, Andreas Baader şi a 236 de palestinieni. Apoi, în acţiune diletantă de eliberare, sunt ucişi toţi ostaticii evrei, majoritatea palestinienilor şi un poliţist neamţ. După şocul uciderii în Germania a evreilor cu nume cât se poate de germane, în Israel s-a luat decizia lichidării liderilor organizaţiei « Septembrie negru », o filială a Mişcării Fatah a lui Arafat. Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte!

Această acţiune secretă numită « Mânia lui Dumnezeu» este subiectul filmului «München» şi pentru că între timp a avut loc şi atacul din 11 sept. 2001 din USA, s-a iscat o controversă în legătură cu evreii şi teroriştii. Filmul evreului american S. Spielberg nemulţumeşte. Poate fi căutată şi astfel « calea dreaptă », cea mai mare valoare, după Talmud? Nu e nici o deosebire între cele două tabere semite? Palestinienii consideră filmul pro domo. Israelienii nu vor să fie trataţi cu aceiaşi unitate de măsură ca terorişti, cu toate că l-au luat ca ostatec / kidnapping pe Adolf Eichmann (1906-1962) în Buenos Aires, au ucis o duzină de palestinieni în Roma, Paris, Nicosia, Beirut (1992-1992) şi mai multe persoane inocente, «pierderile colaterale».

Un semn de egaliate între acţiunea şi reacţiunea din sept. 1972 şi 2001 e îndoielnicü. Evreii nu sunt singuri responsabili pentru « The Clash of Globalisation ». (vezi Samuel P. Huntington : Conflictul dintre culturi. 1996) În timpul discuţiilot privind etica evreilor răzbunători, în patria lui Hitler, nu departe de München e arestat David Irving pentru negarea Holocaustului. Încarcerarea cunoscutului istoric britanic este neobişnuită într-o societate democratică, care garantează libertatea cuvântului, chiar dacă lezează tabuuri. De aceea filmul « München » a atras atenţia asupra deţinutului din Austria şi e o ironie a soartei că evreii au cerut eliberarea din puşcărie a unui condamnat deja de un tribunal din Londra pentru « revizionism ».

Un martir antisemit al libertăţii de expresie în Europa unde există deja un antisemitism fără evrei, nu e oportun. Dar filmul răzbunării secrete a evreilor în mai multe ţări, ca şi arestarea istoricului britanic dau apă la moară celor care cred că evreii influenţează finanţele, politica mondială, perturbă pacea … Un mănunchi de aberaţii care nu se deosebesc prea mult de cele ale antisemiţilor anilor 20 din München.

BENEDICT XVI ŞI HOLOCAUSTUL

Alegerea surprinzătoare a unui Papă german, la 60 de ani de la ziua de naştere (20.4.) şi apoi sinuciderea criminalului Adolf Hitler – organizatorul Holocaustului -, atrage involuntar atenţia asupra destinului nemţilor şi evreilor.

Benedict XVI are misiunea de a depăşi traumele sec. XX, de a construii o Europa Unită, de a reface unitatea creştină şi mai ales prietenia unică, plină de mister dintre evrei şi nemţi, care au slujit Sfântul Imperiu, ca nimeni alţii, şi au contribuit la civilizarea lumii.

Evreii sunt poporul ales a lui Dumnezeu, iar nemţii al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, care a durat o mie de ani, „Imperiul German” (II), 40 de ani, iar cel „naţional-socialist” (III), responsabil pentru uciderea evreilor, 12 ani.

Statutul de popoare alese duce fără îndoială la explozii de energie creativă, imperială şi justifică poziţia lor unică la Roma, dar generează, nu de rare ori, o aversiune reciprocă şi a altor neamuri împotriva lor.

Benedict XVI, cel mai mare filozof şi teolog contemporan, a ridicat ştacheta morală şi intelectuală la un asemenea nivel că şi nemţii au nevoie de timp până vor înţelege şi integra mesajul sau.

Protestanţii din „Land”-urile din est, traumatizaţi de ocupaţia rusă ortodoxo-comunistă, s-au refugiat în ateism, iar cei din nord sub presiunea anglo-americană în relativism, multiculturalitate şi cultul Holocaustului.

Muzeul Holocaustului din Washington, Berlin şi Bucureşti, sunt sanctuare unde se comemorează încercarea de exterminare a evreilor. Cultul Holocaustului are un canon iudaico-protestant, care nu cunoaşte iertarea păcatelor ca la creştini, iar pentru făptaşi şi urmaşi lor nu va exista iertare, în vecii vecilor.

Pentru a înţelege „cultul”, protejat de legislaţia multor ţări şi de curând şi de România, sunt necesare cunoştinţe privind “regulile” după care se “construieşte” religia şi autonomia ei în raport cu societatea.

Şi acest „cult” luptă pentru a câştiga adepţi, nu tolerează “revizionismul”, are o “inchiziţie” şi ca în orice credinţă, sensibilitatea fidelilor nu poate fi înţeleasă decât de cei uniţi de sacralizarea Holocaustului – izraeliţii, protestanţii şi mai nou ortodocşi moldo-valahi. Curând acest cult se va practica şi la Bucureşti, cu toate că tranziţia de la vechia izolare încă nu s-a încheiat. Românii nu sunt pregătiţi de a dialoga cu Roma şi a ieşi în lume.

Benedict XVI readuce în actualitate moştenirea şi misiune istorică comună a evreilor şi creştinilor, necesitatea dialogului şi redă mai ales protestanţilor nemţi şi ortodocşilor moldo-valahi, traumatizaţi de războaie mondiale pierdute, de suveranitatea limitată de după capitularea necondiţionată şi de lungi ocupaţii militare cu ideologii anticreştine, credinţa într-un viitor comun mai bun în Europa Unită, în noul Sfânt Imperiu Roman.

SECOLUL EVREILOR

Iuri Slezkine analizează în The Jewish Century, Princeton 2004, 438 p. rolul evreilor în revoluţia proletară din Rusia şi în dictatura de dezvoltare sovietică. Datele statistice sunt preluat şi din La anul, la Moscova! de Gabriele Freitag.

Autorul susţine că de când lumea şi pământul, exista o cultură ţărănească, tradiţională şi una urbană, dinamică, şcolită în mai multe limbi, din care fac parte prin excelenţă evreii. Aşa că-i firesc că la modernizarea, industrializarea societăţilor agrare în sec. 20 să-i găsim în prim plan, mai ales în estul Europei. Se repetă mereu numărul lor mare în conducerea bolşevicilor. Mai puţin cunoscut este contribuţia lor majoră la proiectul modernizator sovietic.

După revoluţia din 1917, evreii egali în drepturi cu ruşii sunt solicitaţi la înlocuirea aşa zişilor burgheji, care ori au fost forţaţi ori au emigrat în vest de bună voie. Oricum elita Ţarului nu ar fi făcut faţă planului comunist de industrializare forţată nici ca orientare, dar mai ales, ca număr.

Fără migraţia în masă din fostele raioane evreeşti (cum a fost şi Basarabia) în oraşele ruseşti, noua administraţie a sovietelor muncitorilor şi ţăranilor ar fi capotat. Asta nu pentru că toţi noii veniţi ar fi fost comunişti inveteraţi – numărul comuniştilor în rândul evreilor au fost mai tot timpul o minoritate –, ci pentru simplu motiv ca erau urbani, buni funcţionari, pregătiţi intelectual, în stare sa transpună în practică ceea ce dicta Moscova.

Evreii aveau toate atributele fostei elite, fără să fi fost, sau sa poată deveni burgheji intr-o societate fără clase sociale. Aşa că puterea sovietică i-a folosit intens în administraţia publică şi logistică, în armată şi securitate, în ştiinţă şi tehnică, în literatură şi artă.

După o formulare marxistă adaptă acestei tematicii, evreii erau armata intelectuală de rezervă a societăţi comuniste şi îi susţinea necondiţionat gloriosul proiectul de modernizare. Evreii nu sunt primii în această misiune.

În secolele trecute o elită germană şi ea tot o armata intelectuală de rezervă a Ţarului era angajată cu arme şi bagaje în modernizarea Imperiului Rus, mai ales după Petru cel Mare. Germanii, numiţi şi mameluci imperiali, erau la vremea lor implicaţi în proiectul modernizator ţarist, cam cum erau evreii sub sovietici.

Asemănarea dintre Rusia şi România, cu acelaşi deficit cronic în modernizarea societăţii faţă de occident, bate la ochi. Cele mai mari tari ortodoxe s-au folosit în trecut de militari germani şi mai nou de intelectuali evrei pentru a ajunge în rând cu lumea, cu occidentul. Despre rolul lor în modernizarea Vechiului Regat, RPR şi RSR s-a scris puţin, pentru ca rolul germanilor e umbrit încă de pierderea războaielor mondiale, iar cel a evreilor, după ce a fost pus la index de cenzura proletară, este contaminat mai nou de accente ortodoxe, tradiţionale antisemite. în ciuda tuturora, această carte este un model şi pentru un studiu la români a secolului evreilor.

EVREII ŞI ROMÂNII

PSD şi PRM sfătuiţi de evrei din USA şi Israel pierd alegerile (2000). E. Wiesel, marele preot cu premiul Nobel al cultului Holocaustului, îi înapoiază lui Iliescu cea mai mare decoraţie a românilor, şi ca şi cartea cu Vladimir Tismăneanu, fiul unui ilegalist evreu kominternist, dăunează fracţiunii „albastre” promoscovite. În schimb, preşedintele Traian Băsescu şi aliaţa „portocalie” eliberată de balastul evreilor lui Petre Roman, recâştigă încrederea mulţimii în DA, „dreptate şi adevăr”. Concluzia că românii sunt antisemiţi este nedreaptă, chiar dacă cele de mai sus ar proba o astfel de ipoteză.

Confuzia şi convulsiile politice de la Bucureşti sunt cauzate de capitularea necondiţionată, de ocupaţia militara sovietică (1944-1958) cu consilieri evrei şi de dictatura ortodoxo-comunistă, care au mascat jumătate de secol orientarea politico-religioasă spre Moscova.

In spatele Cortinei de Fier şi a doctrinei marxiste, ortodoxia a distrus capetele de pod spre vest din România şi Moldova – Biserica Unită cu Roma, Romano-Catolică şi Templele protestante -, după care evreii, ambasadorul Silviu Brucan, rabinul Moses Rosen etc. au avut misiunea de a menţine legătura cu apusul.
Aici intervine duplicitatea moldo-valahă, care refuză să ia act de incompatibilitatea dintre ortodocşi şi occidentali, de alianţa ortodoxie-comunism, de rolul evreiilor şi işi fură astfel singură căciula.

Vizita papei Ioan Paul II la Bucureşti şi oferta generoasă a unui dialog sincer şi deschis cu Roma e subminată în continuare de tehocraţi, care speră într-o integrarea europeană „fără Dumnezeu”. în acest context proiectul scoaterii moldo-valahilor din groapa izolării ortodoxe şi integrarea lor în Europa este în pericol de a reedita drama României Mari, care a mizat pe evrei şi a refuzat refacerea unitatii creştine europene.

Crescut în ambianţa ideologică a României Mari iată ce remarcă fiul de popa Emil Cioran în Caiete II, Buc. 2001, p.28: „Românii. în contact cu noi totul a devenit frivol, până şi evreii noştri. I-am sterilizat, i-am făcut să-şi piardă geniul, mai ales geniul religios. Nu avem rabini miraculoşi, nu avem hasidism. Scepticismul visceral al neamului nostru le-a fost fatal. Şederea printre noi le-a fost mai nefastă decât o asimilare. I-am făcut aproape la fel de superficiali ca noi; încă puţin, şi i-am fi asimilat pe deplin.”

Misiunea evreilor de a-i scoate în lume pe moldo-valahi e ambivalentă. Dacă unele acţiuni comune reuşesc, pentru ortodocşi este justificarea politicii lor cu dragomani evrei, sau „merge şi aşa”, dacă însă eşuiază ca România Mare 1920-1940, sau tranziţia 1990-2007, evreii sunt de vina. Ei conduc lumea!
Antisemitismul la români e o forma a antioccidentalismului ortodox, care va fi depăşit numai printr-o integrare religioasă cu Roma. În caz contrar, revine binecunoscutul Despot oriental şi izolarea cu mizeria strămoşească şi intermediari evrei. O luăm de la început: revoluţie, tranziţie, despot, revoluţie ş.a.m.d.

FARA EVREI, N-AR FI TERORISTI?

Israelul este cel mai mare pericol pentru pacea mondiala, evreii santajeaza, profita de situatia lor de victime ale celui de al doilea razboi mondial, au o prea mare influenta în lume etc. constata recent un sondaj de opinie al Uniunii Europene. Antisemitismul, pina acum raspindit mai ales în lumea araba, asa zisa Lumea a treia, Africa revine în Europa?

Dupa 11 septembrie 2001, cind a fost în pericol Casa Alba, atacat Pentagonul din Washington şi darimate Twin Towers din New York de catre teroristii islamici, dar mai ales dupa razboiul din Afganistan şi Irak, antiamericanismul şi antisemitismului sunt la ordinea zilei în UE. Parlametul german se pronunta inpotriva antisemitismului, premierul francez creaza o comisie, care analizeaza şi ia masuri de combatere a antisemitismului etc.

Israelul a cistigat razboaiele inpotriva arabilor, dar a pierdut razboiul mediatic – nimbul imaculat al victimei – dupa scriitorul evreul Leon de Winter. Numarul de carti, articole etc., care demonstreza ca CIA / Mossadul sunt inplicate în atacurile de la 11 septembrie e în crestere. Influenta neoconservativilor evreii Richerd Perle, Paul Wolfowitz etc. în administratia Bush e prezentata ca servind interese evreesti etc. Daca n-ar fi evreii, n-ar exista terorismul international? Cam asta cred antisemitii. Realitatea e alta.

Imperiul Roman, civilizatia crestina euro-atlantica, are de facut fata de milenii disperarii de la periferie, barbare şi actelor lor iresponsabile, inumane. Azi un miliard din Lumea întîia – evreii putini, dar prin Testamentul Vechi şi traditie apartin civilizatiei latine, occidentale – se confrunta cu miliarde de sclavi ai pacatelor (din perspectiva crestina), din Lume a treia, eufemistic zis în curs de dezvoltare, de fapt subdezvoltata.

Decalajul social-economic dintre Lumile intîia şi a treia, dintre eternul Imperiu Roman şi barbari, creste, iar explozia demografica a celor dezmosteniti de soarta face situatia lor insuportabila, explosiva, la un pas de acte eroice. şi tot asa cum romanii se confruntau cu raidurile lor de jaf barbare şi si-au creat un Limes protector, tot asa azi Lumea întîia judeo-crestina se confrunta cu terorismului.

In antichitate mai toate neamurile considerau insuportabile conditiile în care traiau la periferie, în afara Imperiului Roman. şi daca nu erau acceptati, sprijiniti şi indrumati de Roma, se razbunau salbatic ca vandalii etc. Apoi au navalit, pustiit Sfintul Imperiu Roman, ungurii, tatarii, turcii. Acuma vin disperatii lumii islamice, care nu vad alta iesire din mizerie, decit în atacul Lumii intii, care-i neglijeaza sau îi mentine la periferie. Dupa ce vor fi pacificati arabii, vor veni desigur altii şi altii din eterna asa zisa lume barbara, Lume a treia, care în viitor va fi şi mai numeroasa şi mai lipsita de mijloace de subsistenta. şi mai agresiva?

