Maria Petre
Criza financiară, care a făcut din anul 2009 unul din cei mai slabi pentru industria hotelieră din ultimul deceniu, are efecte şi pe plan local. Pe fondul concurenţei acerbe între hotelieri, ies la iveală o serie de nereguli, unele chiar de neimaginat anterior, care pun încă odată în discuţie modul de funcţionare a întregului sistem. Principalele motive de dispută sunt legate de modul de acordare a certificatului de clasificare a unităţilor, care încinge spiritele între proprietarii acestora şi Ministerul Turismului. Până una – alta, cei mai afectaţi sunt clienţii care nu înţeleg pe ce criterii sunt acordate stelele în România şi de ce tarifele sunt aşa de ridicate, de multe ori chiar mai mari decât în afară, când serviciile lasă în continuare, în multe dintre cazuri, de dorit.

Hilton, primul pe listă

Cine şi-ar fi imaginat în urmă cu vreun an că hotelul Hilton din Capitală, controlat de omul de afaceri George Copos, va fi declasificat şi va rămâne fără stele? Şi asta pentru că nu mai dispune de parcare după ce Primăria a anulat contractul cu firma Dalli, deţinută la un moment dat de Dorin Cocoş, soţul ministrului Elena Udrea. Fără locuri de parcare, hotelul nu va mai putea să-şi recupereze cele cinci stele, ci maxim patru.

Lucrurile nu se opresc însă aici, reprezentanţii Ministerului Turismului au descoperit în urma controlului din luna iunie nereguli şi în acte, certificatul de clasificare era emis în 2008 pe numele societăţii Athenee Phenix SA, în timp ce hotelul funcţiona pe societatea Ana Hotels, deţinută tot de Copos. Până una-alta, Copos s-a ales cu o amendă de 4.000 de lei şi a fost somat să „ia măsurile de intrare în legalitate, respectiv să obţină certificat de clasificare emis de Ministerul Turismului pentru structurile turistice de cazare şi alimentaţie publică pe noua societate care administrează unitatea, cu respectarea tuturor criteriilor obligatorii şi a celor suplimentare, prevăzute în lege”.

Controlul a mai scos la iveală şi faptul că nu toţi recepţionerii sunt calificaţi corespunzător, iar normele de alimentaţie publică nu sunt respectate.

În replică Copos a dat primăria în judecată şi a anuntat investiţii de peste 1 mil. de euro pentru renovarea parterului, pentru a aduce hotelul la stilul din 1914. El speră să rezolve şi problema parcării şi a apelat chiar la primărie pentru închirierea suprafeţei din faţa hotelului, deoarece «locurile de parcare aflate la o distanţă mai mică de 50 m de unităţile hoteliere, complexuri comerciale, săli de spectacole, baze sportive vor fi atribuite acestora prin închiriere». Numai că primăria a refuzat. Aşa că rămâne de văzut cum va rezolva Copos problema parcării.

Piaţa de cinci stele din Capitală este împărţită între opt jucători: InterContinental, JW Marriott, Athenee Palace Hilton, care trebuie sa-si rezolve problema declasificării, Crowne Plaza, Radisson SAS, Carol Parc, Howard Johnson şi Casa Capşa.

Hilton nu este însă singurul hotel de cinci stele care a fost declasificat în 2009. Oamenii ministrului Udrea au ajuns şi pe litoral, iar ţinta a fost Palm Beach din Mamaia, deţinut de omul de afaceri libanez Charbel Maroun. În acest caz principalele nereguli invocate au fost lipsa sistemului electronic de trezire a clienţilor, a unei mape de birou cu pix, hârtie şi cutter, precum şi a liftului pentru personal. Proprietarul consideră acţiunea celor de la minister aberantă şi nu înţeleg de ce lui i se cere ceva ce nici alte unităţi din staţiune de acelaşi nivel nu au. “Vom da în judecată Ministerul Turismului, pentru că ne-au declasificat în mod aberant. Ne-au cerut lucruri pe care alte hoteluri de cinci stele din Mamaia nu le au”, afirma la momentul incidentului proprietarul Palm Beach.

