BIOGRAFIA ROMANTATA(mai jos, cea NEROMANTATA)
n.22 septembrie 1968, Iaşi este un istoric şi diplomat român, care a deţinut funcţia de ministru de externe al României între anii 2004-2007. În prezent este director al Serviciului de Informaţii Externe al României.

Cariera profesională

Mihai-Răzvan Ungureanu s-a născut la data de 22 septembrie 1968 în municipiul Iaşi, fiind fiul prof. dr. Ştefan Ungureanu, fost viceprimar al municipiului Iaşi (1996-2000). În perioada studiilor efectuate la Liceul de matematică-fizică “Costache Negruzzi” din Iaşi (pe care l-a absolvit ca şef de promoţie în anul 1987)[1], a fost membru supleant în C.C. al U.T.C.

„Eu unul nu mă asimilez categoriei de nomenclaturişti, dar dacă este cazul să demonstrăm că ororile comunismului încep de la 14 ani, o facem. (…) Nu fac un secret din faptul că am fost membru supleant al CC al UTC. Este exclusiv din cauza rezultatelor bune la învăţătură, la olimpiadele şcolare. Aşa am devenit, la vârsta de 15 ani, secretar UTC în liceu până la 18 ani, până la clasa a douăsprezecea. Iar pentru aproape doi ani, de la 16 până la 18, numele meu a fost trecut pe o listă şi votat printre membrii supleanţi ai UTC-ului. Ca obligaţie, acest lucru nu presupunea nimic” , spune Ungureanu.

În anul 1988, a devenit student la Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi. Conform agenţiei de presă Amosnews, în timpul evenimentelor de la Iaşi, din 14 decembrie 1989, a monitorizat studenţii care aruncau manifeste în încercarea declanşării unei revolte anticomuniste în cămine.[3] În perioada cât a fost student, a deţinut poziţiile de membru al Senatului Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi (1990-1992) şi de Secretar executiv al Asociaţiei Internaţionale a Studenţilor în Istorie, Budapesta – Bruxelles (1990-1993).

Mihai-Răzvan Ungureanu a absolvit în anul 1992 Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universităţii “Al.I. Cuza” din Iaşi. În anul 1993 a susţinut masteratul în Studii Ebraice la Oxford Centre for Hebrew and Jewish Studies din cadrul Universităţii Oxford, iar la 27 martie 2004 a obţinut doctoratul în istorie modernă la Facultatea de Istorie a Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi, cu o teză cu tema “Convertire şi integrare în societatea românească la începutul epocii moderne”, avându-l ca îndrumător ştiinţific pe acad. prof. dr. Alexandru Zub.

După absolvirea Facultăţii în anul 1992, Mihai Răzvan Ungureanu a devenit pentru o scurtă perioadă profesor la Liceul de Filologie-Istorie “Mihai Eminescu” din Iaşi. Din acelaşi an, este angajat drept cadru didactic universitar de Istoria modernă a României la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, deţinând pe rând următoarele grade didactice: preparator (1992-1995), asistent (1995-1998), lector (1998-2004) şi apoi conferenţiar (2004-2006). În anul 2007, devine profesor universitar de Istoria modernă a României la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.

În paralel cu activitatea didactică, conf.dr. Mihai Răzvan Ungureanu a desfăşurat şi o bogată activitate ştiinţifică, fiind membru al Societăţii Române de Heraldicã, Sigilografie şi Genealogie a Academiei Române, filiala Iaşi (din 1993), membru al board-ului ştiinţific al Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă, Iaşi – Bucureşti (1996-1998), director al Centrului de Studii Româneşti din Iaşi al Fundaţiei Culturale Române (1996-1999), membru al European Association for Jewish Studies din Oxford, Marea Britanie (din 1997), Senior Fellow al Oxford Centre for Jewish and Hebrew Studies, St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (din 1998), membru al Consiliului Institutului de Studii Genealogice şi Heraldică “Sever Zotta” din Iaşi (din 1998) etc.

În perioada 1998-2000, a deţinut şi funcţia de membru al Consiliului Naţional al Reformei Învãţãmântului din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. Din anul 2004, conduce, în calitate de director, Centrul de Studii Iudaice din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi.

Mihai-Răzvan Ungureanu a susţinut cursuri la o serie de instituţii de învăţământ superior din ţară şi de peste hotare: profesor invitat (Gast Wissenschaftler) la Departamentul de Istorie Europeană, Universitatea Albert-Ludwig din Freiburg im Breisgau, Germania (1993-1997), profesor asociat la Şcoala de Studii Slavone şi Est-Europene, Universitatea din Londra, Marea Britanie (1996-1998), lector la Şcoala NATO (SHAPE) din Oberammergau, Germania (din 2001), lector asociat la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (din 2002), lector la Centrul de Studii de Securitate “George C. Marshall” din Garmish-Partenkirchen, Germania (din 2003). De asemenea, din anul 2005, este şi profesor asociat la Universitatea Naţională de Apărare.