Imperialismul, globalizarea polarizeaza bunastarea în lume, erodeaza autoritatea statelor şi scapa de sub control nemultumirea explosiva a barbarilor, care aspira spre un nivel de trai decent şi cauta prin orice mijloc sa ajunga în Lumea inti. Aceasta stare de lucruri genereaza acte disperate, terorism. Cum reactioneaza Imperiul la amenintarile fara de sfirsit? Limes-ul protector nu este suficient.

O actiune directa în lumea celor fara perspectiva zilei de mîine e la fel de necesara ca şi acceptarea terorismului ca ceva quasi normal. Vechi de doua milenii. Nici incriminarea evreilor ca tapi ispasitori, nu e noua. Antisemitismul e apanajul celor dezavantajati chiar şi în Imperiu. Cei lipsiti de mijloace şi perspective de viitor sunt usor de convins de teoria conspiratiei, veche de cind lumea. Ambele sunt piste false, inpiedica cunoasterea obiectiva şi implicit combaterea terorismului.

In era globalizarii organizarea unui sistem de aparare a occidentului e inca în fasa. Actiunile din Afganistan şi Irak sunt exagerari. Pe viitor servicii secrete, politisti vor supraveghea şi combate mai eficient organizatiile teroriste şi excesele lor. Actiunile spectaculoase a disperatilor de la periferie nu vor mai avea presa de azi. Opinia publica se va obisnuii cu actele lor de (auto)distrugere, tot asa cum s-a obisnuit cu uraganele, cutremurele, epidemiile, SIDA etc. Nimic nou sub soare.

HOLOCAUSTUL ÎN GERMANIA ŞI ROMANIA

Germania lui Adolf Hitler, Partidul National Socialist al Muncitorilor din Germania poarta pe constiinta moartea a 20 de milioane, dintre care o treime evrei. Intrucit pentru acestia din urmau se planuise o exterminare totala, nu ca pentru slavii de exemplu, se foloseste termenul exclusiv de Holocaust. Chiar daca americanii au exterminat un continent intreg sau Uniunea Sovietica a lui Iosil Visarionovici Stalin şi Partidul Comunist au omorit incomparabil mai mai multi oameni, Holocaustul ramine singular şi un privilegiu judaico-german.
Comunistii ca şi nationalsocialistii, si-au confectionat o religie paralela crestinismului în numele careia primii au incercat sa-i extermine pe evrei şi sa cucereasca lumea, iar ceilalti dusmanii de clasa şi deasemenea sa fericeasca intrega lume. Incercarii nereusite ale globalizarii şi cu toate ca au multe asemanari, o contabilitate şi comparatie mai ales intre numarul victimelor fascistilor şi comunistilor, cum s-a facut recent în Franta, este inadmisibila în Germania.

Daca incrincenarea dintre crestinii orientali şi cei occidentali, dintre slavi şi germani s-a aplanat. Papa Ioan Paul al II este de origine slava şi pastoreste de doua decenii jumatate din populatia germana. Daca dupa renutarea pravoslavnicilor la comunism s-a ajuns chiar la un dialog de apropiere intre est şi vest, în schimb relatii dintre protestantii germanii şi isaeliti s-a transformat intr-un nou cult: Holocaustul.

Auschwitzul din Polonia, Yad Vashemul din Ierusalim, Muzeul Holocaustului din Washington, viitorul Monument al Holocaustuli din Berlin au devenit locuri sacre und la data cind auf fost distruse sinagogile toate din Germania, asa zisa noaptea de cristal imperiala, la diverse vizite protocolare, de stat etc. se comemoreaza uciderea celor 5-6 milioane de evrei de catre nazisti.

Acest cult nu cunoaste mintuirea, iertarea pacatelor, institutie comuna atit pravoslavnicilor cit şi occidentalilor şi are deja un ritual de sorgine judoico-protestanta foarte strict, neindurator. în acest cadru rigid nu exista scapare nici pentru victime, nici pentru faptasi, iar pentru acestia din urma şi pentru urmasi lor nu va exista nici mila nici iertare, în vecii vecilor.

Pentru a intelege acest fenomen este obligatorie, cel putin lectura lucrarilor introductive ale lui Mircea Eliade şi Claude Lévi-Stauss privind religiile. Ambii evidentiaza şi valorifica „regulile“ dupa care se „construieste“ religia şi subliniaza autonomia ei în raport cu societatea.

Acest cult, ca toate de altfel, lupta cu toate mijloacele pentru a-si pastra pozitiile şi a cistiga noi aderenti şi mai ales nu tolereaza inovatii, erezii. şi ca în orice chestiune de credinta, lumea interioara, sensibilitatea fidelilor nu poate fi inteleasa probablil în mod autentic decit de cei uniti pe veci în acelasi crez.

Problema actuala a Holocaustului este insa ca s-a format de-a lungul a jumatate de secol nolens, volens deja o instanta difuza quasi anonima, care controleaza normele, condamna ereticii, pe cei care confunda sau nu respecta suficient departajarea dintre sacru şi profan, ierarhie etc. Dr. Jennnger, presedintele Parlamentului german a incercat intr-un discurs sa interpreteze, sa se puna în situatia celor în urma cu 60 de ani, şi pe nesimtite a perdut din vedere tipicul. Rezultatul a fost, avansarea ca ambasador în strainatate şi disparitia din viata politica din Germania.

Protestantii germani s-au rupt de Sfintul Imperiu, de Roma în secolul 16, mai ales pentru a se elibera de ierarhia latina. De aceea ei sunt astazi iritati de reaparitia unei noi instante, ierarhie universale adica quasi catolice, care le perturba transcendenta indivituala promisa de Martin Luther. Exista intr-adevar o nou instanta intre protestantul german şi Dumnezeu? Daca da, unde-i, de ce-i nevoie de ea şi mai ales din cine-i formata? Pentru ca Roma, în conceptia protestanta sau iudaica, nu mai poate fi.

Iata citeva intrebari care-i preocupa pe toti germani, mai ales dupa ce anul trecut un descendent a unui evreu din România, Goldhagen a demonstrat din nou şi cit se poate de convingator ca toti crestini, mai ales germani protestanti sunt antisemiti şi dupa ce scriitorul Martin Walsen a marturisit recent intr-un discurs ca nu mai agreeaza revederea la televizor a ororile fascistilor din timpul razboilui. Imediat presedintele comunitatii evreesti germane Ignaz Bubuis a protestat vehement în numele Holcaustului, iar popularul ex-presedinte federal Richard von Weitzecker se teme deja ca „s-a depasit masura“.

Exista deci un prag al unei vine colective perpetue, care nu este permis a fi depasit, şi o noua quasi instanta intre constiinta protestant şi Dumnezeu. Ne aflam din nou în fara unui conflict religios sau aceasta este inceputul reconcilierii, a revenirii tuturor germanilor la Roma? Evreii din generatia nou din Germania cer ca Bubis, presedintele comunitatii sa-si dea demisia, iar tinerii germani nu prea cred ca şi ei sunt vinovati direct de Holocaust.

Deosebirile dintre protestantismului germanic şi Biserica romano-catolica sunt greu de perceput pentru omul de rind din Uniunea Europeana, mai ales ca aceasta se bazeaza pe „achizitiile comunitare“ crestine bimilenare garantate de Patriarhul Occientului, de Papa. Este desigur numai o chestiune de timp pina cind Luther va devenii istorie. De aceasta sunt constienti atit evreii cit şi protestantii, fara ca, constatare sa-i linisteasa. Este Holocaustul o ultima piatra de incercare pe drumul care-i readuce pe toti europenii inevitabil, mai ales pe cei din Uniunea Europeana, la autoritatea Romei? Vor venii şi evreii pe acest drum?

Comunitatea evreeasca germana cu sensibilitatea rezultata din traumatizarea trecutului simte ca ritualizarea Holocaustul are tendinta de a fi integrat pe nesimtite în constiinta universala, ca monumentul din centrul Berlinului poate devenii numai un loc turistic. De aceea ea se opune acestor tendinte, fara a oferii insa o alternativa la depasirea impasului generat de pacatul colectiv vesnic. Mai ales ca noul cancelar federal Gerhard Schröder vrea sa refaca capitala la Berlinul în „cea mai buna traditie germana“ şi unde la imensul monument al Holocaustului „oamenii sa mearga cu placere“.

Si în tranzitia de la români s-a incearcat de catre fostul rabin-sef Moses Rosen implementarea cultului Holocaustului, dar cu rezultate slabe chiar şi sub presedintele Ion Iliescu. Actualul presedintele şi rabin sunt şi mai modesti în acest sens. Incercarea de a interzice „România Mare“ sub Iliescu şi Constantinescu, pe motiv ca incalca tipicul Holocaustului a esuat de nenumarate ori. Cu aceata ocazie popularitatea Partidului evreilor (PD) a scazut sub cea a Partidului România Mare.

Este greu sa-i convingi pe români, fara o armata de ocupatie, ca ei au avut mentalitatea, logistaica şi energia criminala de a extermina, cind ei insisi au fost prizonieri ai razboiului, din care au iesit mutilati şi fara drepturi, iar azi cersesc un ajutor FMI şi redescopera energia stramoseasca de a supravietui de pe o zi pe alta. Românii din ambele state, de o parte şi de alta a Prutului, nu cred nici ca eroul lor national, maresalul Ion Antonescu a ucis 400.000 de evrei, ca intre dreptcredinciosi şi Dumnezeu altarul poate fi inlocuita de o alta instanta, ca nu exista mintuire, iertarea pacatelor aproapelui etc.

Pe de alta parte ei sunt mindrii de Nicolae Steinhard, evreu decedat ca monah româno-ortodox şi fac tot posibilul pentru a promova elementul, Partidul evreesc (PD) ca punte de legatura mai ales cu viata politica, economica şi stiintifica occidentala. O scurta retrospectiva este necesara.

La inceputul secolului trecut, dupa emanciparea Tarii Romnesti şi Moldovei de monopolul politic fanariot şi de cel al comertului exterior de catre Inalta Poarta, evreii au modernizat şi orientat economia principatelor spre vest. La Congresul de la Berlin cestiunea evreeasca a devenit deja piatra de incercare la obtinerea independetei de stat. în perioada interbelica aproape un milion de everii si-au continuat opera inceputa în urma cu un secol. în al doilea razboi mondial desfiintarea statul român ca lichidarea evreimii au atirnat doar de un fir de par.

In 1945 evreii din granitele României fara Transilvania de Nord, Basarabia, Bucovina şi Cadrilaterul au fost mai numerosi decit în 1940. Caz unic în Europa, care face Holocaustul românesc putin credibil. Sub ocupatia sovietica, din nou evreii s-au pus cu arme şi bagaje în slujba dictaturii de dezvoltare, a modernizarii românesti, au fost poate chiar elementullui determinant pina la venirea lui Ceausescu. Ei au contribuit la eliminarea influentele nefaste ale „orasului parazitar“ interbelic iar la Revolutia din 1989, din nou în misiune moscovita şi vestica au fost la cârma Frontului Salvarii Nationale şi au deschis larg granitele capitalismului fara frontiere etc. Evreii Silviu Brucan, Petre Roman şi Teodor Brates din FSN au participat direct la lichidarea sotilor Ceausescu.

Acesta istorie ii impiedica pe români sa se apropie cu increderea de Holocaust, sau sa simta o responsabilitate colectiva fata de evrei, asa cum este cazul la asa zisii aliatii lor, mai mult de nevoie decit de voie, din cel de al doilea razboi mondial. în afara de faptul ca dreptcredinciosii nu pot intelege şi interioriza un cult fara mintuire, char daca decenii de-a rindul ateismul comunist le-a fost în mod dictat ca religie de stat.

In trecut, insasi abordarea acestui subiect ar fi fost considerat ca ceva obscurantist, atitatoar la ura de rasa etc., iar astazi în Germania traumatizata de doua razboaie şi un Holocaust, poate ca este intr-adevar oamnii s-au saturat sa mai vada sau auda de ororile nazistilor. Insasi folosirea notiunilor de religie, cult, ca sistem orientativ definitoriu, şi de evreu, ca etnie şi apartenenta religioasa, ar fi fost eliminate, intru-cit faceau parte din tabuurile comuniste. Sechele ale acestei mentalitatii practicata jumatate de secol sunt inca prezente. Poate şi de aceea este necesar un discurs obiectiv în problema Holocaustului, dupa cum ne semnaleaza în primul numar „Noua Revista Româna“, care apare la Bucuresti.

Cine i-au ucis pe cei 400.000 de evreii din fosta România Mare? Hitleristii, Maghiarii care au ocupata Trasilvania de Nord sau românii? Antonescu ca aliat a lui Hitler este la fel de criminal? Trebuie de aceea şi România de azi sa se alieza jertfei germane pe altarul Holocaustului? Este necesar în contactul românilor cu occidentalii şi cu germanii protestanti în special de practicarea ritualelor Holocaustului?

Refuzul, ca şi acela de a retroceda 400.000 de proprietatii evreesti poate fi inlocuit prin promovarea Partidului evreesc (PD) sau prin trimiterea de salahori la reconstructia Templului din Israel? Holocaustul ii va apropia pe româno-ortodocsi de romano-catolicii, de greco-catolici, România şi Moldova de Roma, sau va duce mai degraba la refacerea axei ortodoxo-protestante, refractara occidentului? Se vor reface vechiile structuri bizantino-ortodoxe cu intermediari evreii, în straie noi? Este posibila integrarea în structurile euro-atlantice, relansarea economica şi participarea la globalizare pe aceasta baza? Iata numai citeva din intrebarile care asteapata raspuns.

Germania reunificata, ancorata puternic în structurile euro-atlantice priveste Holocaustul cu din ce în ce mai mare detasare sau nu prea mai vrea sa-l vada, ca Walser. Generatiei actuale, majoritatea celor care traiesc astazi s-au nascuti dupa razboi, ii este din ce în ce mai dificil sa se creada responsabila pentru faradelegile generartiei anilor 30. în afara de asta marca german va dipare ca şi contururile tarii, în Uniunea Europeana. Este vorba atit de contururi geografice cit şi de cele economice şi social-culturale.

In România şi Moldova nu stie inca daca se vor reunifica şi unde se vor integra impreuna sau separat. Politicienii declama din 1989 „spre vest“, în timp ce conducartorii spirituali, dupa au ajuns la masa tratativelor şi asta numai sub presiunea apropiatei vizite a Papei Iona Paul II. Ortodocsii şi cei uniti cu Roma cauta astfel o perspectiva comuna natiunii. Pina aceasta nu va fi definita, practicata în mod credibil şi conducatorii nu se vor pune deacord – „spre occident“ ca declaratiile festive ale presedintilor liescu şi Constantinescu, sau „spre orient“ cum statornic predica Preafericitul Parinte Patriarh Teoctist – se va bate pasul pe loc. Exista insa riscul ca cei care vin prea tirziu, sa fi pedepsiti de istorie, remarca Gorbaciov, initiatorul dialogului dintre este şi vest.

Holocaustul şi comunismul şi i-a ajutat pe germani sa inteleaga ca acestea au fost cai gresite, ca nu exista alta sansa decit reunificarea şi integrarea lor în structurile europene decise la Roma în 1956. Astazi ei comemoreaza Holocaustul şi perioada de ocupatie comunista ca parte a unui trecut intunescat, care i-a ajutat sa ajunga unde sunt astazi, din nou o putere economica intr-o mare Uniune Europeana.

Românii nu s-au angajat în Holocaust şi comunismul le-a fost impus. De aceea pentru ei este mai dificil sa accepte ca holocaustul şi comunismul nu pot inlocui nici crestinismul, nici imperativul unificarii nationale şi în nicu un caz cel al refacerii unitatii spirituale cu Roma.

