Multe dintre alimentele aflate pe rafturile magazinelor din Romania sunt iradiate. Controversata procedura se aplica pentru mentinerea aspectului “proaspat” al produselor. Iradierea alimentelor este agreata in UE, dar sub control strict si cu etichetare corespunzatoare – fapt cvasiinexistent in Romania. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, a declarat, pentru gandul, ca, in Romania, iradierea alimentelor nu este in regula si a cerut Protectiei Consumatorului verificarea etichetelor. Contact seful acestei institutii admite ca, pana acum, nu a facut un control tematic. Cititi, in continuare, cat de periculoasa este, in opinia specialistilor, iradierea alimentelor.

• Alimentele iradiate nu sunt radioactive, iar iradierea este o tehnologie folosita cu succes, de peste 30 de ani, de producatorii si distribuitorii din industria alimentara din peste 40 de tari, pentru a pastra prospetimea produselor perisabile. Tehnologia este, insa, deosebit de controversata.

• Pana in prezent, nu s-a dovedit stiintific o legatura directa intre consumul de alimente iradiate si aparitia unor forme de cancer. Insa, numeroase studii de specialitate au evidentiat riscuri si dezavantaje potentiale asociate iradierii alimentelor, precum aparitia radicalilor liberi (a caror implicare in declansarea cancerului este dovedita), aparitia unor tulburari metabolice sau chiar malformatii genetice, generate de avitaminoze.

Sase state europene (Marea Britanie, Franta, Italia, Olanda, Belgia si Polonia) au politici liberale in privinta iradierii alimentelor. Datorita Pietei europene unice, statele membre sunt obligate sa accepte alimente iradiate provenite din cele sase tari, chiar daca, prin legislatia proprie, nu permit iradierea alimentelor respective.

Tabara: “Protectia Consumatorilor trebuie sa se implice mai mult in verificarea etichetarii alimentelor”

Cu toate acestea, in Romania, etichetarea necorespunzatoare a alimentelor iradiate este regula, nu exceptia. Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara sustine ca “iradierea alimentelor nu este la locul ei”. Tabara admite ca nu exista o evidenta a importurilor de alimente iradiate.
Dar nu e cazul sa ne alarmam excesiv, adauga ministrul. “Pot fi diverse tipuri de iradieri, cum e cea termica, practicata in industria laptelui, de pilda si care este inofensiva. In orice caz, consumand un aliment iradiat, omul nu este iradiat“, a declarat Valeriu Tabara.

Ministrul Agriculturii sustine ca cere “de mai mult timp” Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) sa se implice mai activ in verificarea respectarii etichetarii corespunzatoare a alimentelor: “Daca un aliment este iradiat sau tratat cu etilena, acest lucru ar fi normal sa fie trecut pe eticheta, pentru corecta informare a consumatorilor”, mai spune Tabara.

Acesta le recomanda celor care au suspiciunea ca un anumit aliment este iradiat sa “se adreseze la Protectia Consumatorilor sau Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara, care au laboratoarele si tehnologia necesare pentru a determina cum au fost tratate alimentele”.

Cerbulescu, ANPC: “Verificam daca suntem sesizati”

Constantin Cerbulescu, presedintele ANPC admite ca nu s-au realizat verificari tematice avand ca obiectiv etichetarea produselor alimentare iradiate. “Daca suntem sesizati, verificam. Si daca se confirma cele sesizate, luam masuri. Dar, pana in prezent, nu s-au constatat depasiri ale dozelor admise prin normele europene. Acum doi ani, am avut mai multe sesizari pe citrice si ananas. Consumatorii au reclamat deranjamente stomacale si iritatii in cavitatea bucala. Am prelevat probe din piata, dar analizele de laborator au aratat ca tratarea produselor s-a facut in conformitate cu normele in vigoare”, declara Cerbulescu . Presedintele ANPC precizeaza ca importatorii si distribuitorii produselor alimentare iradiate au obligatia de a le eticheta in conformitate cu specificatiile din documentele de insotire a marfurilor.