Activitatea diplomatică

Mihai Răzvan Ungureanu şi Leonard Orban semnând Tratatul de Aderare al României la Uniunea Europeană, Luxemburg, 25 aprilie 2005.

În perioada 1998-2001, Mihai-Răzvan Ungureanu a îndeplinit funcţia de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. Apoi, este numit în funcţia de director general – emisar special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (2001-2003) şi coordonator-adjunct al Iniţiativei de Cooperare Sud-Est Europeană (SECI) (2003-2004), ambele cu sediul la Viena.

În paralel cu aceste atribuţii, a fost ales ca Preşedinte al Institutului Român pentru Studii Strategice din Bucureşti (din 2001), membru al board-ului administrativ al New Europe College din Bucureşti (din 2002) şi membru al board-ului ştiinţific al Centrului pentru Politici de Securitate din Szeged, Ungaria (din 2003). Mihai Răzvan Ungureanu deţine gradul diplomatic de Ministru consilier (din 2003). În anul 2004, s-a înscris în Partidul Naţional Liberal.
Mihai-Răzvan Ungureanu a fost numit în funcţia de Ministru al Afacerilor Externe la data de 29 decembrie 2004, în Guvernul Tăriceanu.

El a demisionat din funcţia de ministru de externe în data de 4 februarie 2007, la două zile după ce premierul Călin Popescu Tăriceanu i-a cerut să-şi prezinte demisia, în urma situaţiei create de reţinerea a doi muncitori români (Nelu Ilie şi Adrian Gâncean) în Irak. Cei doi, care lucrau la o bază militară americană în calitate de subcontractori, fuseseră acuzaţi de spionaj, deoarece au făcut fotografii fără aprobare în interiorul bazei. Premierul a invocat în cererea de demisie adresată lui Ungureanu că el a aflat din presă, după trei luni, de arestarea în Irak a muncitorilor români, în timp ce preşedintele Băsescu fusese informat, la câteva zile după arestare.

Mihai Răzvan Ungureanu a recunoscut că nu l-a informat pe primul ministru cu privire la situaţia celor doi muncitori români arestaţi în Irak, întrucât s-a considerat că problema cădea exclusiv în sarcina Ministerului, fiind un caz de intervenţie consulară. El a declarat că i-a raportat situaţia preşedintelui Traian Băsescu, care era singurul în drept să decidă, în virtutea subordonării instituţionale, dacă aceştia erau o problemă consulară sau de altă factură.
El a afirmat că decizia de a renunţa la portofoliu este un gest de onoare, deşi îşi susţine punctul de vedere anterior.

„Răspunsul meu nu poate fi decât unul singur, este un răspuns de onoare, unul prin care îmi asum orice fel de vină şi de responsabilitate, validată sau nu.[4]”
—Mihai Răzvan Ungureanu

Într-un interviu acordat ziarului “Jurnalul Naţional”, premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că intenţionează să îi propună lui Mihai Răzvan Ungureanu să fie cap de listă la alegerile pentru Parlamentul European. Vreau să spun public că Mihai Răzvan Ungureanu a reprezentat cu cinste Partidul Naţional Liberal, este un om în care am încredere şi a dat dovadă de verticalitate morală, asumându-şi vina pentru greşeala ministerului din subordine. O să vedeţi cum în perioada următoare Mihai Răzvan Ungureanu îşi va continua cariera politică. Mă gândesc să-i propun o responsabilitate în cadrul partidului, aceea de a conduce lista PNL pentru alegerile pentru PE, a declarat premierul.

Mihai Răzvan Ungureanu şi Condoleeza Rice

Pe 19 februarie 2007, la două săptămâni după demisia lui Ungureanu, Partidul Naţional Liberal a înaintat preşedintelui propunerea de revocare din funcţia de ministru de externe a lui Mihai-Răzvan Ungureanu şi numirea în acest post a senatorului Adrian Cioroianu.

Deşi conform art. 6 şi 8.1 din Legea 90/2001, preşedintele României, la propunerea primului ministru, trebuia să ia act de încetarea calităţii de membru al Guvernului şi să declare vacantă funcţia de ministru în maximum 15 zile de la data depunerii demisiei, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de eliberare din funcţie a lui Mihai-Răzvan Ungureanu, abia la 12 martie 2007. Cu toate acestea, preşedintele a refuzat să-l numească pe Adrian Cioroianu în funcţia de ministru.

La 14 martie 2007, Mihai Răzvan Ungureanu a prezentat într-o conferinţă de presă, bilanţul activităţii sale de doi ani în fruntea Ministerului Afacerilor Externe. El a apreciat că, în timpul mandatului său, politica externă a României s-a transformat dintr-o “o diplomaţie a camuflajului la una a sincerităţii, de la o diplomaţie a tăcerii la o voce clară, puternică”.