ANTISEMITISM ORTODOX

Articolul meu „Geopolitica ortodoxa“ (România Mare, 9.10.-6.11.98) este perceput de William Totok la Berlin ca antioccidental şi antisemit (taz, 27.10.98), iar de Nicolae Manole la Bucuresti ca antiortodox (România Mare, 6.11.98). „Radio Europa Libera“, „România libera“ vorbesc de „un caz“. O mare cinste pentru autor sau un semn de confuzie şi deruta în tranzitia est europeana?

Evreii Evgenii Primakov, prim-ministrul Rusiei şi Petre Roman, presedintele Senatului României asced spre Imparatie, spre Despotie, semnului lui Dumnezeu pe pamint pentru oi, iar patriarhii Alexei şi Teoctist pastoresc o turma în deruta. Impinsi în fata, vor fi evreii incoronati sau vor plati din nou numai oalele sparte la Revolutie? Oricum efortului lor de a monopoliza şi discursul modernizarii estului pravoslavnic ca şi reactia bastinasilor devine agresiv.

Evreii sunt vinovati de dezastrul din Rusia, „sug singele bastinasilor“ şi ar trebuii marginalizati din functii publice, declara deputatul Albert Makasov, membru al CC al PC Rus. Senatorul Corneliu Vadim Todor vrea sa continue modernizarea „prin noi insine“ şi nu are complexe. Este suficient pentru ai garanta toate injuriile partidei filoocidentale, dar şi o ascesnsiune politica sigura.

Sub tarii Moscovei sau domnitorii Bucurestiului modernizarea era o consecinta a presiunilor occidentale şi un domeniu de activitate al evreilor. La incercarea disperata de industrializare comunista, ca şi în efortul de a intra în rind cu lumea dupa ´89, rolul evreilor este cu totul remarcabil. Asta explica atit complexul de inferioritate fata de occident cit şi antisemitismul ortodox.

Occidentalii nu se amesteca în mod direct în afacerile interne ale Europei rasaritene. Ei constata insa pragmatic ca rusii au o datorie de 200, românii de 10 miliarde de $ US şi ca economia da inapoi. Rusia nu-si plateste datoriile în $, iar 1999 va fi decisiv pentru românii. în eventualitatea ca bancile vor sechestra bunurile Rusiei şi României din Occident, aceste tari vor fi obligate sa se solidarizeze ca în vremea „Lagarului comunisto-ortodox“? Se va reface cortina de fier? Se va redeschide prapastia dintre cele doua lumi crestine?
Românii au o sansa reala sa-l intimpine pe Papa Ioan Paul II. la ei acasa şi sa inceapa astfel dialogul sincer şi deschis cu Roma. Apropierea dintre ortodocsii şi cei uniti cu Roma este deja de bun augur. în caz contrar, izolarea şi reintegrarea în spatiul condus de Moscova va fi inevitabila. Complexul de inferioritate materiala, ca şi rolul modernizator al evreilor, se bazeaza pe incompatibilitatea ortodoxa cu globalizarea normelor capitalismului modern.

Presedintii Boris Jelzin şi Emil Constantinescu sunt filooccidentali etc. Dar cu un venit al omului de rind de citiva $ pe zi democratia este o farsa. Cit va dura mimetismul actual în care nu mai crede nimeni? Ielzin este suferind. Constantinescu nu si-a onorat „Contractul cu România“ iar „integrarea euro-atlantica şi relansarea economica“ sunt din nou forme fara fond. Va a avea loc curind o noua „Schimbare la fata“? Sau ne reintoarcem la subdezvoltare, la stramoseasca mizerie materiala şi la evreii modernizatori şi tapii ispasitori?

HOLOCAUSTUL ŞI VIITORUL ROMÂNILOR

Umilintele şi violarea adevarului practicate dupa Revolutia din 1989 nu se deosebesc prea mult de persecutiile şi reeducarea sovietica dupa ocuparea tari în 1944, poate şi pentru ca e facuta de urmasii celor promovati de Stalin, fara a pomenii de vremurile în care ortodocsi din Transilvania erau numai “tolerati” fara nici un drept, iar cei moldo-valahi la cheremul turco-fanariotilor şi rusilor.

Dezorientarea românilor în fata holocaustului şi pretentiilor evreilor, care-i acuza a fi ucis 400.000 din rîndul lor, e totusi noua, paralizanta. Nu pentru ca nu-i adevarat, ci pentru faptul ca ortodocsii în general şi cei moldo-valahi în special cred ca evreii conduc lumea, finantele ei şi numai prin evrei pot fi ei “integati în occident”.

Faptul ca Ion Antonescu nu i-a extradat lui Adolf Hitler sa-i ucida, ca i-a ajutat cît a putut, chiar şi pe cei din Ungaria, apoi le-a facilitat transportul prin Constanta spre Tara Sfinta, ca în 1945 erau mai multi evrei în România decit în 1940, nu mai are importanta. Nici ca Germania a preluat în întregime responsabilitatea morala şi materiala a holocaustului, a încercarii de exterminare a evreilor, chiar şi a celor 400.000 din Transilvania şi Basarabia.

Cum sa-i ajute românii pe evreii ajunsi în razboi sub control militar maghiar în Transilvania şi german în Basarabia? Intrebarea nu e “politic corecta”. Sacralizarea holocaustul – cine nu crede în Holocaust e pasibil în România de puscarie, cine nu crede în Dumnezeu, e liber (!) – face ca şi întrebarile neconforme cu doctrina oficiala sa fie ab ovo “antisemite”. La fel de lipsite de sens ca punerea la indoiala a Invierii Domnului la crestini. Discutie absurda.

Totusi evreii sunt utili a da o bruma de credibilitate ortodocsilor în vest. Asa ca Israelul, grupul de presiune evreesc neoconservativ de la Washington sunt intermediarii pe care se bazeaza politica duplicitara moldo-valaha în apus. Nu numai pentru ca au în mina NATO prin Wolfowitz, finantele lumii prin Greenspan, politica externa prin Kissinger etc., cum cred adeptii teoriei conspiratiei iudaice universale, ci pentru ca românii au în fata situatia disperata din Moldova sub control pravoslavnic şi a lor proprie. Iar de la vizita papei Ioan Paul II la Bucuresti (1999) exista intr-adevar alternativa depasirii izolarii, subdezvoltarii şi a blocajului milenar ortodoxo-occidental. Numai dialogul deschis şi sincer cu Roma garanteaza integrarea autentica, de durata a românilor în “Europa”.

Presedintele Ion Iliescu şi guvernele sale sunt pentru o integrare în occident, nu numai de parada, ci şi pentru ca altfel le-ar taia UE ajutorul de 600.000 euro/an şi i-ar izola. Pe de alta parte reorientarii spre Roma i se opun rusi, ucraineni, sîrbi şi maghiari, care n-au acceptat niciodata emanciparea moldo-valahilor fara controlul lor. Indiferent de ce, e evident ca oferta generoasa a papei Ioan Paul II depaseste orizontul generatiei ortodoxo-comunista în prezent la cîrma României şi Moldovei, prizoniera obedientei moscovite, chiar daca si-a pus o masca “europeana”, (social)democrata.

Demonizarea lui Antonescu, sacralizarea holocaustului şi folosirea “calului troian” evreesc pentru a întra pe furis în cetatea occidentala, îi înping pe româno-ortodocsi încet dar singur într-o fundatura morala şi materiala. Nu evreii sunt de vina – cum sustin mereu toti antisemitii şi adeptii conspiratiei universale iudaice – de izolarea şi blocarea dialogului cu Roma, de lipsa de viitor a românilor.

NOI DESPAGUBIRI DE RAZBOI EVREILOR?

Românii pierd razboiul ca vasali ai Imperiului German şi devin supusii Moscovei dupa 23 august 1944. Ion Antonescu este ucis, statul rupt în doua, la Bucuresti ajung la conducere comunistii evreii şi soldati rusi ocupa tara pîna în 1958. Armata XIV-a ruseasca e înca pe pozitii în Moldova. Românii platesc cu vîrf şi îndesat atît rusilor cît şi evreilor tot felul de reparatii. Asa ca noile despagubiri de razboi – între sase şi noua miliarde $ US – pe care le cer acum evreii de la români i-au alertat pe presedintii Ion Iliescu şi Vladimir Voronin.
Germanii au fost condamnati la procesul de la Nürnberg pentru holocaust. Evreii români, fara cei din Ardeal şi Basarabia ajunsi sub administratie maghiara şi germana, au supravietuit. Pentru contemporani era evident ca întelegerea Hitler-Stalin, Diktatul de la Viena, alianta cu Hitler erau înpotriva vointei şi intereselor moldo-valahilor. Mai mult decit atit, Antonescu i-a salvat pe evrei, nu i-au ucis sau extradat lui Hitler, asa ca românii n-au fost acuzati al Nürnberg.

Nici cei pusi de Stalin sa conduca la Bucuresti, Ana Pauker, Leonte Rautu, Valter Roman, Silviu Brucan etc., mai ales acad. Mihai Roller în oficiala “Istoria R.P.R.” nu reclama ucidererea evreilor de catre români. Memoria contemporanilor era vie şi la inplementarea comunismului, sute de mii de evreii erau în functii de decizie, vizibil privilegiati, şi ca o forma de recompensa pentru persecutiile din timpul razboiului mondial a aliatilor rusilor înpotriva nemtilor şi românilor.

In marea opera a supravietuitorilor, “Encyclopaedia Judaica” de 20 vol., Jerusalim 1971, se precizeaza ca din cei 150.000 evrei ajunsi sub unguri în Ardealul de Nord supravietuiesc 45.000. Jumatate din acestia sunt salvati de Antonescu, care le faciliteaza drumul în Tara Sfînta. Nici executiile din Bucovina de Nord, Basarabia sau Transnistria nu le fac români, ci a formatiunilor germane strict specializate – SS, “Einsatzgruppen”.

Encyclopaedia chiar publica în facsimil: “Inspectoratul Jandarmi Transnistria. Nota informativa Nr.185 din 24 Martie 1942. în ziua de 9 Martie 1942, politia germana din comunele Mostovoi şi Zavadovsca, Jud. Berezovsca, au ridicat dela lagarul de evrei din comuna Cihrin-Berezovsca, un numar de 722 evrei, pe care i-au scos în marginea comunei şi executat prin inpuscare. Obiectele aflate asupra evreiilor au fost ridicate de politia germana şi luate cu ei. în ziua de 13 martie 1942, un numar de 17 germani de la formatiunile S.S. din comuna Cartaica, Jud. Berezovca, au ridicat din lagarul de evrei din Hulievca-Berezovca un numar de 650 de evrei, pe care i-a scos în marginea comunei şi executat prin înpuscare. Inainte de executare evreii au fost dezbracati pâna la camasa, iar obiectele, banii şi înbracamintea aflata aspra lor au fost ridicate de politia germana şi duse în comuna Cartaica. Cadavrele celor impuscati au fost arse. Informatie Sigura. (Stampila; Semnatura E. B…) Comunicat: Guvernamântul Civil al Transnistriei.” Din ultima mentiune reiese involuntar activitatea eminamente decorativa pe timp de razboi a “Guvernamântului Civil”, care nu se deosebea mult de satele lui Potemkin, instalate teatral pe marginea de drum a acelorasi meleaguri cu un secol şi jumatate mai înainte, la voia Imparatiei.

Germania Federala, fara despagubiri de razboi traumatizante ca dupa primul razboi mondial, în “razboiul rece”, bastion înpotriva “Lagarului comunist”, preia în întregime responsabilitatea morala şi materiala a razboiului şi holocaustului. Un “miracolul economic” permite Bonn-ul sa sprijine constructia Israelului şi sa-i despagubeasca generos pe toti supravietuitorii evrei şi pe urmasi lor. Reparatiile s-au încheiat oficial dupa reunificarea şi redobîndirea suveranitatii de stat, la cumpana mileniilor, cu o ultima transa de zece miliarde de dolari de la germani, cîteva miliarde de la elvetieni şi ridicarea la Berlin a complexului memorial dedicat holocaustului. Urmeza acum România şi Moldova sa plateasca evreilor miliarde de dolari?

Dupa Revolutia de Craciun 1989, transmisa în direct la TV cu actori şi regizori profesionisti, românii ortodocsi incompatibili cu normele şi valorile crestinilor occidentali spera la o integrare euro-atlantica cu sprijin iudaic. Ortodoxo-comunistii din Rusia şi Serbia, sau “nealiniati” din lumea a treia, musulmanii nu-s credibili, iar dialogul direct cu occidentul, început de papa Ioan Paul II la Bucuresti în 1999, depaseste orizontul elitei post-comuniste la putere. Pentru ca nu exista alternativa, contributia evreilor capitalisti şi comunisti la modernizarea României, ca şi credinta populara în influenta iudaica în lume e codificata şi urmata de PMR, PCR, FSN, PSM, PSDR, PD şi PSD.

Evreii cer, ca o preconditie a serviciilor de mijlocitori cu vestul, demonizarea lui Antonescu, recunoasterea ucideri a 400.000 de evrei şi plata daunelor dupa standarde germane şi elvetiene. Noile reparatii de dimensiunea SOVROM-urilor, ar catapulta însa România şi Moldova, cele mai sarace tari din Europa, în lumea a treia, nu în UE.

In cea mai fidela traditie valaho-bizantina, şi fara trupe de ocupatie, la Bucuresti s-a emis Ordonanta de Urgenta, care interzice sub pedeapsa cu puscaria, punerea la îndoiala a holocaustului, a uciderii celor 400.000 de evrei, a revizionismul, a faptului ca germanii au preluat responsabilitatea morala şi materiala şi pentru evreii înpuscati în Basarabia şi Ardeal. în acelasi timp parlamentari şi reprezentanti ai Ministerului Invatamintului au plecat în Israel la instructaj, cam tot asa cum mergeau în vechime moldo-valahi sa se închine la Inalta Poarta, în timpul celui de al doilea razboi mondial la “arbitraj” la Viena sau la studii marxist-leniniste la Moscova, dupa anul 1945. Vae victis!

ROMÂNII INPOTRIVA HOLOCAUSTULUI

Ion Antonescu şi evreii ardeleni n-au aceptat Diktatul de la Viena (1940-1944). Antonescu l-a instiintat personal pe Adolf Hitler de refuz, iar evreii ajunsi de facto sub maghiari se considerau de iure cetateni al statului român. Pe aceasta baza s-a creat o alianta, care a dus la salvarea a zeci de mii de evreii, dar n-a ramas secreta intr-o Europa sub control german.

Iata ce transmitea în acest sens de la Budapesta la Berlin ambasadorul dr. Edmund Veesenmayer la 11 iulie 1944: “Adjunctul ministrului de externe mi-a expus dificultatea guvernului maghiar legata de abordarea diferita de catre noi a chestiunii evreesti în Ungaria, România şi Slovacia. în timp ce aici ce-rem o mîna forte impotriva evreilor, le permitem românilor şi slovacilor sa-i trateze pe evei cu clementa. Din România transporturile cu evrei spre Pale-stina au devenit deja rutina. Ambasadele maghiare din Bucuresti şi Bratislava comunica trecerea ilegala a granitei a unui numar consideral de evrei spre România şi Slavacia, und ei sunt mai mult sau mai putin tolerati de autoritatii. La românii se merge atit de departe, încît în transporturile cu evrei spre Pale-stina, mai nou se afla 20% evreii maghiari. Evident ca ei asta fac pentru a genera o imagine favorabila la dusmani nostrii. Astfel se creaza în afara im-presia ca românii şi slovacii au în chestiunea evreiasca un cu totul al punct de vedere decit maghiarii, inpotriva carora se canalizeaza astfel toata ura statelor inamice şi neutre. Pozitia statului maghiar este astfel subminata.” (Anexa)

Si aceasta depesa este un indiciu al miracolului: în România din 1944, fara teritoriile ocupate de maghiari, rusi şi bulgari, evreii erau mai numarosi decit în anul 1940. Asta în afara de evreii ardeleni, unguri, care fara protectia lui Ion Antonescu nu ar fi putut de fel “tranzita iliegal” spre Palestina. Cât le-a fost cu putinta sub Hitler, românii i-au sprijinit pe evrei, pentru ca aveau un interes comun în Transilvania ajunsa sub unguri, pentru a capta bunavointa Natiunilor Unite şi desigur, dintr-un umanism crestin traditional.