Mecinicopschi: “Iradierea distruge vitaminele si genereaza radicali liberi cancerigeni”

Am vazut cu ochii mei, in Canada, cum alimentele erau introduse intr-un reactor nuclear si iradiate cu cobalt, a declarat prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare (ICA) si o autoritate recunoscuta in domeniul sanatatii alimentare.
Mencinicopschi arata ca iradierea unor alimente precum anumite fructe (capsunile), legume (cartofi, ceapa, usturoi), carnea congelata este agreata in Uniunea Europeana.

Exista o mare dezbatere, in prezent, in privinta extinderii posibilitatii de iradiere si la alte alimente. Eu unul, sustin ca procedura ar trebui cu totul eliminata. Prin iradiere, alimentul respectiv este omorat. Chiar daca isi pastreaza mult timp prospetimea, este o aparenta, fiindca, in realitate, noi consumam o conserva ale carei proprietati initiale au disparut. Prin iradiere alimentele respective nu devin radioactive, dar se genereaza coloane de ionizare, care distrug vitaminele si alte elemente din compozitia alimentelor. In plus, se genereaza radicali liberi despre care se stie ca au efect cancerigen.

Directorul ICA arata ca toate alimentele iradiate de pe piata romaneasca sunt de import: “Din fericire, noi nu detinem aceasta tehnologie, asa ca alimentele romanesti sigur nu sunt iradiate”.

Intrebat daca alimentele provenite din Turcia sunt iradiate, Mencinicopschi a replicat: “Nu ma pot pronunta global, dar in Turcia sigur se iradiaza si chiar se folosesc proceduri care nu sunt agreate de Uniunea Europeana si de aceea sunt si discutii aprinse cu ei pe acest subiect”.

Tratarea cu silicagel si etilena este inofensiva

In privinta tratarii unor fructe si legume cu etilena, in scopul coacerii rapide, atat ministrul Agriculturii, cat si profesorul Mencinicopschi sunt convinsi ca e vorba de o procedura normala si inofensiva.

“Bananele, de pilda, fiind fructe exotice, nu pot fi transportate pe distante lungi coapte fiind. Se culeg de timpuriu, cand sunt verzi, in asa numita fenofaza 1 de coacere. Sunt refrigerate si transportate in containere unde temperatura este mentinuta la 4 grade. Uneori se foloseste si silicagel, substanta care impiedica formarea mucegaiurilor. Bananele genereaza dioxid de carbon si apa, iar mucegaiurile se dezvolta in conditii de umiditate. Cand bananele ajung la marii distribuitori, sunt tratate cu vapori de etilena, care accelereaza coacerea, aducandu-le in fenofaza 5-7, cand devin optime pentru consum (cu exceptia diabeticilor, care nu pot consuma decat banane verzi). Etilena este un hormon de crestere care se genereaza pe cale naturala – de pilda, in procesul de coacere al merelor. Ca sa va convingeti, cumparati banane verzi si puneti-le intre mere. Veti vedea ca bananele se vor ingalbeni. Etilena nu ramane in compozitia bananei, doar amorseaza unele procese enzimatice implicate in procesul de coacere”, explica Gheorghe Mencinicopschi.

Efectele adverse ale iradierii alimentelor

Pana acum, nu s-a dovedit stiintific o legatura intre consumul de alimente iradiate si aparitia unor forme de cancer. Insa, numeroase studii de specialitate au evidentiat riscuri si dezavantaje potentiale asociate iradierii alimentelor, precum:

• Uciderea bacteriilor din alimente care au un efect pozitiv pentru sanatatea consumatorilor si intarirea rezistentei bacteriilor daunatoare;
• Devitalizarea si denaturarea alimentelor iradiate;
• Alimentele iradiate isi pierd aroma;
• Iradierea distruge bacteriile nu si toxinele bacteriene;
• Aparitia radicalilor liberi.
• Aparitia unor tulburari metabolice sau chiar malformatii genetice, generate de avitaminoze.
• Posibilitatea reciclarii alimentelor expirate.
500.000 de tone de alimente sunt iradiate anual
• Iradierea produselor alimentare, o practica ce dateaza (la scara industriala) din anii ’80, este procesul de expunere la radiatii ionizante (cu electroni, raze Gama si X) pentru a distruge microorganismele (bacteriile, virusurile), sau insectele si pentru a inhiba (in cazul unor vegetale) aparitia si dezvoltarea rasadurilor, precum si maturarea (coacerea) unor fructe. Iradierea prelungeste durata de viata a produselor alimentare in cazurile in care alterarea microbiana este factorul limitativ.
• Iradierea produselor alimentare este permisa in peste 40 de tari, printre care si Romania – ca stat membru UE. Anual, volumul de produse alimentare tratat prin iradiere este estimat la peste 500.000 de tone.
• Alimentele iradiate nu devin radioactive, dar iradierea poate provoaca modificari ireversibile in chimia alimentelor.
• Iradierea poate fragmenta moleculele si induce ionizarea, fapt care nu se intampla prin incalzire (de pilda, in procesul de pasteurizare a laptelui prin metoda UHT). De aceea, iradierea poate genera multiple efecte secundare adverse, a caror manifestare este lenta (de durata), fiind dificila depistarea lor in timp util. De aici si ingrijorarea crescanda a comunitatii stiintifice.
• Utilizarea termenului “pasteurizare la rece” sau “pasteurizare electronica” pentru iradierea alimentelor sunt indeosebi controversata, deoarece pasteurizarea si iradierea sunt procese fundamental diferite, chiar daca efectul poate fi similar.
Iradierea in UE
• Uniunea Europeana a reglementat iradierea produselor alimentare incepand cu 1999, prin mai multe directive si a aprobat doua liste a unitatilor de iradiere agreate (una europeana si alta pentru statele non-membre, din care este permis importul de alimente iradiate).
• In prezent, lista europeana a alimentelor ce pot fi iradiate este restransa la condimente vegetale. Dar faptul este irelevant, cata vreme orice stat membru este autorizat sa-si stabileasca propia lista de alimente ce pot fi iradiate; datorita pietei comunitare unice, alimentele iradiate provenite din tari europene pot fi comercializate oriunde in Europa.
• Sase state membre (Marea Britanie, Franta, Italia, Olanda, Belgia si Polonia) au politici laxe in privinta iradierii alimentelor, respectiv liste extinse la toate categoriile de produse alimentare – vegetale, lactate, carnuri. Cele sase state preseaza pentru extinderea listei alimentelor ce pot fi iradiate la nivel european, dar pana in prezent s-au lovit de veto-ul Germaniei.
• UE are o politica stricta in privinta etichetarii alimentelor iradiate. Statele membre sunt obligate sa efectueze teste periodice in piata si sa raporteze rezultatele Comisiei Europene.

Cum se face iradierea alimentelor

• Iradierea cu electroni se face cu un “tun” de electroni – o versiune mai mare a unui tub de televiziune standard -, care propaga un flux de electroni de energie inalta. Electronii pot patrunde in alimente numai la o adancime de maxim trei centimetri, deci produsele tratate nu trebuie sa fie mai groase de atat. In practica, se folosesc doua tunuri orientate unul spre celalalt, printre care trec alimentele, astfel incat adancimea de patrundere a electronilor sa fie 2 x 3 cm.
• Razele gamma X fac parte din spectrul electromagnetic, fiind pozitionate, alaturi de radiatiile cosmice si ultraviolete in partea periculoasa a spectrului. Microundele, infrarosiile, undele radio si lumina vizibila sunt in partea inofensiva a spectrului. Atat razele Gamma cat si cele X pot penetra alimente la o adancime de cativa metri. Aparatul cu raze X pentru alimente este o versiune mai mare (si puternica) a celor folosite in spitale si cabinete stomatologice pentru a face radiografii. Patru asemenea aparate exista in prezent, la nivel global.
• Razele gamma cu energii specifice in mod normal, provin din dezintegrarea spontana a radionuclizilor. Radionuclid-ul folosit aproape intotdeauna pentru iradierea alimentelor cu raze gamma este cobaltul-60, cu un timp de injumatatire de 5,3 ani. Aceasta este produs printr-un bombardament de neutroni intr-un reactor nuclear a cobalt-ului-59. Tehnologia este veche de 30 de ani si este folosita si in sterilizarea produselor medicale sau chiar in tratamentul cancerului.
• Circa 100 de instalatii de iradiere a alimentelor exista in prezent, la scara planetara. Costul unei instalatii comerciale de iradiere a produselor alimentare este intre 3 si 5 milioane de dolari (in functie de dimensiune / capacitate de prelucrare) – dublu fata de al instalatiile de pasteurizare a laptelui si sucurilor naturale.

