Mihaela Firsirotu, unul dintre strategii economici ai guvernului provincial din Quebec, crede ca Romania nu a depasit inca ce era mai greu si ca „in Romania exista toate ingredientele pentru o criza majora”. Profesoara la Universitatea din Quebec, Firsirotu se mira ca BNR si autoritatile statului le-au permis bancilor sa dea credite in alte monede, decat cea a tarii si spune ca „este de neconceput intr-o tara civilizata sa-i lasi pe oamenii de rand sa-si asume riscul fluctuatiei cursului de schimb”. In acelasi timp, specialista canadiana de origine romana crede ca exista prea putine banci cu capital romanesc in tara si ca privatizarile ar trebui oprite fiindca „o economie puternica are nevoie de propriile sale intreprinderi nationale mari, pentru ca, in conditiile lipsei de capital autohton numai statul poate raspunde unei asemenea provocari”.

Sunteti unul dintre putinii economisti care in lucrarile pe care le-ati publicat in Canada ati prevazut criza mondiala. Romania putea evita perioada de cadere economica din ultimii doi ani?

M.F.: Inainte de toate, ar fi trebuit ca Romania sa fi evitat criza financiara din 2007-2008, care a provocat si a dus in mod direct la recesiunea economica din ultimii doi ani. Pentru evitarea acestei crize financiare, Romania ar fi trebuit sa lupte impotriva speculei imobiliare si a cresterii enorme a preturilor imobiliarului provocate de speculatie. Datele nu mint: din 2001 pana in 2007, pretul apartamentelor a crescut cu 550%; de notat ca apoximativ 40% din cerere a provenit de la „investisori” (a se intelege «speculatori») straini.vO resedinta la Bucuresti, care avea o valoare medie de 60.000 euro in 2005, atingea in 2008 valoarea de 180.000 euro, urmand sa scada la 90.000 euro in 2010. In plus, si aceasta este o practica rara in lume, bancile romanesti, aproape toate fiind detinute de capital strain, au oferit majoritatea ipotecilor in euro, transferand astfel riscul de fluctuatie a cursului de schimb celui care cerea imprumutul. Pentru a-l incita pe cetatean sa-si asume acest risc, bancile au stabilit o dobanda mai mica pentru un imprumut facut in euro decat cel practicat pentru un imprumut in lei.

Deci n-am scapat inca de criza.

M.F.: Cu o piata a imobiliarului in criza aproape peste tot in lume, cu speculatori care incearca sa vanda cat mai repede posibilsi astfel accelerand caderea preturilor si cu un RON care s-a depreciat in raport cu euro, avem in Romania toate ingredientele unei crize majore: oprirea brutala a activitatilor de constructii imobiliare; sentimentul bine fondat de a fi devenit mai sarac, resimtit de catre toti proprietarii de bunuri imobiliare si in consecinta, diminuarea cheltuielilor lor de consum; cresterea somajului; scaderea veniturilor statului si deficite bugetare in crestere. Banca Nationala a Romaniei avea la dispozitie toate mijloacele si autoritatea pentru a lua masurile necesare, masuri care ar fi putut evita in Romania efectele cele mai grele ale crizei financiare.
Vreti sa spuneti ca BNR nu a fost suficient de vigilenta?

M.F.: Banca Nationala a Romaniei si alte organisme de supraveghere a pietelor financiare aveau autoritatea de a impune un plafon, o limita privind suma imprumutata de cetatean in relatie cu valoarea de piata a bunului imobiliar. In perioade de supra incalzire imobiliara, acest mecanism serveste moderarii activitatii imobiliare si limitarii efectelor speculatiilor. Ce este mai grav este ca autoritatile finaciare romanesti aveau dreptul de a interzice imprumuturile in euro facute cetatenilor romani, si nu au facut-o. Este de neconceput intr-o tara civilizata sa-i lasi pe oamenii de rand sa-si asume riscul fluctuatiei cursului de schimb. Daca Romania n-ar fi avut de suferit efectele negative ale crizei imobiliarului, n-ar fi trecut prin aceasta recesiune dura.