Daca în razboiul mondial românii şi evreii subminau în comun politica lui Hitler, azi, cu toate ca Germania a preluat în intregime reponsabilitate morala şi materiala a holocaustului, pozitiile lor difera. Româna se considera victima Diktatului, Pactului Stalin-Hitler, în vigoare în Basarabia, regimului de teroare marxist-leninista şi a statutului de cea mai saraca tara din Europa dupa 1989. Pe de alta parte evreii si-au sacralizat holocaustul şi îi obliga de pe poziti de forta sa faca la fel şi pe românii, în ciuda tuturor evidentelor.

Românii s-au modernizat în sec. XIX şi XX mai cu seama cu sprijinul capitali-stilor şi comunistilor evreii, pentru ca greco-catolicii românii din Trasilvania au fost boicotati de austo-ungari, dupa unire n-au trecut Carpatii şi în final au fost complet interzisi de Stalin, iar pentru moldo-valahi, supusi de un mileniu greco-pravoslavnicilor, lumea activa şi rationala apuseana, este straina şi azi.

Revolutia din ´89 nu a schimbat decit aparent orientarea tarii. Partidul orto-docsilor moldo-valahi – PMR, PCR, FSN, PDSR, PSD – e în fod acelasi, anti-occidental şi dependent de intermediarii, de un cap de pod evreiesc în vest. Asta-i valabil pentru apartenenta la Internationala Socialista, NATO, lumea financiara apuseana etc. Chiar şi fara ponderea evreiasca din miscarea so-cialista internationala, a grupul de presiune din jurul ideologul Pentagonului, Wolfowitz etc., moldo-valahii se asigura reciproc ca evreii conduc lumea şi ca nu exista o alternativa la Israel, und evreii români sunt desigur numerosi.

Aceasta idee absurda, teorie a conspiratiei rezolva totusi o seama de probleme importante la Bucuresti: elimina din start reorientarea autentic româneas-ca spre occident prin intermediul greco-catolicilor din Transilvania, a unitilor cu Roma; exclude orice diferente cu greco-pravoslavnicii, cu Moscova şi Constantinopolul; iar pentru esecul proiectelor moderizatoare atit cele capita-liste, din Vechiului Regat şi România Mare, cit şi a dictaturii de dezvoltare din R.P.R. şi R.S.R., desigur numai evreii pot fi de vina. în acest context e de inteles apelul rabinului de Cluj, Moshe Carmilly-Weinberger: “De ce s-a scris şi se vorbeste atât de putin despre actiunea româneasca de intrajutorare a evreilor? De ce istoria n-a fost scrisa, înca, asa cum arata ea?”

SACRALIZAREA HOLOCAUSTULUI în ROMÂNIA

Holocaustul Auschwitzul, Yad Vashemul, Muzeele Holocaustului au devenit locuri sacre unde se comemoreaza uciderea evreilor de catre germani. Acesta religie nu cunoaste mîntuirea crestina şi are un canon de sorgine judoico-protestanta, neindurator. în acest cadru nu exista scapare nici pentru victime, nici pentru faptasi, iar pentru acestia din urma şi pentru urmasi lor nu va exista iertare. Pentru a intelege acest fenomen sunt necesare studiile lui Mircea Eliade şi Claude Lévi-Stauss privind regulile dupa care se construieste religia şi autonomia ei în raport cu societatea. Holocaustul, ca toate cultele, lupta pentru a cistiga aderenti, nu tolereaza eretici, inovatii, critici şi lumea interioara, sensibilitatea fidelilor nu poate fi inteleasa în mod autentic decit de cei uniti în Holocaust pe veci, evreii, germanii şi azi românii.

1940-1945 România sub Ion Antonescu a fost singura tara, care redusa ca suprafata şi populatie, şi la statutul de satelit al Axei, nu numai ca nu a participat la exterminarea evreiilor (holocaust), ci le-a oferit celor fugiti din Ungaria azil şi sansa de a ajunge prin portul Constanta în Palestina. Singurii evreii românii exterminatii a fost cei ajunsi sub ocupatie maghiara, în nordvestul Transilvaniei şi cei sub administratie militara germana din Bucovina şi Basarabia. Miscarea antisemita Arhangelul Mihail a incercat sa ia puterea dar a fost oprimata de Antonescu şi legionarii au fugit în Germania lui Hitler.

1945-1989 Dupa razboi Armata Rosie a lichidat în România crestinismul orientat spre Roma (greco-catolic), l-a marginalizat pe cel obedient Moscovei (ortodox) şi a introdus cultul marxist, pagîn al proletariatului. La instaurarea dictaturii şi la izolarea în Lagarul stalinist un rol important l-au jucat evreii Ana Pauker, Josif Chisinevschi, Leonte Rautu, Valter Roman, Silviu Brucan etc. Pregatiti în acest scop la Moscova actiunea lor era facilitata de existenta în România a sute de mii de everii, care au supravietuit gratie lui Antonescu. Invinsi în razboi, românii care nu aderau la religia marxista erau condamnati la un regim de reeducare în puscarii sau la exterminare la Canal, în delta etc.

1989-2002 Revolutia, care a inlaturat dictatura comunista, a avut loc dupa ce Rusia s-a inteles cu USA în demontarea Cortinei de Fier, desfiintarea Lagarului. Asa ca şi România a înlaturat marxismul, interdictia crestinilor uniti cu Roma, totusi evreii Silviu Brucan şi Petre Roman revin în fruntea statului. Roman (fiul lui Valter) este botezat dar n-a rezistat şi pentru ca evreii au emigrat în masa. Totusi 2002 Bucurestiul i-a decizia de a-i condamna la puscarie pe cei care nu cred în holocaustul lui Antonescu. Adevarul istoric nu are desigur nici o relevanta la sacralizarea cultului holocaustului. Cine nu-i botezat şi nu crede în Isus Cristos nu e inculpat, asa ca dupa dogma neopagîna marxist-leninista, holocaustul a devenit religiea de stat a României. Dictatura comunista au implematat-o rusii şi evreii români. Sacralizarea holocaustului o fac românii la presiunea evreilor din USA. România a fost invinsa în 1945 şi în 1989, apoi conducatorii statului Ion Antonescu şi Nicolae şi Elena Ceausescu au fost prinsi şi inpuscati. Cu învinsii se poate face apoi orice – Vae victis!

Evreii din România Dupa inlaturarea fanariotilor, evreii au reorientat economia moldo-valahia spre vest. La Congresul de la Berlin chestiunea evreeasca a devenit piatra de incercare la obtinerea independetei. în perioada interbelica un milion de evreii si-au continuat opera de modernizare şi orientare a tarii spre vest. în al doilea razboi mondial desfiintarea statului ca şi lichidarea evreimii din România au atirnat de acelasi fir de par german. 1945 evreii din România (fara Transilvania de Nord, Bucovina şi Basarabia sub administratie ungara şi germana) au fost mai numerosi decit în 1940.

Dupa Revolutia din ´89, incearcarea rabinul Moses Rosen de a acredita holocaustul la Bucuresti a esuat. Era greu sa-i convinga pe români ca ei au avut suvernatitatea, mentalitatea şi energia criminala de a extermina evrei, cind ei insisi au fost victimele razboiului pe ambele fronturi, din care au iesit cu granitele ciuntite şi apoi robi la rusi. Românii stiu ca Antonescu i-a protejat pe evrei, cred în mintuirea crestina şi se mindresc cu Nicolae Steinhard, evreu decedat ca monah româno-ortodox . Este necesar practicarea acestui cult în relatiile româno-occidentale? Cultul Holocaustului ii va apropia pe evrei de ortodocsi şi catolicii, România de Roma, sau va duce mai degraba la vrajba, la refacerea dominatii ortodoxo-protestante sub patronajul Moscovei? Se va reveni la despotia bizantina cu intermediari evreii? Este posibila integrarea în UE / NATO numai prin sacralizarea holocaustului? în fata atitor intrebari nu-i surprinzator ca multi româno-ortodocsi cred ca evreii conduc lumea.

Evreii şi crestinii Deosebirile dintre catolicism şi protestantism sunt greu de perceput în UE, mai ales ca ea se bazeaza pe achizitiile comunitare (80.000 p.) garantate de Papa. Este o chestiune de timp pina cind Luther şi holocaustul vor devenii istorie. O problema pentru evreii. Este holocaustul o piatra de incercare pe drumul care-i va readuce pe evreii şi pe crestinii la Roma? Comunismul şi holocaustul sunt încercari pe acest drum? Vor venii şi evreii?

Miscarea Evreii pentru Isus pledeza pentru recunoasterea Mîntuitorului Isus şi de catre izraeliti, realizarii unitatii dintre vechiul şi noul Testament şi în cultul mozaic sub patronajul Romei. Pe de alta parte organizatiile evreesti traditionale simt ca ritualizarea holocaustul are tendinta de a fi integrat în constiinta europeana, ca monumentele lor sacre vor devenii numai o atractie turistica. Va avea cistig de cauza miscarea iudaica Evreii pentru Isus?

Perspective Germania reancorata în structurile crestine decise la Roma în 1956 priveste holocaustul cu detasare. DM a diparut ca şi granitele, în UE. Erezia pagîna national-socialista şi comunista i-a ajutat pe germani sa inteleaga ca acestea au fost cai necrestine, ca nu exista alt drum decit integrarea lor în UE, Sfîntul Imperiu Roman de azi. Asa ca ei comemoreaza nazismul, comunismul şi holocaustul ca parte a trecutului. La românii comunismul a fost impus dictatorial şi ei si-au protejat evreii, cit au putut, în perioda hitlerista. De aceea românii nu cred în holocaust, dar spera ca sacralizarea lui îi va ajuta în eludarea dreptul roman, a celui canonic romano-catolic actualizat în achizitiile comunitare UE. Germanii si-au regasit locul în lume. La români nu sacralizarea holocaustului va decide iesirea din mizeria şi izolarea stramoseasca şi apartenenta lor la civilizatia occidentala, la UE şi NATO ci unirea tuturor românilor cu Roma. Pe cind o miscare dupa modelul evreesc – Români pentru Roma?

ROMANII, OCCIDENTALII, ANTISEMITISMUL: MODELUL EVREESC 1996

La Revolutia din 1989 se pune problema „cine este în masura sa refaca legatura romanilor cu Occidentul?“, pentru ca prabusirea dictaturii de dezvoltare ortodoxo-comunista s-a datorat faptului ca era indreptata impotriva capitalistilor, a culturii creştinilor occidentali. Conflict religios mascat de incompabilitate ideologica est-vest.

In 1989 raspunsul nu-l puteau da ortodocsii (prim ministrii Dascalescu sau Verdet, generalii Vlad sau Gusa etc.), asa ca s-au impus profesori evreii Silviu Brucan, Petre Roman. Imediat noul guvern si-a „luat mina de pe economie“, a declarat industria romaneasca „un morman de fiare vechi“, a inceput spirala datoriilor externe etc., nu inainte de a reface vechiile structuri orientale din agricultura: „omul şi pogonul“.

Pe scurt, deschiderea spre Occident dupa „modelul evreesc“, ocolind Roma, a fost cel al subdezvoltarii. Un fiasco, care a facut ca minierii sa inlature guvernul Roman-Severin în 1991, fara a oferi fireste o alta platforma politica. Urmatorii prim ministrii Stolojan şi Vacaroiu continua asadar „model evreesc“, cu o corectie national-ortodoxa, de supravituire în izolare şi mizerie.

Chestiunea fundamentala a romanilor, a dialogul deschis, constructiv, de fapt singurul autentic şi eliberator intre ortodocsi şi Roma este ocolit în continuare cu mare grija, din nestiinta sau pentru a nu deranja suspiciunile greco-slavone (Moscova şi Constantinopol), care-i indruma pe romanii sa intre în legatura cu apusenii, cu Roma, numai pe o filiera neutra, evreeasca, masonica, liber cugetatoare etc.

Esecul acestei politici este usor previzibil: vinovatii fiind, din nou… evreii. Aceasta duplicitate ortodoxa duce în mod necesar la antisemitism. Opinii legate de „stapinirea lumii de finanta, oculta evreeasca sau/si masonica“ sunt la ordinea zilei.

Antisemitismul romanesc, nu se deosebeste de cel ortodox pe pretutindeni. Evreii sunt „vinovati“ ca fac casa buna cu occidentalii şi ca sunt cu arme şi bagaje în slujba lor. şi pentru ca la Bucuresti, Moscova, Belgrad nu ii da nimanui astazi mana sa mai fie antioccidental, cum era inca uzul pe vremea blocurilor ideologice, toata agresivitatea mascata antioccidentala se indreapta inpotriva… evreilor. „Ei conduc lumea, ei sunt vinovati!“

Probabil ca izolarea intelectuala şi mizeria cronica din spatiul ortodox ii impiedica pe oamenii sa vada realitatiile la dimensiuni universale în care evreeii sunt în slujba Occidentului, care intr-adevar hotareste destinele lumii, şi nici intr-un caz, invers.

Dar sa urmarim evolutia relatiilor romanilor cu Roma, cu Occidentul. Perioada romana pe teritoriul de astazi al României a fost scurta, totusi a imprimat acestor locuri sigiliul Romei. A urmat rebarbarizarea locuitorilor, care au supravietuit invaziilor printr-un creştinism primitiv, fara ierarhie legata de Roma, iar invazia slavilor era cit pe aici sa inabuse spiritul latin, daca nu veneau magharii în misiune apostolica romano-catolica.

Nelichidarea romanilor de catre maghiari s-a datorat invaziei mongole, care a influentat pozitiv conlucrarea romano-maghiara şi fondarea Tarii Romanesti şi a Moldovei sub ascultarea Constantinopolului, dusman al Romei.

In secolul XIX institutiile orientale sunt inlocuite cu cele apusene şi apare din nou dilema: „cine sa faca legatura intre romani şi Roma, Occident?“ Ortodocsii moldo-valahi nu erau nici pregatiti şi nici lasati, asa ca evreii preiau misiunea.

Actiunile romanilor de a se ridica din groapa izolarii şi mizeriei milenare erau mereu inabusite. Tudor Vladimirescu este ucis de greci, Nicolae Balcescu şi Alexandru Ioan Cuza mor în exil. Dinastia germana de Hohenzollern venita la Bucuresti în misiune de occidentalizare se foloseste intens în legaturile economice cu occidentalii de serviciile evreilor.

Monstruoasa coalitie dintre greco-ortodocsi, monarhia germana şi „modelul evreesc“, a blocat dialogul cu Roma, a cimentat subdezvoltarea, ducind astfel tara direct spre catastrofa. în anul 1938, 16 milioane de tarani romani, 80% din populatia tarii munceau ca semianalfabeti cu o durata medie de viata putin peste 40 de ani etc. pe o „plantatie“ pentru „orasul parazitar“ (4 milioane, cite unul de romani occidentalizati, maghiari, germani şi evrei) în slujba Occidentului.

A urmat dictatura de dezvoltare (1938-1989), care a sfarimat brutal, intr-n timp record, structurile subdezvoltarii. Astazi traiesc 50% din romani la orase spre disperarea mai ales a maghiarilor, care cer „autonomie locala“, evreii şi germanii emigrind în masa în perioada dictaturii de dezvoltare, ingroziti de avalansa mizeriei ortodoxe asunsa la oras.