Alternative la iradierea alimentelor

Metodele de conservare a alimentelor sunt multiple. Unele sunt considerate mai nocive decat iradierea alimentelor, altele mai sanatoase.

• Pasteurizarea prin expunere la temperaturi ridicate
• Congelare rapida
• Depozitarea la temperaturi joase
• Expunerea la radiatii ultraviolete (UV)
• Ozonificarea
• Fumigatia cu oxid de etilena, bromura de metil, fosfina aluminiu, monoxid de carbon.
• Ambalarea in vid
• Deshidratarea
• Aditivarea
Radicalii liberi
• Radicalii liberi sunt atomi, molecule, ioni sau cu electroni nepereche extrem de reactive chimic.
• Desi joaca un rol important intr-o serie de procese biologice, cum ar fi uciderea bacteriilor intracelulare de catre macrofage, radicalii liberi sunt implicati in cancer, boli degenerative, accidente vasculare, infarct miocardic, diabet si alte tulburari majore, atunci cand sunt in exces.
• Multe forme de cancer sunt considerate a fi rezultatul reactiilor intre radicalii liberi si ADN, rezultand in mutatii care afecteaza negativ ciclul celular.
• Radicalii din fumul de tigara sunt vinovati de aparitia emfizemului pulmonar.
• O crestere a numarului radicalilor liberi apare in procesul de imbatranire a organismului. Ateroscleroza, maladia Parkinson, maladia Alzheimer, senilitatea, surditatea sunt atribuite oxidarii radicalilor liberi.

Sursa: Gandul, Codex Alimentarius

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Mihael Duca Cartea mea “Evaluarea si motivarea elevului” a deschis numeroase campuri de dezbatere. Fiind o carte orientata spre anumite teme de cunoastere, am incercat sa nu alunec spre alte teme, pentru a pastra unitatea cartii si logica expunerii. Acolo unde a fost cazul am incercat sa ofer exemple prin care sa argumentez o anumita […]

Oamenii de stiinta au descoperit de ce ne iubim cainii aproape la fel de mult ca pe propriii copii. Astfel, potrivit sciencealert.com, care relateaza concluziile unui studiu publicat recent, atunci cand ne uitam in ochii unui caine, atat in creierul oamenilor, cat si in cel al animalului se elibereaza oxitocina – ”hormonul iubirii/fericirii”. Mecanismul este […]

Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiinţă din Petersburg au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul “material” al acestui fenomen divin. “O rugăciune este un remediu puternic”, spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg […]

What’s wrong with Genetic Engineering? Genetic engineering refers to a set of technologies used to change the genetic makeup of cells and move genes across species boundaries to produce novel organisms. Once released, these genetically modified organisms (GMOs) can easily spread and interbreed with other organisms, and they are virtually impossible to recall back to […]

Indiferent de cât de buni șoferi am fi niciodată nu putem fi siguri că alți participanți la trafic nu vor comite vreun gest neașteptat, cum ar fi o frână pusă brusc sau trecerea la limită la semafor, care până la urmă ne-ar putea implica într-un accident rutier. Dar o regulă importantă, însă tot mai puțin […]