Hotelul se număra printre cele patru unităţi de cinci stele din staţiunea Mamaia, alături de Rex, Vega şi hotelul Mamaia. Situaţia celor două unităţi a adus încă odată să în discuţie problema modului de acordare a stelelor in România, precum şi criteriile luate în calcul. Clasificarea unităţilor hoteliere se realizează în general de organisme naţionale. Aşa se face că există diferenţe între un hotel cotat la acelaşi nivel de stele din România şi unul din Franţa, de exemplu.

La noi, suprafaţa minimă a camerelor la un hotel de patru stele este de 15m² pentru camera single şi 18m² pentru camera dublă, faţă de 10m² si 12m² în Franta. La această categorie, toate hotelurile trebuie să aibă sală de baie privată, cu menţiunea că suprafaţa minimă în România este de 4m², iar în Franţa de 3m². Acesta este doar un exemplu. Să nu uităm că până nu demult în Franţa nici nu existau hoteluri de cinci stele, ci maximum patru stele Deluxe. Până la urmă, diferenţa între un hotel de patru stele şi unul de cinci stele este dată de servicii, nu de confort, sunt de părere specialiştii din domeniu.

Un lucru este universal valabil, se acordă o atenţie tot mai mare de ceva timp folosirii produse ecologice reciclabile, aparatelor electrice si eletrocasnice cu consum redus de energie, surselor alternative de incalzire si alimente bio, iar toate astea pot aduce cu uşurinţă o stea în plus. Sistemul se foloseşte în Vest încă din 1992. De asemenea, implementarea sistemul de management al calităţii are o mare importanţă în acordarea clasificării unităţilor.

Gradul de ocupare al hotelurilor de lux a scăzut, la nivel internaţional, în primele opt luni din 2009 la 57% de la începutul anului, de la 71% cât era în perioada similară din 2008, potrivit Smith Travel Research. Preţurile medii pentru o cameră la unul din cele mai luxoase hoteluri din lume s+au redus cu 16% la 245,13 dolari/zi. Majoritatea hotelurilor de lux sunt nevoite să reducă tarifele pentru a atrage clienţii. (Bloomberg)

Din cauza crizei, hotelurile de patru şi cinci stele din Bucureşti au avut parte în luna august de cel mai mare declin al veniturilor, dar şi al cererii, din ultimii zece ani, iar gradul de ocupare a scăzut la 30-40%. Cererea pentru evenimente de tip conferinţe s-a înjumătăţit, cu excepţia nunţilor. Dar şi pe acest segment s-a observat o schimbare. (Mediafax)

Cum se dau stelele afară

Stelele sunt acordate hotelurilor pentru a arăta nivelul serviciilor, fiind un indiciu pentru clienţii care vor sa facă o rezervare la un hotel sau la altul. Chiar dacă un astfel de element este foarte util în cazul opţiunii pentru o anumită categorie de hoteluri, nu există un sistem standardizat de acordare a stelelor la nivel mondial, fiind diferenţe mari de la o zonă geografică la alta. De exemplu, dacă în Europa este practicat un sistem de una până la cinci stele, în Statele Unite poate fi acordată o jumătate de stea în plus peste nivelul de cinci stele.

Stelele sunt acordate în Europa fie de agenţiile guvernamentale locale, fie de organizaţii independente, existând diferenţe foarte mari în ceea ce priveşte reglementările de la ţară la ţară, sau chiar între hotelurile din acelaşi oraş. Cu alte cuvinte, nu există un sistem unitar de stabilire a nivelului calitativ în ceea ce priveşte serviciile oferite de un hotel sau altul.