Printre punctele subliniate în bilanţul prezentat de Ungureanu pentru cei doi ani în care a fost ministru de externe, menţionăm următoarele:

• Numirile de ambasadori pe criterii politice au fost foarte puţine şi “nici din partea preşedintelui, nici din partea premierului nu a existat o presiune politică referitoare la numiri”. El a afirmat că a preferat să propună pentru posturile de ambasadori rămase vacante diplomaţi de carieră sau persoane provenind din mediul academic.
• În decursul mandatului său, s-a reuşit întinerirea personalului diplomatic. La momentul demisiei sale, 40 % dintre angajaţii MAE aveau între 25 şi 35 de ani, în timp ce în anul 2004 proporţia acestei grupe de vârstă era de 25 la sută.
• El a considerat că una dintre cele mai mari reuşite a politicii externe româneşti a fost că regiunea Mării Negre a devenit temă a politicii de vecinătate a UE şi obiectul unei strategii americane speciale.
• S-a imprimat un curs “stabil, previzibil şi de încredere” în dialogul politic cu Republica Moldova. El a propus deschiderea a două consulate româneşti la Cahul şi Bălţi, preşedintele Băsescu obţinând într-o vizită la Chişinău la mijlocul lunii ianuarie 2007, acceptul omologului său moldovean, Vladimir Voronin, de a înfiinţa cele două consulate temporare româneşti.
• S-au făcut eforturi pentru a ajunge la “relaţii clare, destinse” cu Ucraina, care nu au împiedicat însă România să aibă “o voce puternică” în diferendele cu Kievul legate de Insula Şerpilor şi Canalul Bîstroe.
• Îmbogăţirea experienţei Ministerului de Externe prin rezolvarea problemelor legate de criza ostaticilor din Irak, de repatrierea românilor din Liban, care au reprezentat situaţii imprevizibile şi noi.
• Pentru prima oară după 1948 Ministerul de Externe s-a dotat cu proprietăţi, obţinând dreptul de administrare asupra unui teren de 14.000 de metri pătraţi, situat în vecinătatea Clubului Diplomatic, teren pe care se intenţionează construirea unui nou sediu MAE. De asemenea, se intenţionează construirea a două blocuri de locuinţe de serviciu pentru personalul MAE.

La data de 21 martie 2007, premierul Călin Popescu Tăriceanu a prezentat un comunicat de presă al Guvernului României, în care a declarat că va prelua, pentru un timp limitat, cu titlu interimar, responsabilităţile ministrului de externe, până când se va rezolva starea de blocaj din Ministerul Afacerilor Externe. [7]

După demisia de la conducerea Ministerului Afacerilor Externe, Ungureanu s-a reîntors la funcţia deţinută înainte de a fi ministru, aceea de coordonator adjunct la Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI), cu sediul la Viena (martie – decembrie 2007).
reprezentant al României.

Director al SIE

La data de 26 noiembrie 2007, preşedintele României, Traian Băsescu a înaintat Parlamentului propunerea de numire a lui Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe, rămasă vacantă din martie 2007, în urma demisiei lui Claudiu Săftoiu.

În 5 decembrie 2007, Camerele reunite ale Parlamentului au validat numirea lui Răzvan Ungureanu la conducerea Serviciului de Informaţii Externe, cu 295 de voturi pentru (dintr-un număr de 318 parlamentari prezenţi). El a declarat înainte de votul pentru validarea sa în Parlament, că, dacă va fi numit în funcţie, nu concepe să apere altceva decât interesele naţionale.

Mihai-Răzvan Ungureanu vorbeşte fluent limbile engleză, franceză şi germană şi la nivel satisfăcător limba maghiară. Este căsătorit şi are un fiu.

Activitatea publicistică

Mihai-Răzvan Ungureanu a deţinut funcţii de redactor sau redactor-şef la o serie de reviste istorice dintre care menţionăm:
• redactor şef la revista „Dialog“ a Universităţii “Al.I.Cuza”, din Iaşi (1988-1992);
• redactor la “Arhivă genealogică”, editată de Academia Română, Bucureşti (din 1993);
• redactor la “Revue des Etudes Roumaines”, editată de către Fundaţia Regală Carol II – Academia Română, Paris – Bucureşti (din 1994);
• redactor la “Revista de istorie socială” a Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi (din 1996).
• Din anul 1998 este coordonator al colecţiei Historia a Editurii Polirom, Iaşi – Bucureşti.
El a publicat peste 80 articole ştiinţifice. Dintre cărţile sale menţionăm următoarele:
• Documente statistice privitoare la oraşul Iaşi (1755–1828), 2 vol. (Iaşi, 1997) – în colaborare cu prof. dr. Ioan Caproşu;
• Marea Arhondologie a boierilor Moldovei (Iaşi, 1998);
• Convertire şi integrare în societatea românească la începutul epocii moderne (Iaşi, 2004);
• Rumänien [România] – în colaborare cu Thede Kahl şi Michael Metzeltin (LIT: Wien, Münster, 2006), ISBN 3-8258-0069-5.