Succesele lui Ceausescu s-au datorat cooperari cu apusenii în anii 70, tot asa cum dezastrul din anii 80 s-a datorat ruperii dialogului. Din aceasta scurta trecere în revista reiese ca relatiile romano-occidentale au fost mai tot timpul incredintate volens, nolens unor mandatari: în Ardeal maghiarii, germanii şi evreii, iar la Bucuresti grecii şi evreii.

Incercari de refacere a legaturii spirituale a romanilor cu Roma au initiat mari conducatori nationali ca Ionita Asan, Stefan cel Mare, Cuza etc. iar în Ardeal corifeii Scolii promovate de greco-catolici, de ortodocsii romanii uniti cu Roma, dar au esuat, nu fara a lasa urme pe care se va pasi mai departe.

Si presedintii Romaniei urmaresc în cea mai buna traditie nationala, aceasta constanta. Dar dupa toate aparentele, nici în aceasta epoca integrarea economica în Uniunea Europeana şi cea militara în NATO prin eludarea orientarii spirituale şi a concordiei cu Roma este sortita esecului.

Acest defect de constructie fundamental al politicii actuale de apropiere şi cooperare cu apusenii este inca salvat de ochii lumii din nou de vechiul şi singularul „model evreesc“.
Rezultatul acestor relatii romano-ocidentale duplicitare, în haine de imprumut, il cunoastem deja. Este cit se poate de evident ca nici astazi evreii din România nu pot realiza – nici prin numar (citeva zeci de mi) şi nici prin asa presupusa influenta în soarta lumi – ceea ce romanii ortodocsi nu vad, nu vor, sau nu li se permite inca sa aspire, o legatura directa cu Roma, cu Occidentul.

Asa ca esecul „modelului evreesc“ tehnocrat, chiar şi cu micile corectii de supravietuire ortodoxa în mizeria şi izolarea traditionala contemplativa este la fel de previzibil ca şi cel din anul 1938 sau 1991 şi ca si, de altfel, renasterea antisemitismului.

HITLER

Dacă google e barometrul interesului pe Internet, atunci Adolf Hitler (1889-1945) are o cotă de 40 de milioane. Care ar fi fost soarta Germaniei, dacă ar fi murit în 1939? Pentru că ce a realizat el după 1933 a depăşit cu mult ceea ce a obţinut pe plan extern Bismarck.

Pe plan intern, el lichidează şomajul şi face ziua de 1 mai sărbătoare. Economia, cultura, ştiinţa şi tehnica se înviorează după ce el reface demnitatea naţională călcată în picioare la Pacea de la Versailles 1919.

Austriac, de origine modestă, tatăl vameş, Hitler cade la examenul de admitere la Arte Plastice. Dar la Viena îşi formează, marginalizat fiind, un program revoluţionar contra marxiştilor, evreilor şi burgheziei. Pleacă la München, este voluntar în armata germană, victimă a gazelor de luptă, obţine Crucea de Fier II.

După război transformă Partidul Muncitoresc German într-o „Mişcare” naţional-socialistă a muncitorilor germani. Combate democraţia. Puciul său eşuiază şi ajunge în puşcărie unde dictează Mein Kampf, o ofertă politică de o surprinzătoare sinceritate.

Eliberat înainte de termen ajunge la putere totuşi pe cale democratică cu ajutorul burgheziei, care-l folosea împotriva comuniştilor. Consecvent, cei de stânga, marxiştii, evreii sunt persecutaţi şi internaţi în lagăre.

Burghezia, nobilimea devine naţional-socialistă, asfel că Hitler era ori slab, ori corupt de cei de dreapta. Exterminarea „paraziţilor” îi privea numai pe handicapaţii „arieni”.
1/3 din evreii emigrează. Holocaustul nu poartă direct semnătura lui Hitler. Elita naţional-socialistă era antisemită, nu mai avea nevoie de aşa ceva. Oricum Lagăre de exterminare n-au existat în Germania, ci numai în est.

În războiul cu „iudeo-bolşevicii” ruşi poziţia anglo-saxonilor era hotărâtoare. Premiza că „verişorii” anglo-saxoni vor fi de partea „arienilor” germani şi nu de partea slavilor „inferiori” a fost falsă. Stalin se aliază şi „cu rasa superioară” şi cu anglo-americanii anti-comunişti şi ocupă astfel jumătate din Europa.

În Berlinul înconjurat de Armata Roşie, Hitler face un bilanţ în faţa fruntaşilor Mişcării sale. Pe cei de stânga, marxişti, evreii i-a lichidat, dar pe burghezi, pe nobili i-a uitat, un păcat de neiertat: cei de dreapta, erau oameni de ieri, fără elan revoluţionar sau chiar trădători. Stalin nu s-a lăsat orbit de aparenţe şi a învins.

La sfârşitul vieţii Hitler îşi exprimă regretul că în România s-a bazat pe regele depăşit de vreme, pe anturajul sau corupt şi reacţionar, care l-au arestat pe conducătorul armatei şi predat la comunişti (!), în loc să promoveze forţele revoluţionare tinere.

E o ironie a istoriei că în România, reacţionarii şi corupţii, cei de dreapta, liberalii, conservatorii, ex-regele, trădătorii de ieri, sunt şi astăzi la putere sau reîmproprietăriţi, în timp ce 90% din tineret vor să părăsească ţara.

Succesele lui Hitler s-au pulverizat în război: 50 de milioane de morţi; germanii la pământ. La întrebarea ce-ar fi fost dacă Hitler murea în 1939, nu există un răspuns.
În ceea ce priveşte România, după 1989, s-a revenit la cutumele balcanice, care l-au corupt şi pe Hitler.

MONUMENTUL HOLOCAUSTULUI

Cladirea paralamentului francez este o imitatie a unui templu pagân, a celui englez a unei catedrale medievale, mausoleul lui Lenin şi Stalin a unei piramide etc. în aceata traditie monumentul holocaustului din Berlin are elemente religioase judaico-crestine.

Sub padurea de lespezi a arhictectului Eisenman se construieste la Berlin şi un Centru de informare în care nu va patrunde lumina zilei.
In prima incapere numita a “tacerii”, vizitatoriii vor afla “putin aplecati”, urmare a constructiei tavanului şi prezentarii, informatii despre exterminarea evreiimi europene în timpul celui de al doilea razboi mondial.

In cea de a doua, în incaperea “destinelor” din tavan atirna un fel de stalacnide, prelungire a lespezilor de la suprafata, printre care se vor strecura vizitatorii, unul cite unul, şi vor avea ocazia sa vada fotografii şi texte despre familii evreesti.

Dupa experienta tacerii şi a ingustimii, în “sala numelor” vor avea loc conferinte şi vor fi pronuntate numele celor disparuti în toate tarile europene. Se preconizeaza şi instalarea unor computere la care cei interesati pot afla detalii despre cei disparuti.

A patra incapere, a “localitatiilor” este rezervata exclusiv proiectilor cinematografice dedicate ororilor national-socialistilor din lagarele de exterminare a celui de al treilei Imperiu german.

Intreg complex are un puternic caracter religios. Coborirea în subteranul fara lumina zilei, aminteste de coborirea în cripta primilor crestini, iar în salile tacerii şi numelor, intr-o pozitie usor inclinata, vizitatorii sunt confruntati cu ceva în afara cuvintelor.

Pe masura ce martori Holocaustului dispar, elemetele de cult în pomenirea celor disparuti sunt din ce în ce mai evidente. La ultima comemorarea a victimelor de la Auschwitz procesiunea cu luminari nu a mai surprins.

Noul centru al Holocaustului, din capitala celui de al patrulea imperiu german va fi mai mult unul al unei “trairii” religioase, decit al “informatiilor” secularizate. Aceasta este şi intentia comisiei condusa de Thirse, presedintele Bundestag-ului.

RAOUL ŞORBAN, Cetăţean de onoare al Israelului

Nobilimea română din Transilvania a trecut la romano-catolicism şi s-a maghiarizat, nu în întregime. Familia Şorban a rezistat sute de ani, a rămas fidelă neamului şi nu e greu de imaginat că Raoul, o mare personalitate, profesor de istoria artelor, care ne-a părăsit în iunie, a ajuns în conflict cu forţele politice din vremea sa.

După o mie de ani de dominaţie în Ardeal, maghiarii romano-catolici sau protestanţi nu acceptau un valah fără complexele de inferioritate generate de prăpastia dintre stăpânii unguri, creştinii occidentali, şi subalterni valahi ortodocşi „toleraţi”. Mai ales că frecventa medii maghiare şi le cunoştea limba, arta şi cultura ca nimeni altul.

Evreii, pe care i-a ajutat să fugă din Transilvania ocupată de unguri în România lui Antonescu şi astfel să-i scape de lagărele naţional-socialiste, l-au făcut Cetăţean de onoare al Israelului 1987. Dar după Revoluţiile din 1989, când Budapesta a ajuns din nou un punct de sprijin al evreilor în Europa Centrala şi Bucureştiul sub presiunea recuperatoare a Israelului, meritele îi sunt răstălmăcite chiar de cei pe care i-a scapăt de la moarte fără nici un folos material. La înmormântarea lui n-a fost nici un evreu.

Moldo-valahii, pe care nu i-a părăsit niciodată, nu l-au înţeles, l-au marginalizat şi chiar bătut, în cel mai bun caz l-au folosit. Un patriot român, catolic? Generozitatea sa, umanismul sau profund românesc, au fost mai tot timpul în contratimp cu doctrinele barbare, naţional-socialiste şi comuniste ale vremii.

La aniversarea a 250 de ani de Şcoală românească la Blaj – „Mica Romă” – a fost la slujba de la Catedrala greco-catolică, unită cu Roma, a participat la dezvelirea statuii „episcopului românilor” Inocenţiu Micu-Klein din faţa Catedralei şi nu s-a mirat de loc că n-au venit preşedintele ţării şi prim-ministrul. Motivul, cusut cu aţă albă, era ceaţa care n-ar fi permis aterizarea navelor aeriene. În realitatea, tot aşa cum n-au reuşit greco-catolicii, uniţii, să treacă Carpaţi în trecut, tot aşa ortodoxo-(neo)comunişti nu voiau să iese din ceaţa tranziţiei dâmboviţene şi să accepte valoarea Unirii cu Roma, a alfabetului şi culturii latine pentru emanciparea românilor de pretutindeni.

Spre sfârşitul vieţii constata surprins că se simte mai bine în mediile moldo-valahe, decât în Arealul lui traumatizat, paralizat, şi că literatura clasică a ruşilor se potriveşte mai bine la moldo-valahi, ca cea franceză sau engleză.

Unirea cu Roma a românilor şi intrarea lor în Uniunea Europeana cu fruntea sus i se părea un vis prea frumos pentru a fi realizat curând. Nu s-a resemnat însă niciodată. Testamentul său – „Invazia de stafii. Însemnări şi mărturisirii despre o altă parte a vieţii”, Ed. Meridiane, Buc. 2003, 631 p. – e o lectură obligatorie pentru românii, de ambele părţi ale Carpaţilor.
Coperta cărţii reproduce afişul în trei limbi a expoziţiei pictorilor din Cluj din perioada interbelică a convieţuirii idilice a românilor, maghiarilor, germanilor şi evreilor. în prefaţa „Obligaţia de-a mărturisi” Adrian Păunescu sesizează caracterul „politic incorect” ale cărţii: drama valahilor, evreilor şi ţiganilor din Ardealul ocupat în cel de al doilea război mondial de Regentul Horthy.

„Despre teroarea ungurească din Transilvania 1918/19 nu ne prea vorbeşte istoria” (p.48). Masacrele „ilegale” de la Ip şi Trăznea sau „legale”, tineri români carne de tun pe front de est 1940/44, nu-s subiecte pentru istorici. Pe evreii ajunşi sub unguri în Transilvania, Antonescu îi trata ca pe cetăţeni românii şi i-a ajutat. Şorban făcea parte din organizaţia care salva evreii fără foloase materiale şi e Cetăţean de onoare al Israelului (1987).

Tot aşa cum masacrele maghiarilor sunt uitate, pentru că UDMR e la guvernare, tot aşa salvarea evreilor de către Antonescu, episcopul Iuliu Hossu, Şorban etc. sunt azi contraproductive pentru că evreii conduşi de Wiesel vor să dovedească cu orice preţ ca moldo-valahi lui Antonescu, nu ungurii lui Horthy au ucis evrei.

In ciuda tuturora Şorban constată: 400.000 de români expulzaţi din casele lor de armata maghiară; 100.000 români morţi sau dispăruţi pe frontul sovietic; zeci de mii de români morţi în detaşamentele de muncă forţată; din 80.000 de muncitori români împrumutaţi de unguri în străinătate numai 10% s-au întors; din aproape 200.000 de evrei – 30.000 sau salvat prin Constanţa – majoritatea au fost deportaţi, ca mulţi ţigani, în lagărele morţii.

În Transilvania ocupată de unguri a dispărut în numai 4 ani 50% din populaţie! Sub ocupaţie sovietică, horthyştii se reciclează în comunişti şi după 1989 în democraţi. Ei sunt stăpâni, iar valahul ortodox e mereu fără drepturi, desconsiderat chiar şi de cei pe care i-a salvat. şi totuşi Şorban, fiul compozitorului care a compus „Mai am un sigur dor” şi a fost otrăvit din motive politice, nu se lasă intimidat, chiar după ce a fost bătut de legionari, închis sub Stalin, maginalizat de (post)comuniştii lui Ion Iliescu şi mai nou chiar şi de evreii.

Nu chiar de toţi, de decenii întreabă fostul rabin şef din Cluj, Moshe Carmilly: „De ce s-a scris şi se vorbeşte atât de puţin despre acţiunea românească de întrajutorare a evreilor?” (p.333) Raoul Şorban, care ne-a părăsit în luna iunie 2006, ducîndu-se la cele vesnice, credea în adevăr şi depunea mărturie pentru umanismul românesc. O carte document de excepţie scrisă de un martor implicat direct în vremea Diktatului de la Viena în lupta contra atrocităţilor maghiare.

INDUSTRIA HOLOCAUSTULUI

Prin holocaust se defineste incercarea lui Adolf Hitler, a Partidului National Socialist al Muncitorilor Germani de a extermina evreimea europeana. In perioada de ocupatie a Germaniei, 1945-1991, holocaustul a devenit apoi o „religie“ fara mântuire, fara sansa iertarii acestui pacat, cu fideli, „preoti“, locuri sacre, martiri, dizidenti, prozeliti.

Bineinteles ca şi aceasta „religie“ are nevoie de mijoace materiale. Asa ca Germania invinsa a preluat în intregime responsabilitatea, despagubeste pe cei vatamati şi sustine Israelul.
Tocmai cind s-a obtinut un oarecare consens în dreptul evreilor de a cere despagubiri de la germani, austrieci, elvetieni, IBM etc. iata ca prof. dr. Norman Finkelstein din New York, descendent a doua victime, denunta vehement perpetuarea plingerilor şi platilor, pentru ca aceasta spirala va alimenta antisemitismul existent.

Teza sa este simpla. Incercarea de exterminare s-a transformat intr-o afacere lucrativa mai mult pentru organizatiile evreesti, decit pentru victime. De exemplul mama sa, nu primeste nimic din banii colectati cu atata rivna.

Nimeni nu-l suspecteza pe autor de antisemitism, ci de faptul ca pune la indoiala Holocaustul, adica ceea ce-i uneste pe evreii americani în primul rind. Nu este primul care se ridica inpotriva unei identitati evreesti bazata pe incercarea de exterminare a lor.