Evaluarea fiecărui hotel ia în calcul o serie de detalii, de multe ori fără relevanţă pentru clienţi, precum, de exemplu, nivelul taxelor pe care un anumit hotel le plăteşte în fiecare an.
În mod similar, în Statele Unite stelele sunt acordate de câteva asociaţii. Organizaţiile Naţionale de Turism şi cele ale Ghidurilor de Turism se ocupă de acordarea stelelor, însă fiecare foloseşte propriul set de criterii pentru stabilirea rating-ului. În plus, marile portaluri de internet specializate în turism sau cele de rezervări de bilete se ocupă adesea şi de acordarea de stele pentru hoteluri.

Acestea din urmă furnizează de cele mai multe ori clientului explicaţii detaliate cu privire la motivele pentru care a fost acordat un calificativ sau altul. Ca urmare a multitudinii de organizaţii şi a diferenţelor în ceea ce priveşte criteriile fiecăreia, un anumit hotel poate primi calificative diferite, aşa încât se impune cu necesitate standardizarea procesului de stabilire a numărului de stele.

Chiar şi în aceste condiţii în care acordarea unui calificativ poate părea arbitrară, acest lucru tot poate fi benefic pentru client care poate primi astfel o multitudine de informaţii cu privire la hotelul de care este interesat. De exemplu, un hotel de cinci sau de patru stele va fi în orice condiţii mult mai luxos decât unul de una sau două stele. Mai mult, există o serie de referinţe clare cu privire la fiecare dintre nivelurile acordate în cazul hotelurilor.

Astfel, un hotel înscris la categoria o stea va fi de fapt un motel cu un preţ redus iar unul de două stele va fi ori un motel cu care oferă condiţii mai bune, ori un hotel ieftin care asigură un nivel minim de servicii. Hotelurile de una sau două stele trebuie să întrunească toate condiţiile de bază necesare pentru a asigura petrecerea nopţii. Totuşi, dacă un client caută servicii mai elaborate precum room-service, acces la internet, filme, lenjerie de pluş centru de fitness, etc, atunci trebuie să se orienteze către un hotel de minim trei stele. Hotelurile de trei stele au, de regulă, preţuri moderate, sunt confortabile, şi, de regulă, sunt locuri adecvate pentru sejur dar sunt văduvite de dotările de lux ale unor hoteluri de patru stele. În plus, hotelurile de cinci stele sunt cele mai exclusiviste dintre toate si apartin unor lanturi de hoteluri multinaţionale. Acestea dispun de mai toate comodităţile însă preţurile sunt pe măsură.

La noi, pe lista actelor conform cărora se face clasificarea hotelurilor se numără HG nr. 709/2009 şi Ordinul nr. 1448 / 2008.

Hotelurile de 5 stele

Hotel de lux care oferă cele mai diverse şi cele mai de calitate servicii. Acestea pun un accent deosebit pe eleganţă şi stil, camerele dispunând de covoare şi de lenjerie de calitate superioară, de televizoare LCD şi de videorecorder. Un element obligatoriu este Jacuzzi, iar serviciul de cameră este disponibil non-stop. Există, de asemenea, mai multe restaurante cu un meniu variat şi extins, centru de fitness, valet parking, şi sevicii de rezervări şi consiliere la recepţia hotelului.

Hotelurile de 4 stele

Acestea sunt, de asemenea, hoteluri mari cu servicii de vârf. De regulă, pe lângă un hotel de patru stele există altele de acelaşi rang, precum şi complexuri de restaurante, galerii comerciale şi centre de distracţie. Cu servicii peste medie, cu camere bine dotate şi organizate, hotelurile de patru stele dispun de restaurante, room-service, valet-parking, centru de fitness şi servicii de rezervări în recepţie.