Premii şi distincţii obţinute

Pentru activitatea sa din domeniul culturii şi diplomaţiei, Mihai Răzvan Ungureanu a primit următoarele premii şi distincţii:
• 1992 – Premiul Naţional al Revistei “22”, Bucureşti
• 1996-1997 – Premiul “Felix Posen” al Universitãţii Ebraice din Ierusalim, Israel
• 1997-1998 – Premiul “Felix Posen” al Universitãţii Ebraice din Ierusalim, Israel
• 1998 – Premiul “Vasile Pogor” pentru cercetãrile ştiinţifice privitoare la istoria oraşului Iaşi, decernat de Primãria Municipiului Iaşi
• 1999 – Premiul “Corneliu Coposu” al Organizaţiei de Tineret a PNŢCD pentru activitatea diplomatică în cadrul Ministerului Afacerilor Externe
• 2000 – Premiul “Dimitrie Onciul” al Fundaţiei Culturale “Magazin Istoric” pentru editarea lucrării Relaţiile româno-sovietice. Documente 1917-1934, vol. I, Bucureşti, 1999 (în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse);
• 2000 – Mare Ofiţer al Ordinului Naţional “Pentru Merit”, România [9];
• 2000 – Comandor clasa I al Ordinului Regal Dannebrog, Danemarca;
• 2004 – Premiile Academiei Române – Premiul Mihail Kogălniceanu pentru lucrarea Convertire şi integrare în societatea românească la începutul epocii moderne (Iaşi, 2004);
• 2007 – Meritul Diplomatic în Grad de Mare Ofiţer, România.

Sursa: Wikipedia

BIOGRAFIA NEROMANTATA – Mihai Razvan Ungureanu de la CC UTC la Externe si SIE

De la sefia UTC, in capul diplomatiei romanesti si apoi al Serviciului de Informatii Externe

Dupa informatiile aparute in presa centrala , Mihai Razvan Ungureanu se trage dintr-o familie de evrei intelectuali din Iasi. Tatal sau Stefan Ungureanu a fost profesor de chimie-fizica la Universitatea din Iasi, viceprimar si mai apoi director la Agentia Locala de Conservare a Energiei.

Fiul, fost membru supleant al CC al UTC este doctor in istorie. Revolutia l-a prins la conducerea Uniunii Studentilor Comunisti din Romania, zdrobindu-i cariera de partid. In anii 90 tanarul Ungureanu a fost lansat in constiinta publica, drept o stea a intelectualitatii romanesti de regretatul Iosif Sava. Seria seratelor muzicale includea dialoguri purtate cu oameni politici, oameni de arta, filozofi, muzicieni, instrumentisti, care in ani 1990 erau la inceputul carierei. CV-ul istoricului M.R. Ungureanu este impresionant.

Presa a relatat ca studiile si cariera viitorului secretar de stat, apoi sef al diplomatiei romanesti sunt strans legate de organizatiile Soros si de cele iudaice ale magnatului Mark Rich. Apartenenta sa (ca lider) la organizatiile Soros din Romania, ca si la organizatiile iudaice, a facut ca, fara sa fi avut in nici un fel o viata politica activa (dupa cum singur marturiseste), sa fie chemat a fi ministru de externe al Romaniei in 2004, noteaza Cornel Dan Niculae in cartea sa intitulata Politica Filo-Sionista a Romaniei in fata Europei si a lumii.

Dealtfel, volumul trei al cartii este ilustrat pe coperta cu poza ministrului Ungureanu cu mainile pe Zidul Plangerii si cu chipa pe cap.Ofiter de-al nostru sau de-al lor? Cat a fost la conducerea Ministerului Afacerilor Externe, Ungureanu a respectat intru-totul omerta securitatii. Nu s-a facut nici un fel de reforma in MAE, ba chiar mai mult, sub ministeriatul lui s-au petrecut evenimente ingrijoratoare. Rapirea din Irak si scandalul declansat de scrisoarea semnata de ambasadorul Cristian Colteanu sunt doar doua din evenimentele care au dovedit fidelitatea Ungureanului fata de presedinte.

Totul a culminat cu arestarea celor doi muncitori romani acuzati de spionaj intr-o baza americana din Irak, despre care premierul Tariceanu a aflat din… presa.

M.R. Ungureanu, prins in lupta dintre palate

Demisionatul Ungureanu parea o victima sigura, un soi de Petre Roman al peneleului surghiunit la Institutul de Studii Liberale. Ulterior, el s-a autosuspendat din calitatea de membru al PNL pentru a pleca la Viena ca reprezentant special la Initiativa de Cooperare in Sud-Estul Europei. Nimic altceva decat o scoala de securisti europeana si, in acelasi timp, prilejul unui nou scandal financiar de aceasta data. Surse din cadrul Serviciului de Informatii Externe ne-au relatat ca Mihai Razvan Ungureanu hoinarea in voie inca de cand era secretar de stat prin birourile Centralei SIE si prin unele case conspirative din jurul Ministerului Afacerilor Externe. Intrebat daca vreun secretar de stat sau ministru are dreptul sa se plimbe hai-hui prin cladirile SIE, fostul sef al spionilor externi, Catalin Harnagea s-a aratat extrem de surprins: Nici macar angajatii institutiei nu au voie sa se plimbe de capul lor prin birouri, iar, in ceea ce priveste casele conspirate, aceste sunt frecventate numai de agentii sub acoperire sau ofiterii care ii coordoneaza.