In mod straniu evreei americani se identifica mai mult cu Holocaustul decit cu Israelul, asa ca rabinii, conducatorii lor, au acceptat nolens, volens aceast moment. Vox populi…
Cartea este şi o contributie la conflictul din Orientul Apropiat. în jurul Israelului sunt masati de la expulzarea lor din Palestina, astazi deja cinci milioane de palestinieni refugiati, pe care lumea islamica refuza de decenii sa-i integreze şi care ne avind spatiu vital lupta pe viata şi moarte sa se reintoarca la vetrele lor.

Finkelstein nu este antisionist, dar simte ca strategia evreiasca dupa ´45 s-a perimat. Occidentul trebuie sa recunoasca Israelul ca enclava lor în lumea islamica şi sa nu mai intretina artificial „Industria Holocaustului“.

AL DOILEA FRONT A LUI ANTONESCU, CEAUŞESCU, ILIESCU, BĂSESCU

Germanii şi slavii nu au făcut parte din Imperiu Roman. Apoi Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germana a fost subminat de ruperea de Roma a protestanţilor, iar după botezul cneazul rus Vladimir, translatarea Imperiului Roman de răsărit la Moscova, după căderea Bizanţului, s-a făcut fără, împotriva Romei. Catastrofele recente ale acestei evoluţii sunt comunismul, nazismul, războaiele mondiale şi cel rece.

Occidentalii erau împotriva aberaţiilor “rasiste” naţional-socialiste şi comuniste şi sperau ca aceste erezi pseudo-creştine se vor distruge reciproc. Succesul războiul fulger al germanilor împotriva Franţei şi URSS i-a împins pe apuseni în tabăra slava. Churchill, Roosevelt şi Stalin, şi chiar o parte din generalii germani erau impotriva lui Hitler. Bine înţeles ca germani şi apusenii erau circumspecţi cu Stalin. în nici un caz nu voiau sa deschidă drumul spre Europa pravoslavnicilor în manie roşie, marxist-leninista.

Valentin Falin, ambasadorul URSS-lui în RFG, analizeaza în cartea sa „Al doilea front” conflictul de interese din coaliţia anti-hilterista, cum i-a prins Stalin în cursa la început pe mici burghezii germani, apoi pe anglo-americani, cum a ajuns el primul la Berlin şi cum a creat apoi un imens Imperiu roşu din Europa Centrala pana la Marea Japoniei.

Pe toata perioada războiului chestiunea fundamentala era cel de al doilea front, o asa zisa garanţie ca occidentalii nu vor permite comuniştilor slavi sa distrugă civilizaţia latina. Daca şi generali germani favorizau în taina acest al doilea front occidental – unde s-ar fi putut încheia o pace onorabila, sau în cel mai rau caz scapa de un prizonierat în Siberia -, cu atit mai mult urmarea acelaşi scop Antonescu, conducatorul statului român.

Maresalul Antonescu

Urmaşii legiunilor romane de la Dunărea de Jos, ai Imperiului Roman de Rasarit, românii ajung la cumpăna mileniilor sub Constantinopolul bizantinilor obedienti ierarhie greco-pravoslavnica duşmana Romei. Dupa mai multe incercari, la anul 1700 românii din Ardeal refac la Viena, cu ajutorul Sfântului Părinte şi al Sfântului Imperiu Roman unirea cu Roma. După întregirea neamului, România Mare nu depăşeşte tradiţia greco-pravoslavnica antioccidentala, refuza mana întinsa a Romei, aşa ca după doua decenii e dezmembrata, pierde fără lupta doua treimi din teritoriu şi populaţie.

In vreme de război Antonescu vine la comanda, ca aliat al Imperiului German III împotriva lui Stalin, care ocupase deja Basarabia şi Bucovina cu ajutorul lui Hitler. Ajuns intre germani şi slavi intr-un conflict ideologic pe viata şi moarte – Berlinul lupta pentru “rasa”, Moscova pentru “clasa” superioara – romanii s-a străduit sa salveze existenta statului şi pe evreii romani pentru a putea ieşi la liman cu ajutorul occidentalilor, ca în războiul Crimei, 1853-1856, în cel de Independenta, 1877-1878, şi în primul război mondial, 1914-1918.

Dar tratativele secrete dintre românilor şi anglo-americani din timpul celui de al doilea razboi mondial, în ciuda faptului ca evreii nu au fost predaţi naziştilor, caz singular în alianţa hitlerista, n-au avut nici un succes. în 1944 Antonescu este arestat şi lichidat apoi de agenţii lui Stalin.

Antonescu n-a înţeles ca al doilea front nu mai era o garanţie pentru orientalii ortodocşi moldo-valahi, care imediat după Unirea realizata cu sprijin occidental, au întors spatele Romei şi s-au folosit în relaţiile cu occidentalii exclusiv de un curent cultural filo-occidental şi mai ales de aproape un milion de evrei din domeniul economico-financiar. După 1920 Bucurestiul a dus o politica duplicitara, formal, cultural orientata spre occident, dar duhovniceste şi soborniceste spre orient generatoare de forme fără fond.

Fără îndoiala un mare patriot, Ion Antonescu n-a avut nici o şansa nici în est, nici în vest. A salvat totuşi existenta statului şi pe evreilor moldo-valahi. Un mare merit, dar insuficient pentru refacerea relaţiilor romano-occidentale privilegiate compromise în perioada interbelica. Iar faptul ca nu este reabilitat, acreditează impresia, ca aceiaşi agenţii greco-pravoslavnici nu-i iartă ca a îndrăznit sa se ridice împotriva Moscovei.

In timpul războiului, moldo-valahii şi evrei aveau acelaşi interes, sa supravietuiasca. Astăzi evreii il demonizează pe Antonescu, pentru că vor sa construiască un Muzeu al Holocaustului şi la Bucureşti şi cer despăgubiri după cum au procedat la Berlin.

Ceauşescu, Iliescu, Constantinescu, Băsescu

După război Armata Roşie a ocupat Europa Centrală şi a tras o Cortina de fier de la Baltica la Adriatică. Românii dezmembraţi în doua state şi la vest de Prut ocupaţi de Armata Roşie pâna în 1958, nu s-au resemnat, ci au sperat tot timpul ca occidentalii vor face o breşa în Cortina slavo-sovietica, care apara Lagarul moscovit.

“Europa Libera”, “Vocea Americii” îi asigurau şi pe românii ajunşi în robie ca vor deschide un al doilea front, prin care se va restabili o legătura cu lumea libera, astfel ca drepturile omului sa nu mai fie călcate în picioare. în 1968, refuzul lui Ceauşescu de a invada Cehoslovacia a fost momentul în care s-a realizat o breşa în unitatea de monolit ruso-proletara. Românii au ieşit din nou în lume cu sprijin occidental, Fara el rusii i-ar fi trecut prin foc şi spada pe români.

Au urmat anii de bunăstare şi speranţa ca acest al doilea front occidental în lumea comunista se va realiza sub Ceausescu. Vizitele la Roma, în capitalele apusene erau garanţia ca români, daca nu ar fi legaţi de mâni şi de picioare în lagărul sovietic, ar fi în tabăra occidentala. Ascensiunea lui Mihail S. Gorbaciov, arhitectul unei noi colaborarii ruso-occidentale, a pus la încercare credibilitatea românilor. Rezultatul a fost jalnic. Duplicitatea din perioada interbelica a fost depăşita. în loc sa-l fie urmat pe Gorbaciov în pelerinajul sau istoric la Roma, Ceausescu s-au opus şi a fost lichidat.

După terminarea celui de al “treilea război mondial” (V. Falin), al “doilea front” occidental, perceput ca o şansa de colaborare pe toate planurile, s-a instalat chiar în mijlocul românilor. Noul conducător Ion Iliescu s-a dus de trei ori la Roma, iar sub Emil Constantinescu, Papa Ioan Paul II a venit la Bucureşti şi a repus tara pe harta Europei. Telul tuturor românilor, guvernelor şi partidelor politice s-a realizat: integrarea în NATO, Uniunea Europeana, în structurile euro-atlantice.

Dar după secole de obedienta greco-pravoslavnica şi izolare, deformare ateista, iluziile procesul de transformare, reorentarea duhovniceasca şi soborniceasca s-au dovedit mult mai greu de realizat decit Revolutia din 1989 cu actori şi regizori profesionişti la TVR.

Distrugerea bazei materiale din perioada dictaturii de dezvoltare dublata de blocajul spiritual – o reorientarea a Bisericii Ortodoxe Române spre Roma este încă de domeniul idealului – au făcut ca românii sa ajungă la cel mai scăzut nivel de trai din Europa, similar cu a populaţiilor păgâne din Africa, Asia. Majoritatea studenţilor nu mai cred ca România va folosi al “doilea front” şi bunavoinţa apuseana.

Toti conducatorii – maresalul Ion Antonescu, comunistul Nicolae Ceausescu, socialdemocratul Ion Iliescu, ţărănistul creştin şi democrat Emil Constantinescu şi democratul portocaliu Traian Băsescu – urmăresc fără îndoiala realizarea unei cooperări multilaterale, militare, economice, spirituale cu occidentalii dar se izbesc de o Cortina greco-pravoslavnica. Primi nu au înţeles şi nici nu au avut mari şanse în a realiza o deschidere spre Roma, spre occident. Băsescu, are insa alături de sine pe Preafericitul Daniel, înţelege necesitatea dialogului cu Roma mai ales după vizita papei Ioan Paul II la Bucureşti şi are încă un mandat pentru refacerea unităţii spirituale româno-occidentale, baza emancipării neamului.

Importanta evreilor în relaţiile româno-occidentale, pe acest al doilea front, a început cu Tratatul de la Adrianopol 1829, când influenta greco-turca este înlocuita de cea evreiasca. Ei reorienteaza economia moldo-valaha de la est spre vest. La Congresul de la Berlin, 1878, şi la Tratatul de Pace de la Paris, 1920, independenţa şi întregirea neamului este legata nemijlocit de soarta evreilor, care acţionează ca agenţi occidentali în România şi ca intermediari indispensabili ai ortodocşilor cu occidentalii.

TRANZITIA PRIN EVERI, MASONI ŞI COMUNISTI

Tranzitia este un proces de modernizare, de reforme, de adaptare a culturilor religioase ortodoxe, islamice, latino-americane, confucianiste, asiatice şi africane la drepturile omului asa cum le definesc şi practica crestinii, la disciplina financiara a Bancii Mondiale / FMI, la achizitiile comunitare ale UE. Standardele occidentale sunt rezultatul dreptului roman, codului canonic romano-catolic, dreptului UE actual – 81.000 de pagini.

Românii, urmasii romanitatii orientale, rupti de Roma la 395, ajung sub bizantini şi slavi, care-i marginalizeaza şi înrobesc ierarhiei greco-pravoslavnice incompantibila şi vrasmasa Romei, mai ales dupa anul 1054. Apoi româno-ortodocsi din Transilvania sunt degradatii la nivelul de tolerati, fara drepturi. Iar fara sprijin apusean, Tara Româneasca şi Moldova ajung cinci secole în robia turco-fanariota. E o enigma şi un miracol (G. Bratianu), cum au supravietuit românii. Modernizarea, tranziatia lor spre vest recenta este transparenta. Tranzitia pe plan spiritual o face dupa 1700, unirea cu Roma – Scoala Ardelena. în Tara Româneasca şi Moldova ierarhia greco-pravoslavnica, Constantinopolul şi Moscova inpiedica reorientarea spre Roma. Asa ca aici reformele, tranzitia, modernizarea o faca evreii, francmasnonii, comunistii / revizionistii socialdemocratii.

Evreii

Dupa Pacea de la Adrianopol din 1829 şi inlaturarea monopolului turco-fanariot asupara comertului exterior din Tara Româneasca şi Moldova, evreii îi înlocuiesc pe comercianti greci şi reorienteaza principatele spre vest, le modernizeaza. Autohtonii, în majoritate ortodocsi analfabeti, refractari sistemului rational, capitalist occidental se folosesc de evrei ca intreprinzatori. Dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen continua traditia prusaca de incurajare a evreimii şi la Bucuresti: Jakob Marmorosch e simbol pozitiv al capitalismului moldo-valah; Afacerea Strousberg, negativ. De la independenta pina la 1920, jumatate din firme sunt infintate de evrei. în perioda interbelica efortul lor modernizator continua.

România redusa la 2/3, sub Antonescu e singura tara din Europa nazista care nu numai ca nu si-a extradat evreii, ci i-a ajutat şi pe fugarii din Ungaria. în ciuda succeselor lor modernizatoare, evreii n-au putut fireste inlatura incompatibilitatea dintre ortodoxie şi occident. Mai ales ca tranzitia, modernizarea moldo-valaha prin straini era perceputa de autohtoni şi ca un atentat la traditiile lor stramosesti, cu rezultatul: antisemitismul de dezvoltare. Efortul evreilor în reorientarea spre vest şi prin intermediul francmasoneriei elitiste şi a dictaturii proletare a avut un succes limitat.

De la aproape un milion de evrei în perioada interbelica, azi mai traiesc în România numai cîteve zeci de mii. Meritele lui Petre Roman, Brucan, Brates etc. la Revolutie, ca şi cele ale ideologiei socialdemocratiei sunt umbrite de excroci ca Beraru sau Vlas, refugiati în Israel. Pina la unirea cu Roma şi integrarea autentica, nu mimata în civilizatia occidentala, evreii vor juca în continuare, direct sau indirect, un rol inportant în tranzitiea spre vest a româno-ortodocsilor.

Francmasonii

Moldo-valahii, au o evolutie diferita de unitii ardeleni. Ei iau contact cu civilizatia apuseana, mai ales la Paris capitala sec. XIX, pe cind greco-catolicii sunt instruiti la Roma. Prizonieri ai ierarhiei şi valorilor pravoslavnice, fii de boieri la studii aveau un acces superficial la lumea occidentala. Singura modalitatate de a fi acceptati era aderarea la cultura, la idealurile iluministe, la francmasonierie, o miscare deista, care dupa Revolutia Franceza cu deviza masonica libertate, egalitate, fraternitate, cuprinsese intelectualitatea.

Reîntorsi în tara bonjuristii au cultivat aceste canale de comunicare, valorile culturale, umaniste apusene, fara a leza de fel interesele greco-pravoslavnice autohtone. Prima grupare masonica inportanta a fost Societatea Filarmonica (1833), iar rolul lor în Revolutia din 1848 este hotarîtor. Carol I, pe linia prusaca a masonului Frederich cel Mare, aprecia contributia miscarii masone secrete (azi numai închise) în reorientarea spre vest. Carol II devine mason, parcurgind la initiere, toate treptele de odata.

La Bucuresti evreii au infiintat Marea Loja a Ordinului B´nai Brith. în timpul razboaielor mondiale lojile si-au incetat activitatea. Dupa 1944 Ana Pauker sprijina masonii evrei. 1948-1989 masoneria e interzisa. Dupa Revolutia din 1989, lojile Humanitas, Concordia etc. sunt înscrise la tribunal ca organizatii neguvernamentale de binefacere. în perioada interbelica activau peste 4.000 de masoni, elita tarii: regele şi marile famili Bratianu, Cantacuzino, Rosetti, Sturdza etc. Masoni au fost personalitatiile Nicolae Balcescu, Alexandru I. Cuza, Mihail Kogalniceanu, Eftimie Murgu, Vasile Alexandri, Iordache, Dinu Golescu, I. Heliade-Radulescu, Titu Maiorescu, Spiru Haret, I.G. Duca, Take Ionescu, Nicolae Titulescu, Octavian Goga, Alex. Vaida-Voevod, Victor Eftimiu, Mihai Ralea, Mihail Sadoveanu etc.