Hotelurile de 3 stele

Situate adesea lângă un coridor principal de transport, lângă un centru de afaceri sau într-o zonă comercială, hotelurile de 3 stele oferă camere bine organizate şi spaţioase prevăzute cu holuri unde adesea se află un dulap în care se află câteva lucruri de strictă necesitate. Restaurantele din hotelurile din această categorie, deşi de dimensiuni mai reduse şi cu decoraţii şi dotări mai modeste, oferă micul dejun, prânzul şi cina in intervale orare bine stabilite. Valetul, room-service-ul, un mic centru de fitness şi o mică piscină pot fi, de asemenea, prezente într-un astfel de hotel.

Hotelurile de 2 stele

Acestea fac parte, de regulă, dintr-un lanţ de hoteluri care asigură o calitate semnificativă a serviciilor, chiar dacă nivelul acestora este unul redus. În acest caz, camerele de dimensiuni mici sau medii dispun de telefon şi de televizor. Chiar dacă nu se pot bucura de comoditatea room-service-ului, clienţii acestui hotel pot lua masa la micul restaurant care există de cele mai multe ori în incinta hotelului.

Hotelurile de o stea

În cazul acestor hoteluri, clienţii se pot aştepta în cele mai multe cazuri la un hotel de dimnsiuni reduse condus şi operat de proprietar. Atmosfera este “mai personala” iar dotările nu depăşesc nivelul de bază. Restaurantul sau staţiile pentru transportul în comun pot fi amplasate la o oarecare distanţă, care nu trebuie, să necesite, totuşi, parcurgerea acesteia altfel decât cu pasul.

Clasificarea în SUA

În Statele Unite este folosit, de asemenea, pe scară largă şi un alt sistem de acordare a calificativelor, utilizat de agenţia de rating AAA care acordă calificative hotelurilor din Statele Unite, Canada, Mexic şi Caraibe. În prezent există circa 32.000 hoteluri cărora AAA le-a atribuit calificative. Chiar dacă hotelurilor nu li se cere o taxă pentru acordarea unui calificativ, acestea trebuie să depună o cerere pentru a fi incluse în programul AAA Approved. În plus, trebuie să îndeplinească 27 de condiţii de bază în materie de confort, curăţenie şi securitate.

Dacă cererea hotelului a fost admisă, AAA trimite evaluatori anonimi pentru a acorda un calificativ de la unul la cinci diamante. Hotelurile cărora AAA nu le-a atribuit niciun calificativ sunt inscripţionate cu simbolul FYI în locul unui diamant. Acest lucru înseamnă că acestea nu au întrunit încă criteriile impuse de AAA. Spre deosebire de cotarea cu stele, in cazul celei cu diamante nu întodeauna un hotel de un diamant este cu mult mai ieftin decât unul cotat la cinci diamante. Pe de altă parte, o cotaţie mai slabă a hotelului nu conduce în niciun caz în mod obligatoriu la o cotaţie mai mică a camerelor în sine.

Este foarte dificil pentru un hotel să obţină o cotaţie de cinci diamante, aşa încât există mai puţin de o sută de astfel de hoteluri pe continentul nord-american. Diferenta dintre un hotel de patru diamante si unul de cinci diamante consta, in esenta, nu atata in confortul si particularoităţile constructive ale hotelului cât în nivelul serviciilor. De exemplu, la un hotel de cinci diamante te aştepţi ca personalul să te cheme pe nume încă de când ai ajuns la hotel şi până în momentul plecării. Un alt element care face diferenţa constă în oferirea de servicii chiar înainte ca acestea să fie solicitate şi anticiparea nevoilor clientului. În acest registru se înscriu bolurile cu gheaţă într-o zi caldă, un mic cadou constând într-o figurină de ciocolată sau un telefon de trezire personalizat. În general, evaluarea AAA are în vedere calitatea serviciilor, nivelul dotărilor şi elementele de design interioare şi exterioare ale fiecărui hotel.