Prim-ministrul daca vine, isi anunta din timp vizita. Asadar, stapanul serviciilor Traian Basescu nu si-a lasat sluga din brate, din motive lesne de inteles. L-a propus pe Ungureanu la sefia spionajului extern.

Ungureanu si Episodul japonez

Directorul SIE cunoaste problemele grave cu care se confrunta diplomatia si spionajul extern romanesti, inca de pe vremea cand era secretar de stat MAE. In aceasta calitate, Ungureanu a avut parte in anul 1999 de o prima vizita oficiala in Japonia, unde a dat piept cu gerontocratia japoneza si cu mafia securista din cadrul Ambasadei Romaniei la Tokio.

O reprezentanta condusa la vremea aceea de generalul Marin Valcea, un greu al Securitatii comuniste. Desi avea datoria sa aranjeze toate detaliile vizitei, Valcea nu a miscat un deget. Presa centrala a comentat pe larg esecul vizitei. Japonezii sunt conservatori. Varsta inseamna o garantie a experientei si profesionalismului.

Pozitiile de top din diplomatia nipona sunt ocupate de persoane cu varste inaintate. Varsta si fizionomia lui Razvan Ungureanu nu le inspira competenta. Fara o pregatire prealabila, codul diplomatic japonez nu a fost respectat Japonezii nu au dat doi bani pe tanarul secretar de stat, care a stat umil prin ambasada. Securistul, doar s-a facut ca ii aranjeaza intalnirile tanarului diplomat. Ion Iliescu, venit in vizita oficiala in acelasi timp, a fost tratat imparateste, consulul onorific Kobaiashi functionand pe post de sponsor. Reteau generalilor din ambasada (Staicu {tefanel, Valeriu Ruset, Nicu Manolache) avea relatii excelente cu fostul presedinte Iliescu, dar si cu Traian Basescu. Valcea si niponul i-au aranjat fostului presedinte, conferinte de presa la universitati din Tokio si Yokohama. Ungureanu a zacut in ambasada. Desi a iesit sifonat din aceasta experienta, tanarul secretar de stat a avut parte de noi prieteni.

Domnisoara Anca Mantulescu (de care nu s-a mai lipsit nici cand a ajuns ministru de externe), traducatoare de limba japoneza in locul lui Petre Stoian si familia Neagu. Aurelian Neagu secretar II in ambasada se avea la cutite cu Marin Valcea, dar era prieten la catarama cu Basescu. Fostul sef MAE a evitat orice comentariu despre pataniile sale nipone.

Cuplul Basescu-Ungureanu l-au numit in 2005 ambasador in Japonia pe Aurelian Neagu, un individ care nu trecuse la data numirii in post de gradul de consilier MAE. Gabriela a ajuns sefa de directie in MAE. A fost mazilita odata cu protectorul ei, la inceputul anului 2007.

Sponsorii eminentului Mihai Razvan Ungureanu

Numele: Marc Rich. El este numitorul comun al oligarhilor rusi cu interese in Romania. Are tripla cetatenie: israeliana, spaniola si elvetiana. La cea americana a renuntat, fiind urmarit 18 ani de FBI, dupa ce in 1983 a fost acuzat de evaziune fiscala si „comert cu inamicul sovietic”S-a ridicat din tranzactii internationale tenebroase si este conectat la Mossad, serviciul israelian de spionaj. .Majoritatea firmelor anonime ale „elitei de carton” rusesti au fost infiintate in cantonul elvetian Zug.

Acesta este locul de unde, ca un paianjen, Rich si acolitii sai isi conduc operatiunile mondiale.Tot in Zug sunt inregistrate si companiile paravan prin care oligarhii rusi au preluat o felie din economia Romaniei ajutati de oligarhia tradatorilor din Romania. Rich a incercat sa obtina rafinaria Petromidia, plasata strategic: aproape de spatiul ex-sovietic, dar si de Orientul Mijlociu, zone foarte bogate in titei.

Liderul sindical Tancau: „Era prin 1993 cand s-a terminat contractul pentru modernizarea rafinariei. A fost o afacere serioasa, Rich a vrut sa cumpere. Nu s-a ajuns fiindca n-au vrut sa vanda. S-a opus, din cate stiu eu, un secretar de stat pe domeniul petrochimic”. Petre Roman completeaza: „Rich nu a reusit sa cumpere fiindca guvernul Vacaroiu nu era atasat de ideea de privatizare in sine”.

Contra privatizarii au fost si sindicalistii lui Tancau, care se temeau ca isi vor pierde, multi dintre ei, locurile de munca. De la momentul acesta s-au acumulat pierderi imense, pana la privatizare, adauga fostul premier Roman. In iunie 1997, „gaura neagra” Petromidia avea datorii de 300 de milioane de dolari, fiind, practic, in sapa de lemn. In acelasi an, compania controlata din umbra de Rich, Glencore AG, face un parteneriat strategic in Romania.