Comunisti

Dictatura de dezvoltare comunista instalata cu acord occidental de armata de ocupatie rusa 1944-1958, e cea mai radicala forma de modernizare, de depasire a mizeriei şi subdezvoltarii la români, prin acumularea fortata de capital. Marxism-leninismul introduce în R.P.R. rationalitatea laica, ideea de actiune, progres şi responsabilitate pentru cei ce muncesc. Comunistii interzic masoneria dar se folosesc de experienta modernizatoare a evreiilor Ana Pauker, Josif Chisinevschi, Leonte Rautu, Valter Roman etc.

Apoi preiau nationalistii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae şi Elena Ceausescu puterea şi adapteaza marxismul la traditiile pravoslavnice moldo-valahe. Subminarea modernizarii de despotia orientala, bizantina, deopotriva antiruseasca şi antioccidentala, determina estul şi vestul la stoparea modelul românesc şi se revine la statul de periferie. Presedintele Ion Iliescu transforma Partidul Comunist în PSD şi viitorul luminos de mîine nu mai este societatea ortodoxo-comunista, ci integrarea în stucturile euro-atlantice.

CONCLUZII

Dupa esecul trazitiei sper vest, a modernizarii evreesti (1829-1958), francmasone (1833-1948) şi comuniste (1949-1989), ultimi reciclati în socialdemocratii sunt la putere din 1989, şi în ciuda vizitei, ofertei papei Ioan Paul II la Bucuresti în 1999, continua conlucrarea cu vestul pe vechiile canale eminamente culturale şi militare, cu stategii mimetice şi duplicitare.

Numai PRM are în program promovarea refacerii unitatii spirituale cu Roma, ca fundament a unei noi tranzitii şi strategi modernizatoare. Corneliu Vadim Tudor reprezinta opozitia. Cei la putere nu realizeaza esecul tranzitiei, modernizarii de pîna la Revolutia din 1989 şi saboteaza astfel dialogul, refacerea unitatii spirituale europene. în Vechiul Regat, în România interbelica, în era comunista ca şi azi, modernizarii îi lipsea însa fundamnetul, de aceea cutumele orientale şi mizeria generalizata împing mai de degraba societatea la refacerea structurilor despotice greco-pravoslavnice stramosesti decit la integrarea autentica şi definitiva în Europa / UE. Constitutia UE se bazeaza pe mostenirea spiritula şi morala.

Umanismul, iluminismul fac parte din istoria ei spirituala. şi evreii, musulmanii, masonii etc., care respecta valorile spirituale şi morale universale, drepturile omului, “achizitiile comunitare” au locul lor în Europa / UE. Aceasta generozitate, permite românilor în trazitie sa integreze la fel de bine efortul modernizator al trecutului. Pe de alta parte, crestinismul romano-catolic şi protestant este fundamentul UE / Europei occidentale, chiar daca în viitor el va respira cu doi plamini, cel din occident (catolic / protestant) şi cel din orient (ortodox). Pina la urma, unitatea crestina va invinge, intr-o forma sau alta. Pentru ca toti europenii, occidentali şi orientali, sunt constienti ca fara o credinta crestina comuna, constitutia europena va fi subreda.

6 Comments

  • dans
    octombrie 3, 2013

    inteleg din articol ca este o anomalie cum de am supravietuit noi moldo-valahii in istorie, fara intermedierea evreilor…
    cit despre unirea cu Roma, nu vad avantajul schimbarii credintei populare in schimbul la ce? secularizarea a distrus statele vestice iar emigratia necontrolata a islamistilor va duce la o ultima urcare pe cruce a vestului.
    Asta cu Ardealul care s-a trezit doar pentru ca e unit cu Roma e marketing curat. Iar cind Banatul va constitui tara tziganilor Europei, unirea cu Roma ii va asigura un refugiu spiritual absolut necesar in fata domniei legii staborului.
    Suntem in dilema: si Vestul si Rusia vor sa ne fure bogatiile, dar Vestul vrea sa ne fure si credinta! Ca intotdeauna in istorie, vom rezista!

      (Quote)

  • Nicolae
    august 1, 2013

    Când o sã plãteascã jidani 200 de miliarde de Euro paguba la romãni pentru uciderea a peste Un Milion de romãni de comunismul judaic în România?!

      (Quote)

  • Giurgiu Crisan
    noiembrie 15, 2010

    acum mi-e necaz că ţi-am citit inepţiile şi minciunile pe care nici nu meriţi să le pomenesc pt că ai să găseşti la iuţeală justificări şmecher şi alunecos cum eşti.
    Tot 6 milioane de evrei rămîn dacă la Auschwitz în loc de 4 scrie 1 ?

      (Quote)

  • februarie 19, 2010

    Domnule Roman,
    Sunt , relativ un vechi cititor al articolelor domniei voastre. Am citit – cu mare intarziere, recunosc ,- articolul dumneavoatra Evreii conduc lumea?
    Sa fiu cinstit sunt extrem de nemultumit . Intre altele de folosirea expresiei – peioratove azi – de moldo-valahi si acuza fie si voalata de duplicitate .
    Insa in genaral ma nemultumste „metoda” dumneavoastra . Aceea de a contrapune un „occidentalism” iudeo-catolic ortodoxiei slavone si preeminenta religiei .
    In acest sens tin sa va aduc aminte ca in occident exista voci care sustin ca prabusirea Imperiului Roman si al vietii citadine s-ar fi datorat .. crestinismului ( pesmene oriental si in Galia ori Britonia ). Asta inseamna sa uitati ca ortodoxie ca si catolicism sumt cuvinte grecesti si ca grecii nicand nu au fost slavi. Sau ca popoare slave – polonezii, cehii, croatii si slovenii – sunt catolici ….
    Pesemene sunteti un conversos de data recenta asa ca nu va convine sa sa amintiti mici amanunte de genul ca Adolf provenea dintr-un mediu catolic ori ca tarile catolice au fost un mediu mai fertil pentru antisemitism decat cele protestante ori ortodoxe, Ca in spatiul nostru elemetele „stiintifice” ale antisemitismului sunt marfa de import. Din Apus ..
    Asa cum sigur nu va convine sa va amintiti ca se pot face asertiuni intre o Sfanta Alinata Catolica cu Fascismul mai mult decat una dintre ortodoxie si comunism ( ortodoxia rusa si-a primit premiul de abia prin 1943 pentru fetwauau privind razboiul sfant impotriva antihiristului german si asta in timp ce prelatii ortodocsi romani binecuvantau tunurile Armatei romane in lupta cu antihristul bolsevic ).
    Mai putin cunoscut este sprijinul acordat de tarile Antantei revolutiei ruse si doi „albi” ( dintre care unul fost apartinator al Ohranei ) mi-au zis ca Lenin a ajuns la Sankt Petersburg sub protectia unor ofiteri englezi ( de luat cum granno salis . Plus ca cei 2 au raposat intru Domnul).
    Dumeavoastra nu intelegeti pesemne ca biserica crestina este o institutie bimilenara . Ca disputele intre principalele ei denominatiuni sunt deja prea profunde , inscrise cultural in structura popoarelor europene, si ca ele corespund unui background mai vechi (sau cum scria Nae Ionescu popoarele si-au adaptat crestinismul !).
    Ca conversos papistas credeti ca automat ce zicee episcopul Romei este si litera de Evanghelie . Pardon, desi zisul episcop condamna cu zel cezaro-papismul el da zilnic semne ca sacrifica papismo-cezarismului . Si ca in 1989 a crezut ca i se iveste ocazia pentru revansa milenara (mai ales fiindca Afurisenia Sa este cam stramtorata in tarile Americii Latine de propesiunea cultelor neprotestante).
    Domnule Roman, sa ne intelegem : nu se poate trece peste filioque . Mai bine sa ramanem fiecare cu credinta sa si pe lumea cealalta vom constata care a avut dreptate ( frica mi-e ca asa cum imi zicea un musulam vom suferi cu toti ptr micile pacate comune gen adulter !! ).
    Incercati sa sugerati ca drumul spre Occident ar sta in drumul spre Roma . Eu personal oricat de mult as aprecia goticul si Dies Irae ( cel mai mare hit de 1000 de ani incoa ) as sugera totusi Reforma . Va indigneaza ? Recititi pe Max Weber !!
    Ramanand in sfera credintei uniatia mi se pare ceva gemn cameleopardus, adica haine ortodoxe peste credinta catolica … Este mai important ritul decat dogma ?!
    In alte privinte sunteti la fel de .. nesatisfacator . Privitor la rolul evreilor in modernizare . Eu personal cred ca evreii sunt mult mai datori altora – in special germanilor – pentru modernizarea lor ! Si ca rolul lor este mult prea suparestimat , tinad cont si de influentele primite de ei ( de ex imnul lor .. cantec romanesc !! institutiile lor culturale ? Primul teatru la Iasi !! Si altele asemenea . ). In domeniul industrial in Romania s-a evidentiat doar Auschnit , restul ramand la stadiul de tejgea si atelier . Ma scuzati, dar fata de antisemiti nu consider ca evreii chiar au inventat apa calda .
    In ce priveste intrebarea lui Moshe Carmilly: „De ce s-a scris şi se vorbeşte atât de puţin despre acţiunea românească de întrajutorare a evreilor?” raspunsul este simplu : interese economice . Se doresc bani ! Si nu atat din „merite” evreieisti ci ca de obicei cu ajutor „pamantean” – cei care doresc restitutio in integrum ….faptul ca „evreii din granitele României fara Transilvania de Nord, Basarabia, Bucovina şi Cadrilaterul au fost mai numerosi decit în 1940” nu are importanta in fata lacomiei unora* … si este o ilustrare a zicalei ca nici o fapta buna nu ramane nepedepsita ….De retinut ptr viitor !! Si aduga ca nu trebuie uitate opiniile particulare ale lui Wiesel si Soros , ambii unguri . Asa cum opiniile „istoricului” Oisteanu sunt opinii rusesti ( „istoricul” pune in carca antisemitului Cuza pogromul de la Chisnau din 1906 si „uita” sa zica Ohrana si Sutele Negre ! Istoric si fiu de evreu basarabean, da ?! )
    In legatura cu opiniile dvoastra „Evreii Silviu Brucan, Petre Roman şi Teodor Brates din FSN au participat direct la lichidarea sotilor Ceausescu.” , „asa ca s-au impus profesori evreii Silviu Brucan, Petre Roman. Imediat noul guvern si-a „luat mina de pe economie“, a declarat industria romaneasca „un morman de fiare vechi“, a inceput spirala datoriilor externe etc., nu inainte de a reface vechiile structuri orientale din agricultura: „omul şi pogonul“” , „ingroziti de avalansa mizeriei ortodoxe asunsa la oras” , „Partidului evreilor (PD)” sunt cel putin superficiale. Unicul perceput masiv ca evreu a fost Brucan ( cu metiunea ca ptr multi era al „nostru” ) , ca lui Roman i se reperosa mai degraba ascendenta kominternista decat cea evreiasca si ca PD nu era absolut de loc perceput ca partid al evreilor ….
    Dumneavoastra sunteti victima a unei viziuni coloniale despre moldo-valahii ortodocsi neinstare de nimic , o viziune rasista intemeiata poate pe ascendente neromanesti care au refuzat afilierea si catolicism. Aici mai observ afirmatia lui GM Tamas
    http://romania.indymedia.org/ro/2004/06/154.shtml.
    As zice ca nu doar ungurii ci intreg spatiul catolic uita micul amanunt ca in sec XIV cel mai mare oras al Europei era totusi Bizantul . Multumim ptr ingnoranta episcopului Romei si autolatioriei catolice !!
    In alte privinte despre inapoiera economica a zonei indraznesc sa va atrag atentia asupra opiniei mele http://www.scribd.com/doc/18501028/Seculara-Inapoiere-a-Romaniei. Desi sunt un Nimeni si nice macar diletant nu ma pot numi cred ca este prima lucrare despre acest subiect .
    In final sa raspund la intrebarea dimneavoastra . Nici de cum . Nu conduc lumea desi cativa excroci – si o multime de imbecili – cred asta . Sunt prea putini si lipsiti de forta reala . Insa in curand s-ar putea sa raspunda cineva ptr criza …si se va constata din nou ca in culturile vechi tremeni ca ales, sfant au o dubla semnificatiie, cel mai ades negativa . Si din nou majoritatea va raspunde fiindca a fost solidara cu o mana de escroci ordinari !
    Si daca un neam va conduce lumea acela va fi cel chinez ( hani mai ales ) caci vor avea si numar si forta si incredere in virtutile lor !!
    Ma scuzati ca folosesc un pseudonim . Insa in infosfera numele meu real nu apare ,
    Al dumnavoastra,
    Ghita Bizonu’

    * lacomia unora . Intamplator am vazut fotografia unuia Israel nu mai stiu cum implicat in estorcarea bancilor elvetiene. Gagiul putea a bani, avioane private samd in timp ce fosti sclavi evrei se plang ca traiesc in conditii extrem de modeste. Insa bogatia aluia se bazeaza pe suferintele sarantocilor !! Si pentru oraznicia lui vor plati sarantocii !!! Sarantocii evrei ca sunt destui ….

    Iubite cititor,
    rar mi-a fost dat sa citesc o critica atat de consistenta. Va multumesc sincer si incerc sa precizez cateva notiuni, idei, la care v-ati referit:
    1. Peiorativ. Ideia emanciparii nationale este meritul Scolii Ardelene, tot asa cum moldo-valahii au meritul faptei, Unirea din 1859 si 1918. Dar ultimii vor si fapta si ideia. Asta se vede in incercarea de discreditarea Corifeilor in atei iluministi si in refuzul de a se numi moldo-valahi. Mie mi se pare moldo-valah mult mai putin peiorativ, mai clar si onorabil decat acela de romi, roma, romanes, cum sunt confundati intentionat romanii.
    2. Duplicitar. Conflictul ortodoxie-occident, razboiul rece este urmarea Schismei 1054. Dupa Conciliul Vatican II 1965 a inceput destinderea, demontarea Cortinei de Fier, lichidarea lagarului ortodoxo-comunist si incercarea de unire a crestinilor de la Vancuver la Vladivostoc sau mai modest de la Atlantic la Ural. Rusii nu-s pregatiti. Grecii refuza. Romanii l-au primit cu entuziasm pe papa Ioan Paul II, care i-a incurajat – Nu va fie frica! – si i-a primit in Europa. Occidentali n-au incredere in modo-valahi pentru ca sunt pravoslavnicii. Slavii, grecii n-au incredere in ardeleni pentru ca sunt latinisti uniti cu Roma, si nici macar in moldo-valahi pentru ca sunt si ei latini. Incercand sa fi bine si cu unii si cu altii devi volens, nolens duplicitatar. Vezi razboaiele mondiale, Revolutia din 1989.
    3. Partidul evreilor. In perioada interbelica orasul parazitar (4 mil., cate unul de romanii occidentalizati, evrei, maghiari si germanii) facea legatura cu vestul. Dupa 1989 au reaparut occidentalizatii Coposul (unit), Ratiu, Campeanu (Londra si Paris), evreii Brucan, Roman, Brates, UDMR si Forum. Caricaturi cu idei vechi si totusi actuale. Fara dialogul si unirea cu Roman, moldo-valahii foloseasc diversiuni si paleative. Isi fura singuri caciula si dau vina pe tigani ca-i fac de ras. Si pe evrei, stapanii lumii.
    4. Evreii conduc lumea? De cate ori vin la Bucuresti sunt surprins de cate literatura antisemita gasesc pe tarabele din Bul Magheru si cate lume crede ca evreii fac si desfac totul in lume, iar in final sunt tapi ispasitori. Aveti dreptate in tot ceea ce remarcati pe aceasta tema.
    5. Alianta ortodoxie-protestantism inpotriva Romei a avut succes sub Petru I si Stalin. DV credeti ca mai are o sansa de viitor? China are deja un cuvant de spus in lume. Pericolul galben ii va uni pe crestini?
    6. Unirea ortodocsilor ardeleni cu Roma de la 1700 nu poate fi un model in 2010, in zilele noastre, dar o Biserica Romaneasca unita cu Roma in conditiile in care Romania/ Moldova vor sa faca parte din UE/NATO mi se pare de la sine inteles. Asta inseamana inceperea unui dialog si o lupta pentru interesele nationale, nu o capitulare ca in fata Armatei Rosii.
    7. Papa este marul discordiei? Filioque? Iata doua teme cu care s-ar putea incepe dialogul dintre Presedinte, Patriarh, Parlamentul laic si bisercesc al romanilor cu Roma.
    Urmeaza sa citesc ceea ce mi-ati recomandat si apoi sa va raspund mai pe larg. Dar interesul comun pentru cele citeva notiuni, ideii fundamentale, care ne intereseaza de o potriva, ma obliga sa Va raspund imediat.
    Nu stiu cum asi putea sa va fiu altfel recunoscator pentru faptul ca ma cititi de mai multa vreme si mi-ati trimis un mesaj sincer.
    Inca o data Va multumesc si va asigur de cele mai bune ganduri,
    http://www.viorel-roman.ro