Hoteluri de 5 diamante

Pentru a obţine acest calificativ este necesar un nivel mult mai ridicat al calităţii serviciilor care trebuie să se ridice la un nivel de lux maxim. Pe întreg continental nord-american există mai puţin de 100 de hoteluri care se încadrează în această categorie. Pe lângă particularităţile arhitecturale şi ale peisajului care trebuie să fie ieşite din comnun, un hotel de 5 diamante are obligatoriu valet-parking şi o parcare mare bine luminată. Hotelul trebuie să abunde de aranjamente florale, antichităţi, picture iar finisajele din marmură, piatră şi lemn de esenţe rare trebuie să fie de cea mai bună calitate.

Magazinele trebuie să fie de o calitate superioară iar psicina trebuie să dispună de personal de deservire prezent acolo în permanenţă. Centrul de sănătate full-service trebuie să dipună de toate facilităţile, de echipamente de ultimă generaţie şi de programe de fitness personalizate pentru necesităţile unor categorii variate de clienţi. Tot aici trebuie să existe mai multe restaurante, cu diverse specificuri, care să ofere non-stop o gamă variată de meniuri.

Camerele se remarcă prin spaţiul foarte mare, prin eleganţa mobilierului şi prin calitatea finisajelor, patrurile cu lenjerie de calitatea fiind prevăzute cu câte trei pături diferite şi cu mai multe feluri de perne. În dulapuri trebuie să existe mimim zece umeraşe, umbrela, pelerină şi papuci. În cameră există CD player cu cel puţin un CD, fax, mai multe duşuri, şi un set de igienă personală cu cel puţin şapte elemente. Preţurile pentru un astfel de hotel nu sunt mai mici de 200 de dolari.

Hoteluri de 4 diamante

Ca şi în cazul anterior, o atenţie deosebită este acordată stilului şi elementelor de décor. Pe lângă particularităţile arhitecturale, ale ambientului sau ale parcării, se pune un accent deosebit pe originalitatea ansamblului şi pe nivelul crescut în ceea ce priveşte securitatea clienţilor.

Elementele decorative de top, detaliile de construcţie precum calitatea finisajelor şi a materialelor folosite (marmură, lemn, granit, etc) sunt urmărite cu atenţie, avându-se în vedere şi elemnte precum numărul scaunelor şi al fotoliilor din hol, carucioare pentru bagaje de o calitate bună sau existenţa unui bell-desk. Este obligatoriu să existe aici un magazin de cadouri exclusivist, o piscină prevăzută cu facilităţi pentru servirea mesei în apropierea acesteia, saună, precum şi sală de exerciţii fizice cu dotări premium atât în ceea ce priveşte aparatura cât şi elementele conexe precum vestiarele.

În cadrul hotelului trebuie să funcţioneze, de asemenea, un restaurant care să ofere toataă gama de servicii şi un salon.
Camerele trebuie să fie spaţioase, cu mobilier exclusivist, eventual realizat de un designer renumit, lenjerie de cea mai bună calitate, dulapuri cu umeraşe din lemn, spaţii pentru bagaje, birou de dimensiune mare, televizor închis într-un dulap, minibar, fier şi masă de călcat, baie placată cu marmură, prosoape de calitate, uscător de păr, oglindă pentru machiaj precum şi o trusă de igienă peronală cu minim cinci elemente – şampon, loţiune de corp, gel de duş, etc. Este obligatory, de asemenea, prezenţa unei conexiuni la internet de mare viteză, a unor lifturi pentru personal diferite de cele folosite de clienţi, precum şi a spălătoriei cu valet. Preţurile pentru o cameră într-un astfel de hotel pot varia între 150 şi circa 450 de dolari.