Asociatii lui Rich erau Dan Voiculescu si Stefan Margineanu (fost ofiter DIE), patron in industria metalelor. La sediul companiei lui Voiculescu, „locotenentul” lui Rich, Willy R. Strothotte, anunta perfectarea consortiului Glencore-Grivco-Metanef (firma lui Margineanu). Trioul punea la bataie 650 de milioane de dolari pentru privatizari in Romania in petrol si metalurgie feroasa si neferoasa. Oficiosul PDSR „Dimineata” din 28 august 1997 consemna sec: „Nu a fost dezvaluit nici numele consortiului si nici aportul de capital, in procente, al celor trei societati”.

Voiculescu si paravanul lui Rich s-au inscris in cursa pentru Petromidia, rafinaria ravnita de magnat inca dupa Revolutie. De data aceasta, in perioada 1998-2000, escrocul international a pierdut cursa in fata Rompetrolului lui Dinu Patriciu. Glencore a pierdut si cursa pentru Petrom, care a revenit, in anul 2004, austriecilor de la OMV.

“Luati mana de pe controlul politic al tarii!” Aceasta a fost fraza cheie a unui mesaj public al presedintelui cu adresa directa catre Cartelul Oligarhiei. Cartelul burgheziei rosii, a oportunistilor si fostilor nomenclaturisti s-a constituit in cadrul Marelui Jaf National care a debutat sub patronajul lui Iliescu si Roman si a continuat neincetat pina astazi.

Sursa: http://mariusmina.blogspot.com/2008/07/mihai-razvan-ungureanu-de-la-cc-utc-la.html

Racolarea lui Ungureanu de către SRI, blocată din afara țării

Nicolae Ulieru, cel care a avut cel mai lung mandat de purtător de cuvînt al SRI, după revoluție, afirmă că actualul director al SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, este agent străin – practic, o acuzație de trădare națională – și spune că e gata să ofere probe în acest sens, dacă va fi audiat de comisiile parlamentare de resort, de control al SRI și SIE.

Prezent la Realitatea TV, lt.col. Ulieru a declarat că șeful SIE ”a avut o ascensiune fulminantă pentru condiţia lui de tânăr istoric anonim de la Iaşi. A fost adus de Pleşu secretar de stat în Ministerul de Externe, a rămas secretar de stat şi în Guvernul Năstase, apoi a fost numit ministru de externe de către liberalul Călin Popescu Tăriceanu, recuzat de acesta pentru că nu i-a dat nişte documente, şi după ce a fost recuzat de premier, preşedintele l-a numit şeful SIE. Eu, când am auzit numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la SIE, am avut o tresărire. Am spus „oare preşedintele chiar nu ştie cine e omul ăsta, sau SRI nu l-a informat?” ” a spus fostul aghiotant al lui Virgil Măgureanu. El a adăugat: ”înainte de a fi secretar de stat, Mihai Răzvan Ungureanu a avut, ca istoric la Iaşi, o poveste, un scandal care l-a scos din anonimat.

El a făcut o conferinţă de presă în care a denunţat faptul că un ofiţer de la secţia judeţeană al SRI a încercat să îl racoleze. Şi ca urmare a acestei conferinţe de presă s-a constituit o celulă de criză în careul SRI, care a hotărât să îl demită pe ofiţerul respectiv, iar purtătorul de cuvânt din vremea aia, Nicolae Ulieru, să dea un comunicat care să condamne practicile nelegale ale acelui ofiţer. Relevanţa e următoarea, că acel ofiţer nu a fost un ageamiu. El a încercat recrutarea lui Mihai Răzvan Ungureanu pe nişte motive foarte întemeiate. Iar sacrificarea acelui ofiţer a fost făcut la dorinţa expresă a unui serviciu străin şi stat străin”.

Șeful SIE a tras sfori în cazul Hayssam

Ulieru a explicat, metaforic, mecanismul respectiv, prin care s-a blocat racolarea lui Ungureanu: ”Dacă eu, cetăţeanul Popescu, cad cu tronc unui serviciu străin pentru că sunt simpatic şi mă descurc bine în lume, când eu păţesc un asemenea necaz e normal ca acel serviciu să intervină şi la serviciul similar din România, respectiv la SRI”. Ulieru a mai spus că e gata să furnizeze date concrete comisiilor parlamentare de resort: ”Dacă Comisia parlamentară de control a SRI sau SIE vrea să mă asculte, aş putea spune lucruri interesante”. El a mai dezvăluit că același Mihai Răzvan Ungureanu a făcut intervenții pentru ca un avocat, exponent al unui grup israelian de lobby, să aibă acces de trei ori la Omar Hayssam în celulă fără ca procurorul de caz să îi dea aprobare, lucru care, în opinia lui Ulieru, nu face decît să confirme apartenența lui Ungureanu la un serviciu străin.