Romania a iesit totusi din recesiune, ar fi putut iesi mai repede si din criza?

M.F.: In primul rand, ar fi fost important sa se mentina cheltuielile de consum; or, ideea de a mari TVA la 24% mi se pare o idee bizara si foarte proasta. Apoi, in ciuda faptului ca recursul la FMI pare sa fi fost de neevitat, pentru a finanta deficitul bugetar ar fi trebuit ca Guvernul sa refuze sa implementeze imediat un plan de austeritate. Devine din ce in ce mai evident, chiar si in randurile FMI, ca nu exista o politica mai malefica decat aceea de a impune taieri din cheltuielile publice in acelasi timp in care cheltuielile private sunt in declin: rezultatul, il vedem foarte clar acum, este ca reducerea de posturi si de cheltuieli publice accentueaza caderea PIB, rezultand in venituri mai mici pentru guverne, deficite in crestere, si nu diminuate, cum se spera, si o populatie nemultumita, chiar ostila datorita diminuarii serviciilor publice.

Daca Romania reuseste incet, incet sa iasa din criza financiara, acest lucru se datoreaza in mare parte faptului ca isi controleaza inca politica monetara. Intre 2007 si 2010, leul s-a depreciat cu 25%, dand astfel un impuls puternic exporturilor, care au crescut cu mai mult de 20% fata de 2009, mai repede decat importurile. In timpul primului trimestru al anului 2010, exporturile Romaniei au crescut cu 21%, una dintre cele mai mari rate de crestere din Uniunea Europeana, depasita fiind doar de Malta.

Concluzia dvs. ar fi ca FMI ne-a tras in jos.

M.F.-Daca Romania ar fi fost membra a zonei euro, neavand astfel puterea si libertatea de a-si stabili propria politica monetara,intregul impact al acestor masuri impuse de FMI ar fi fost sa traga economia Romaniei si mai jos. Grecia nu a avut aceasta optiune si, asa cum explica recent in New York Times profesorul Laura Tyson, fost consiler economic in administratia Clinton», Grecia va trebui sa se bazeze pe politici structurale pentru a-si mari competitivitatea iar astfel de politici pot lua un timp foarte indelungat pentru a produce efectele dorite. Intre timp, Grecia va continua sa sufere de o crestere economica scazuta, de un nivel ridicat de somaj, de salarii care stagneaza sau scad si de un nivel ridicat de datorie in raport cu Produsul Intern Brut”.Deci cine are urechi de auzit sa auda.

Se va intoarce criza?

M.F.-Parerea mea este ca in prezent suntem in centrul ciclonului. Calmul relativ risca sa fie urmat de o furtuna teribila provocata de criza din zona euro si de paralizia democratica a guvernului american. Solutiile aduse problemei Greciei nu sunt altceva decat niste cataplasme si nu rezolva slabiciunile fundamentale ale sistemului monetar din zona euro.

Ce ar trebui sa faca Romania pentru a se pune la adapost de acest nou seism economic pe care-l prevedeti?

M.F.: Aceasta criza a monedei euro si criza financiara care a precedat-o dau o lectie clara tuturor tarilor: impermeabilitatea la crize venite din afara depinde de capacitatea voastra de a avea o autonomie financiara si economica, de a fi auto-suficien¬ta. Ma refer bineinteles la acele tari, inclusiv Romania, care asculta cu veneratie vocea marilor ansambluri economice si politice transnationale, care accepta aranjamentele dictate de presupusele „legi” ale eficientei economice. Aceste tari, si deci si Romania, ar trebui sa-si redescopere o agricultura care sa asigure hrana propriilor cetateni, un sistem financiar care sa le apartina, o politica monetara care sa raspunda nevoilor specifice tarii respective, o politica fiscala care sa fie dictata de circumstante proprii. Din pacate, Romania a pierdut 20 de ani cu decizii proaste, cu sicane politice, cu servilitate in fata organismelor internationale, cu vorbarie neinsotita de actiune, cu consecinte teribile pentru tara: bancile tarii au ajuns in mainile strainilor, bunurile tarii au fost vandute pe nimic investitorilor si speculatorilor straini; Romania depinde fiscal, financiar si politic de organizatiile internationale; sectorul agricol este fragil si neperformant; institutiile sociale, scolile, universitatile, spitalele sunt in ruina.