      (Quote)

  • februarie 6, 2010

    Churchill, Hitler si Antisemitismul,
    acesta este titlul cartii lui Dr. Stefan Scheil aparuta in editura Duncker & Humbolt, Berlin 2008, 335 p., in care se anlizeaza competent “dictatura germana, inamicii ei si criza europeana 1938/39”. Om simplu din popor Adolf Hitler prea puterea 1933 in Germania si pune in practica Programul din 24 feb. 1920, de 25 de puncte, pe 2 p., al Partidului national socialist al muncitorilor germani Un deziderat era realizarea unei societati national-socialiste fara drept roman si fara evrei, care urmau sa emigreze cu avere cu tot, in mod pasnic. Antisemitismul era raspandit ca urmare a foametei si umilitelor impuse de invingatori dupa razboi. In caz de foamente acelasi destin l-ar fi avut toti strainii. Alertate, organizatiile evreesti din lumea anglo-saxona incep boicotarea economiei germane. Reactia nazistilor: “Nu cumparati de la evrei!” Un evreu ucide un diplomat, nazistii dau foc la sinagogii etc. Proiectul antisemit de a realiza un stat fara evreii trebuia combatut cu toate mijloacele – pe viata si pe moarte. Pentru ca daca Germania ramanea fara evreii in mod civilizat, ar fi devenit un precedent periculos. Polonia cu 10% din popolatie evrei, care vorbeau jedisch, o alta limba decat cea oficiala, ar fi cerut acelasi lucru. Pe de alta parte emigrarea evreilor in USA ar fi dat apa la moara antisemitismului local. Asa ca organizatiile evreesti s-au opus emigrarii evreilor din Germania, luand in calcul victime in randul conationalilor. Pe de alta parte l-au sustinut cu toate mijloacele pe Churchill si “Partidul razboinicilor” din Marea Britanie cu organizatia Focus in al inlatura nazismul. Cei care incercau o solutie pasnica pe continent au fost incet dar sigur marginalizati. Pe de alata parte Iosif, V. Stalin, un conducator mult mai radical si mai clarvazator decat Hitler s-a folosit de “contradictiile din lagarul capitalist” pentru a “arunca in aer Europa”. Atat Vladimir I. Lenin cat si urmasul sau erau convinsi ca dupa un al doilea razboi mondial clasa muncitoare “va rupe lanturile”, va prelua puterea, ca in Rusia dupa primul razboi mondial, si va realizeaza idealurile panslaviste, panortodoxe si mai mult decat atata. Dictatura proletariatului va inlatura exploatarea omului de care om in toata lumea! Polonia si Romania erau folosite in aceasta criza ca pioni de sacrificiu atat de imperialistii occidentali cat si de kominternistii de la Moscova. Polonejii erau folositi ca atatatori la razboi de catre Chrchill. Viorel Tilea, ambasador la Londra, se plangea de un dictat german fantoma, o dezinformare. Un discurs al generalului Halder, fabricat in laboratorul de dezinformare Focus, cu scopul de a agrava criza este considerat si azi ca autentic, chiar de germani. Asa ca nu-I de mirare ca pe internet la Sectia “Istorie: minciuni si falsuri” a Ministerului Apararii Rusiei, Sergej Kovalijev arata recent ca vina izbucnirii razboiului in 1939 este a Poloniei, care a refuzat “cu incapatanare” cererile moderate germane. In acest context este firesc ca antisemitismul, punerea la indoiala a Holocaustului, e sanctionat in mai multe tari si de mai multa vreme, de lege. Aceiasi politica se va practica si in Rusia lui Putin si Medvedev, care nu mai vrea sa accepte “minciuni si falsuri”. De aceea vinovatii vor fi pedepsiti, asa prevede un nou proiect de lege, cu inchisoare de la 3 la 5 ani.
    Prof. Dr. Viorel Roman, Akademischer Rat a.D.

      (Quote)

  • februarie 4, 2010

    Doi ani de cand Israel a cumparat Romania
    Materialul anexat circula cu titlul de mai sus pe internet. Autorii prezinta o multime de informatii, care indiferent daca sunt reale, legende sau un amestec de adevar si fantezie, acrediteaza clar ideea unei forte oculte mondiale si a unui popor tradat si vandut, sau sinucigas. Resemnati cu soarta romanii nu au nici o sansa de scapare in fata balaurului Israel, care-i inghite in vazul tuturora. Balada Miorita modernizata.
    Uniunea Europeana a vandut Romania? Pentru ca in 2007 ar fi avut loc si tranzactia. Vanzatori de neam si tara sunt poate presedintii, prim-ministrii, parlamentul, care nu s-au impotrivit aderarii la UE? Materialul abunda in detalii, dar de atatia pomi nu se prea vede padurea Vlasiei. Cert este ca romanii nu mai vor sa-si administreze intreprinderile construite de ei in vremea dictaturii de dezvoltare. Asa ca se cauta cu inversunare investitori straini, evreii, daca sunt strategici cu atat ma bine, pentru ca autohtonii sa fie scosi din ecuatie. Romania este lumea III in Europa: s-au privatizat saracia si siguranta personala; milioane au plecat la munca in vest, chiar si in Israel; invatamantul si sanatatea s-au degradat; agricultura a devenit de supravietuire, ca si bugetul dependent de straini. Datoria externa este de 70 miliarde euro.
    Ortodocsii nu se bucura de incredere in vest, chiar daca li se intinde mereu o mana de ajutor. Dar tot atat de constant, moldo-valahii le intorc mereu spatele, dupa ce isi vad sacii in caruta. Asa s-a intamplat dupa Unirea sub Mihai Viteazul 1600, Unirea Principatelor 1859, Marea Unire 1918 sau 1989. Fara Unirea cu Roma ortodocsii sunt tolerati, monitorizati de occident – un statut vechi de o mie de ani – chiar daca termenul nu mai este folosit expresis verbis. Politic incorect, ipocrizie contemporana. Moldo-valahii simt neincrederea, refuza orice responsabilitate si se invaluie in ceata. Dar cineva trebuie sa faca legatura cu occidentul, care conduce intr-adevar lumea.
    Raspunzand acestei chemari transilvanenii s-au unit cu Roma 1700 si Corifeii Scolii Ardelene au pus bazele emanciparii sociale si nationale. Inpotriva acestei Uniri, emancipari a valahilor s-au ridicat maghiarii, sarbii, grecii, rusii. Asa ca ea n-a trecut Carpatii si 1948 a fost criminalizata, pentru ca se inchina spre Roma, nu spre Moscova, a treia Roma. Chiar si astazi este tinuta sub control si periferizata.
    Dar viata merge inainte. Dupa esecul turco-fanariot din Tarile Romane si integrarea acestora in economia mondiala, mai ales evreii au fost intermediarii cu metropolele occidentale. Sub Hohenzollern-Sigmaringen rolul lor creste. Pentru ca moldo-valahi nu sunt nici acceptati in vest si nici nu vor sa-i urmeze pe fratii lor uniti cu Roma, si-au creat o punte de legatura cu vestul prin intermediul evreilor, masonilor si a curentelor culturale occidentale. Toate aceste paleative au si misiunea de a bloca Unirea cu Roma. Corifeii Scolii Ardelene, pregatiti la Roma, sunt denuntati si azi la Bucuresti ca iluministi. Absurda amnezie de protectie greco-pravoslavnica.
    In perioada interbelica patru milioane, cate unul de romanii occidentalizati, evrei, germani si maghiari formau ?orasul parazitar?, care facea lagatura celor 16 milioane de tarani ortodocsi cu metropolele din vest. Totul s-a naruit 1945, dar dictatura de dezvoltare a deschis noi perspective, mai ales materiale. Pana si acesta forma de emancipare si cooperare negativa cu occidentul a esuat 1989.
    Teroarea de la Revolutie si apoi frica de libertate a impins societatea inapoi. Idealul a devenit perioada de inainte de Ceausescu, sau chiar Romania Mare: PRM condus de Corneliu Vadim Tudor; PCR, FSN, PDSR, PSD, Iliescu garantul soborniciei si duhovniciei pravoslavnicie; PD, Petre Roman si Silviu Brucan, partida evreilor ca si UDMR-ul maghiarilor. Corneliu Coposu, greco-catolic, a fost marginalizat ca si ex-regele Mihai I, Ion Ratiu si Radu Campeanu, veniti din vest.
    Lagatura cu occidentul in mod autentic si productiv o fac numai unitii cu Roma din Ardeal, care au formulat programul de emancipare nationala si sociala. Moldo-valahii cred insa ca ei sunt chemati sa conduca, sa fie modelul de urmat pentru toti romani, si se folosesc in relatiile cu occidentali de evreii, maghiarii si romanii masoni, educati in vest si de curentele culturale occidentale. Cand pe aceste cai ocolite ei nu au succes, evreii sunt de vina. Din aceasta perspectiva este mai usor de inteles anexa. In afara de asta antisemitismul la ortodocsi este si o forma de antioccidentalism.
    Dupa trecerea in revista a impasului secular a cooperarii si coordonarii activitatilor romanilor si a intermediarilor lor cu occidentul, sper ca din multitudinea capacilor anexei, sa se poat deslusii si ceva din padurea, pe care nu o iau in considerare cei ce ajung concluzia ca evreii au cumpara Romania in anul aderari la UE.
    De doua decenii occidentalii vor sa-i scoata din amorteala si fatalism oriental pe moldo-valahi. Transilvania si Banatul si-au reamintit ca sunt uniti cu Roma si lucrurile merg bine. Prin integrarea in UE/NATO toti romanii au sansa de a se elibera de lanturile grele ale soborniciei si duhovniciei moscovite si constantinopolitane, cum se exprimau inaintasii din perioada interbelica. Ce s-a facut pana cum in acest sens?
    Pana acum dialogul s-a taraganat si Unirea cu Roma s-a subminata, in ciuda vizitei papei Ioan Paul II la Bucuresti si a incurajarii: Nu va fie frica!. In aceasta situatie de tranzitie, pana se coc ortodocsii moldo-valahi – o expresie interbelica – sunt reactivate strategii, canale de cooperare cu occidentalii din perioada interbelica: francmasonii liberali, curentele culturale, evreii si maghiarii. Ideile politice care-l insufletesc pe Traian Basescu si guvernantii actuali sunt cam aceleasi ca in perioada interbelica ? un amalgam de liberalism, curente culturale occidentale, maghiari si un nelipsitul consilier evreu ? Volodea Tismaneanu i-a luat locul lui Brucan ? si tot felul de afaceristi dependenti de Putere, pescuitori in apele tulburi la Portile Orientului.
    Despre relatiile ortodocsilor moldo-valahi cu evrei si occidentalii am scris mai multe articole, care pot fi gasite pe internet, in Evreii conduc lumea?, in http://www.viorel-oman.ro sau http://www.badpolitics.ro. Totul este desigur o contributie modesta si incompleta, fragmentara la aceasta vasta tematica. Intentia mea este numai de a oferi cateva repere si argumente in aceasta dezbatere care preocupa totusi marele public. Pe google.com sunt 130.000 documente despre – oculta si evreii -, 370.000 documente legate de tematica – evreii conduc lumea. Iar cine cauta ? financial crisis jews ? gaseste aproape doua milioane de documente.
    Bangkok, februarie 2010 http://www.viorel-roman.ro

      (Quote)

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 20 septembrie, 2019 | 1 comentarii | 180 vizualizari | 3 voturi

Mihael Duca Cartea mea “Evaluarea si motivarea elevului” a deschis numeroase campuri de dezbatere. Fiind o carte orientata spre anumite teme de cunoastere, am incercat sa nu alunec spre alte teme, pentru a pastra unitatea cartii si logica expunerii. Acolo unde a fost cazul am incercat sa ofer exemple prin care sa argumentez o anumita […]

Autor: Aciduzzul | 27 ianuarie, 2013 | 0 comentarii | 462 vizualizari | 3 voturi

O lucrare monumentala, “Enciclopedia regimului comunist”, aparuta la Institutul National pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Romane, condus de energicul profesor Radu Ciuceanu, fost detinut politic si istoric de marca al Romaniei, a ajuns la volumul al II-lea. Primul volum a fost lansat in aula Academiei Romane. Vedeti: VIDEO. Lansarea Enciclopediei regimului comunist din Romania la […]

Autor: Aciduzzul | 25 ianuarie, 2013 | 1 comentarii | 651 vizualizari | 5 voturi

prof. univ. dr Ilie Badescu Trasaturi ale neo-imperialismului. Cateva precizari editoriale asupra lucrarii de fata O carte care nu trebuie sa va lipseasca, aparuta la Mica Valahie, editura care are spre vanzare si numeroase titluri disponibile in format electronic pe Elefant.ro. “Cartea valorifica preocupari mai vechi ori mai noi ale autorilor in domeniul geopoliticii si […]

Autor: Aciduzzul | 13 decembrie, 2012 | 0 comentarii | 519 vizualizari | 2 voturi

La 25 de ani de la moartea lui Constantin Noica, discipolul marelui filosof roman, Constantin Barbu, impreuna cu Biblioteca Metropolitana Bucuresti si Asociatia Civic Media, a reusit intr-un timp record sa publice primele 20 de volume din Arhiva Neagra – Dosarele distrugerii elitei romanesti – Procesul Noica-Pillat, pe baza documentelor din arhivele Sigurantei, Securitatii si […]

Autor: Aciduzzul | 8 decembrie, 2012 | 0 comentarii | 1395 vizualizari | 3 voturi

Articol preluat din revista Lumea nr. 7/2010, Discurs tinut de Benjamin H. Freedman, consilierul presedintelui W. Wilson, in 1961. Aici, in Statele Unite, sionistii si coreligionarii lor detin un control total asupra guvernului nostru. Din foarte multe motive (prea multe si prea complexe pentru a le analiza acum), sionistii si coreligionarii lor conduc aceste State […]

Voturi
Vizualizari
Comentarii
18 Sep 2021 | 1 comentarii | 70 vizualizari | 5 voturi
»
| comentarii | vizualizari | voturi
»
| comentarii | vizualizari | voturi
»
| comentarii | vizualizari | voturi
»
| comentarii | vizualizari | voturi
»
18 Sep 2021 | 1 comentarii | 70 vizualizari | 5 voturi
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2021 © BadPolitics