Ipoteză: SRI încearcă să blocheze numirea lui Ungureanu la șefia Guvernului

Acuzațiile lui Ulieru, un om care vine din sistemul serviciilor secrete și știe care este riscul declarațiilor tiribombistice în domeniu, sunt de o maximă gravitate, în condițiile în care Răzvan Ungureanu a fost ministru de Externe în trecut, iar acum conduce al doilea mare serviciu secret al țării. Care ar putea fi substratul acestui nou scandal? Foarte probabil, un nou episod al luptei între servicii care a marcat pe de-a-ntregul acest an.

Despre Mihai Răzvan Ungureanu se vehiculează tot mai intens, în ultimele zile, că va fi premierul desemnat de Traian Băsescu în cazul unei victorii în alegeri și al constituirii unei alianțe PNL-PDL, în legătură cu care șeful statului a început, deja, să dea anumite semne de deschidere. Ungureanu ar avea avantajul că este un apropiat al lui Băsescu, dar, în același timp, provine din PNL, ceea ce ar avea ca rezultat o coagulare mai solidă a grupării de dreapta pe cale să renască la guvernare, în două-trei săptămîni.

Pe de altă parte, s-ar putea ca SRI să nu îi convină ca marele rival, SIE, să obțină, peste noapte, o ”pilă” atît de puternică în conducerea statului, adică un premier, în pixul căruia stau atît bugetele serviciilor cît și alte posibilități. Oricum ar fi, declarațiile lui Ulieru nu pot și nu trebuie să rămînă fără urmări, dată fiind gravitatea lor excepțională.

Ana Pauker, pe peretele lui Mihai Razvan Ungureanu
Iata ce scrie Florin Dobrescu, pe buciumul.ro: “Cititi romani! Cititi si va cruciti!
Intai am crezut ca este o rautate gratuita. O facatura. In politica damboviteana loviturile murdare sunt un lucru obisnuit. Dar nu. Este adevarat. in presa din vara anului 2oo6, aparea o stire trecuta atunci aproape neobservata.

Sub titlul “Ana Pauker pe peretele lui Ungureanu”, Ziua din 28 iunie 2oo6 publica o stire din care reiesea ca actualul premier Mihai Razvan Ungureanu, pe atunci ministru de externe, refuza sa dea curs solicitarilor unui ONG de eliminare din sediul ministerului a tabloului Anei Pauker din galeria fostilor ministri de Externe ai Romaniei. Mai mult decat atat, Ungureanu afirma atunci, mandru, ca initiatorul afisarii tabloului este chiar el. (vezi 9am)

Socant, nu? socant mai intai tupeul pe care poate sa il aiba cineva ca sa afiseze cu ostentatie intr-o institutie publica din Romania, portretul unuia din principalii vinovati de genocidul comunist!

Pentru cei care nu cunosc foarte bine Istoria, cateva date credem ca sunt de folos.

Pe numele sau adevarat Hannah Rabinsohn, Ana Pauker s-a nascut in 1893 in familia unor negustori evrei din Codaesti-Vaslui. Activitatea sa sustinuta in Partidul Comunist o va propulsa rapid in ierarhia superioara a acestei agenturi a Kominternului.

Dupa un exil in URSS, unde se va ocupa cu fortarea prizonierilor romani de a participa la Divizia pro-sovietica Tudor Vladimirescu, in 1944 revine in Romania odata cu tancurile sovietice. Aici va deveni liderul neoficial al PCR si conducatoarea din umbra a tarii, ca executanta directa a lui Stalin. Va implementa politica se pauperizare prin foamete, de lichidare a taranilor fruntasi, de lichidare a opozitiei anticomuniste si rezistentei din munti, precum si de exterminare a elitelor natiunii romane.

E utila, credem, aceasta retrospectiva, pentru a incerca sa intelegem ce resorturi sufletesti l-au putut face pe un tanar intelectual din anul 2oo6 sa manifeste un astfel de atasament fata de memoria unei teroriste comuniste vinovate de exterminarea elitelor acestei tari.

Incercind sa deslusim raspunsuri, am aflat pe internet, printre biografiile dlui Ungureanu, un amanunt care nu este inca probat: acela ca ar fi descendentul unei familii de evrei intelectuali din Iasi. Dar nu posibila apartenenta a d-sale la aceasta nationalitate este grava, ci posibilitatea ca parintii ori bunicii tanarului premier sa fi fost tocmai unii dintre acei evrei – foarte multi la numar – care se vor fi facut in anii 40-50 instrumente ale instaurarii regimului comunist la noi.

Pentru a reteza dintru inceput elanul stangistilor care ma v or acuza de antisemitism, vreau sa precizez ca nu consider vinovata intreaga etnie evreieasca de apartenenta la curentul comunist al acelor vremuri. Dimpotriva. Au fost evrei loiali statului roman, care au suferit in aceleasi celule cu batranii nostri. Dar apartenenta unei ponderi insemnate a acestei etnii la miscarea comunista este o realitate pusa in evidenta si de cei mai corect-politici istorici.