Hoteluri de 3 diamante

O mare atenţie este acordată în acest caz stilului şi elementelor decorative, însă nu este lăsată deoparte calitatea serviciilor. Atracivitatea arhitecturii, spaţiul înconjurător, iluminarea hotelului, particularităţile parcării sunt primele elemente luate în calcul. În hol sunt avute în vedere calitatea covoarelor, a podelelor, a lambriurilor, numărul scaunelor şi fotoliilor din zona recepţiei precum şi numărul cărucioarelor pentru transportul bagajelor. Este necesar să existe, de asemenea, un mic magazine de suveniruri, o piscină, saună şi o sală pentru exerciţii fizice. Aici trebuie să existe un restaurant care să ofere servicii complete precum şi un mic salon. Camerele trebuie să fie mai spaţioase, să aibă un design coerent şi unitar, să dispună de lenjerie de calitate, de draperii, de şifoniere cu umeraşe, de televiyor cu telecomandă, de aparat de cafea, de telefon cu cel puţin două linii, de jocuri video, uscător de păr şi şampon. În plus, sunt necesare accesul la internet, precum şi maşina de gheaţă, spălătoria şi cel puţin un lift. Preţurile în acest caz variază între 90 şi 250 de dolari pe cameră.

Hoteluri de 2 diamante

Sunt, de asemenea, hoteluri cu un preţ redus şi fără pretenţii care au însă în plus o serie de elemnte suplimentare în materie de design şi de dotări. Evaluarea urmăreşte aspectul clădirii, a împrejurimilor, precum şi particularităţile parcării precum capacitatea sau iluminarea acesteia. În acest caz sunt necesare scaune sau fotolii în holul hotelului, în zona recepţiei, hotel, spălătorie, telefon, maşină de gheaţă. Aici poate fi găsit, de asemenea, un restaurant, sau măcar un spaţiu destinat servirii micului dejun. Camerele, prevăzută cu mobilă ieftină, trebuie să dispună de un televizor cu telecomandă, sifoniere măcar parţial acoperite prevăzute cu umeraşe, câteva calupuri de săpun şi un pachet de prosoape. Preţurile pentru acest tip de hotel oscilează în jurul a 70-80 de dolari.

Hoteluri de 1 diamant

Evaluarea AAA pentru aceste tipuri de hotel destinate clienţilor cu buget redus aflaţi în tranzit are în vedere particularităţile clădirii şi cele ale peisajului înconjurător, particularităţile camerelor si gradul în care mobilierul este funcţional. Analiza vizează, de asemenea, existenţa televizoarelor montate pe perete, a rafturilor şi cuierelor pentru haine, existenţa săpunurilor şi a prosoapelor, a unui telefon şi a maşinilor de produs gheaţă. Preţurile pentru o cameră într-un astfel de hotel încep pe undeva pe la 30 de dolari.

Sursa: Caffe&Bar

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Evident, doar oligofrenii si deficientii mintali in stadiu avansat pot crede ca poti lua Covid mai repede mancand o friptura sau band o bere la un restaurant cu cativa prieteni, decat calcandu-te in picioare in hipermarket. Si totusi, nu s-a luat niciodata in calcul inchiderea hipermarket-urilor. A pietelor taranesti, in schimb, da…Explicatia este simpla. Desi […]

Partidul Noua Romania (PNR), sustinut de catre Miscarea Civica Frontul Alfa, cere decapusarea bugetului public, drenat in prezent catre buzunarele unei clici bolsevico-securiste, cu efecte grave asupra dezvoltarii si bunei functionari a societatii romanesti. In contextul crizei economice fara precedent care se intrevede la orizont inca din aceasta iarna, decapusarea bugetului public reprezinta o chestiune […]

Partidul Noua Romanie (PNR), sprijinit de Miscarea Civica Frontul Alfa cere imperativ stoparea TOTALA si URGENTA a defrisarilor de orice fel si interzicerea exportului de masa lemnoasa bruta si prelucrata primar pentru o perioada de zece ani. Aceasta masura putea fi luata oricand pana acum de catre cei care s-au perindat la conducerea tarii, insa […]

Producatorii romani, discriminati in tara lor

De ce nu mai gasesc fabricile de conserve rosii pentru bulion in Romania?!