Pe fondul acestui peisaj dezolant pe care il descrieti, care credeti ca ar trebui sa fie prioritatile tarii?

M.F.: Romania are tot ce are nevoie: resurse, populatie relativ instruita, iesire la Marea Neagra. Iata cateva recomandari: faceti din Romania un Centru European de Excelenta pentru agricultura organica si sustenabila; accesati toate fondurile financiare europene alocate, pentru a sprijini sectorul agricol; incurajati fermele mici si mijlocii; incurajati si sprijiniti financiar si fiscal dezvoltarea asociatiilor cooperative, de tipul celor care exista in toate tarile capitaliste. De exemplu in Finlanda cooperativele, si aici vorbesc de cele mai mari, facand parte din „top 300″ din lume ca venituri, reprezinta 23% din PIB; in Elvetia 28%; 46% in Franta si10% in Quebec (Canada). Acest „top” 300 cooperative afiseaza venituri intre 600 milioane dolari si 58 miliarde dolari si evolueaza in sectoare foarte precise: 30% in sectorul agroalimentar, 23% in comertul de detaliu, 22% in asigurari si 19% in sectorul bancar.

Agricultura spuneti ca ar fi prima urgenta a Romaniei, si apoi?

M.F.: In al doilea rand, stopati toate privatizarile intreprinderilor de stat; imbunatatiti si modernizati managementul si guvernanta, lor stabilind termene precise pentru evaluarea activitatii lor; utilizati CEC-ul si EximBank-ul ca parghii ale dezvoltarii economice. In prezent, Romania are 32 de intreprinderi in „top” 500 (cele mai mari ca cifra de afaceri din Europa Centrala si de Est, cu exceptia Rusiei). Or, din aceste 32 de intreprinderi, 22 au fost privatizate si sunt detinute de capitalul strain. Nu mai raman neprivatizate si ne-detinute sau controlate de capitalul strain decat transporturile si o parte din sectorul energetic.O economie puternica are nevoie de propriile sale intreprinderi nationale mari pentru ca in conditiile lipsei de capital autohton, numai statul poate raspunde unei asemenea provocari.
Guvernul pregateste in aceasta perioada privatizarea unor segmente din principalele companii energetice.

M.F.: In acest context mi s-ar parea important ca Romania sa adopte un plan de dezvoltare dinamica bazat pe intreprinderile hibride detinute de stat si de sectorul privat pentru ca resursele naturale sa fie exploatate in beneficiul romanilor. Creati apoi un Fond Suveran de Sanatate alimentat de redeventele si profitul rezultat din exploatarea resurselor naturale.

Ar trebui redus impozitul unic, dupa modelul Bulgariei, de pilda, care in acest fel a atras mai multi investitori?

M.F.: As zice mai degraba sa creati un sistem de impozite progresive, diminuati TVA, o taxa regresiva, si sporiti eficienta colectarii impozitelor; mariti taxa pe profit atunci cand depaseste profitul tipic al intreprinderilor mici si mijlocii.

In ce domenii ar trebui facute cele mai multe investitii?

M.F.: In sistemul de educatie si sanatate, in infrastructura necesara turismului si in promovarea internationala a atractiilor naturale si culturale ale tarii.

Romania si-a propus sa adere la zona euro in 2015; e o data optimista?

M.F.: Amanati intrarea in zona euro pana cand economia romaneasca este competitiva si puternica, si deci poate beneficia de avantajele unei monede comune.

Oficialii romani v-au cerut vreodata sfatul?

M.F.: Da, la inceputul anilor 90, cand am venit in Romania cu o echipa canadiana de experti foarte bine cotati in Canada, care au facut o serie de recomandari Consilului Reformei. Echipa a pregatit timp de 3 luni un adevarat program de guvernare si de transformare a Romaniei. Munca si interventia au fost finantate de guvernul canadian. Dupa prestatie nu am avut nici un ecou.

Guvernul regional din Québec si-a decis strategia pe baza cercetarilor facute de dvs. si de sotul dvs., fost vice-presedinte la compania Bombardier. Cum s-a intamplat acest lucru?

M.F.: Sotul meu, Yvan Allaire, care este la baza profesor universitar ca si mine, dar in plus academician, este asociat partidului liberal din Québec din 1978 si a fost presedintele comisiei politice a acestui partid. Impreuna suntem angajati de mai multi ani, in dezbaterile canadiene privind diverse politici economice si industriale. In acest sens am publicat un mare numar de documente privind provocarile economice majore ale Québecului si Canadei. Sfaturile noastre sunt frecvent solicitate la nivel guvernamental, parlamentar si municipal. Sotul meu este, de asemenea, membru al Consiliului privind rolul Corporatiilor si in general al mediului de afaceri in secolul 21, din cadrul Forumului Mondial Economic de la Davos.

Va ganditi uneori sa va intoarceti in Romania?

M.F.: Desi iubesc Romania cu pasiune si-i doresc numai binele, o reintoarcere este greu de imaginat. Sunt casatorita cu un canadian foarte angajat si implicat in mediul sau. In plus, predau inca si sunt angajata in diverse proiecte de cercetare si sociale in Canada, iar familia imediata este alaturi de mine la Montréal. Aceasta nu inseamna ca nu ma pot implica vizitand frecvent Romania, asa cum am mai facut-o in perioada in care am infiintat si condus (1993-1997), cu sprijinul financiar al guvernului canadian, Programul MBA Canadiano-Roman, de la ASE, care continua si azi, dupa cate stiu, cu succes.

CV
1979 – prezent, parcurge toate treptele universitare la Scoala de Stiinte de Ma¬nagement de la Universitatea Québec din Montreal (UQAM), fiind in prezent sef de catedra
1985 – Doctoratul la Universitatea McGill, Montréal. Teza sa de doctorat a fost premiata cu Premiul „A.T. Kearney” al Academiei Americane de Management, decernat celei mai bune teze de doctorat din America de Nord
1976 – Stagiu la Universitatea din Viena.
1968 – Academia de Studii Economice, Bucuresti, Facultatea de Comert Exterior
Coautoare, cu Yvan Allaire, a cartilor L’Entreprise Strategique (G. Morin, 1993), Strategies et Moteurs de Performance (Cheneliere/ McGraw-Hill 2004), Black Markets and Business Blues, The man-made crisis of 2007-2009 and the Road to a New Capitalism (FIPress, 2009), Plaidoyer pour un nouveau capitalisme (IGOPP, 2010), Propos de Gouvernance… avant, pendant et après la crise financière de 2007-2008, (IGOPP, 2011).

Sursa: Romania Libera

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Evident, doar oligofrenii si deficientii mintali in stadiu avansat pot crede ca poti lua Covid mai repede mancand o friptura sau band o bere la un restaurant cu cativa prieteni, decat calcandu-te in picioare in hipermarket. Si totusi, nu s-a luat niciodata in calcul inchiderea hipermarket-urilor. A pietelor taranesti, in schimb, da…Explicatia este simpla. Desi […]

Partidul Noua Romania (PNR), sustinut de catre Miscarea Civica Frontul Alfa, cere decapusarea bugetului public, drenat in prezent catre buzunarele unei clici bolsevico-securiste, cu efecte grave asupra dezvoltarii si bunei functionari a societatii romanesti. In contextul crizei economice fara precedent care se intrevede la orizont inca din aceasta iarna, decapusarea bugetului public reprezinta o chestiune […]

Partidul Noua Romanie (PNR), sprijinit de Miscarea Civica Frontul Alfa cere imperativ stoparea TOTALA si URGENTA a defrisarilor de orice fel si interzicerea exportului de masa lemnoasa bruta si prelucrata primar pentru o perioada de zece ani. Aceasta masura putea fi luata oricand pana acum de catre cei care s-au perindat la conducerea tarii, insa […]

Producatorii romani, discriminati in tara lor

De ce nu mai gasesc fabricile de conserve rosii pentru bulion in Romania?!