Ori sa fie vorba de asimilarea, in perioada studiilor si in cea a uceniciei la ONG-urile sorosiste, a unor elemente ale dogmaticii trotzkiste, acel neomarxism care inceaca sa spele cadavrul intrat in descompunere al comunismului decedat pentru a-i conferi o noua fata umana?

Cred ca o analiza la originile familiei dlui Ungureanu – si o vom face, desigur – ne va putea aduce mai mult elemente in rezolvarea acestei enigme.

Ceea ce ramane este insa gestul. Care poate spune multe despre tanarul fan al “tovarasei” Ana Pauker”.

Sursa: Media Addict

Si o scurta sinteza a trecerii prin viata, in cateva puncte esentiale:

-1. a fost ales de Traian Basescu drept succesorul sau politic si crescut de mic in acest sens. “Nu poti sa spui ca, dupa ce un om a servit ca sef al unuia dintre serviciile de informatii, cu care vorbesc zilnic, un om pe care te bazezi mai ales in intalniri care nu sunt usoare, ca nu sunt cu sindicatele, mai poti pune un semn de intrebare ca nu ai avea incredere în el, ca nu e o chimie a increderii, in capacitatea lui de a fi responsabil, în capacitatea lui de a fi loial unor obiective de interes naţional, nu persoanei Basescu, in capacitatea lui de a organiza lucrurile?!” – Traian Basescu, Presedintele Romaniei, despre alesul sau, Mihai Razvan Ungu(r)eanu

-2. a fost secretar UTC, fost membru supleant al CC al UTC, iar acum, in loc sa fie consecvent propriilor principii, s-a transformat in simpatizant al ideilor “de dreapta”. MRU este imbibat de traseismul parvenitului care vrea cu orice chip sa ajunga cat mai sus, fara a castiga direct nicio confruntare.

-3. MRU nu a avut niciodata un serviciu adevarat, din care sa castige o paine cinsita, cum avem noi, toti romanii. A fost doar stipendiat si incalzit (pana acum pe margine) ca sa preia puterea.

-4. a avut cel mai scurt, dar cel mai “incarcat” mandat din istoria tarii. In scurta perioada, de doar 78 de zile, in care a fost prim-ministru s-a dovedit a fi cel mai zelos premier de dupa revolutie in ceea ce priveste instrainarea resurselor minerale ale tarii si in “privatizarea” sistemului energetic national strategic catre patronii sai spirituali (carora le datoreaza cariera) in tandem cu “presedintele” Traian Basescu.

-5. obedienta fata de patronii sai nu cunoaste limite, fiind egalata doar de nevoia sa patologica de parvenire. Pentru ca isi datoreaza atat studiile cat si devenirea politica unor forte oculte, straine de Romania, MRU este extrem de vulnerabil si complet inapt in a actiona pentru interesul national al Romaniei.

-6. NU este roman. Aici, desi exista numeroase informatii in acest sens, nu trebuie sa demonstram nimic! Luati aceasta afirmatie ca pe o axioma. In orice caz, cei care sunt romani autentici, care simt romaneste nu au niciun dubiu ca MRU nu este roman. Trebuie doar sa se uite cu atentie la figura lui care nu are nimic romnaesc in ea. Si sa-i asculte tanguielile fade, inautentice, atat de straine de noi.

-7. NU este un intelectual. Cel putin, nu unul cu opera. MRU se incadreaza in noua abordare politica a ultimilor ani de inlocuire a fetelor primitive de grobieni bolsevici care au acaparat scena politica in anii ’90 cu figuri mai soft, mai credibile in ochii unor romani satui de feudali primitivi. In acest trend se inscriu domnii Mihai Razvan Ungureanu, Mihail Horia Neamtu si Victor Ponta (oricum seamana destul de mult intre ei, semn ca neobolsevicii de astazi, fie nu au imaginatie, fie nu au un bazin de cadre suficient de generos). Asadar, MRU nu are opera. Are doar studii stipendiate gras de protectorii sai politici straini.

-8. MRU a fost lansat in constiinta publica pe fliera “Iosif Sava” (evreu din punctul de vedere al etnicitatii) si inclinam sa credem ca nu a fost vorba doar de o simpla coincidenta.

-9. a fost adus apoi de Andrei Plesu direct secretar de stat in Ministerul de Externe. Pentru necunoscatori, Andrei Plesu este fondatorul celei mai mari si mai perfide “crescatorii” de agenti straini, intitulata Grupul de Dialog Social(GDS), un ONG de trista amintire, stipendiat gras de reteaua Soros. Acest GDS “a dat tarii” cea mai sinistra colectie de demnitari-papagali din istoria recenta. MRU a ramas secretar de stat si in guvernul Nastase, apoi a fost numit ministru de externe de catre liberalul Calin Popescu Tariceanu, recuzat apoi de acesta pentru ca nu i-a dat niste documente. Dupa ce a fost recuzat de premier, presedintele l-a numit seful SIE.

-10. este un apropiat al retelei George Soros in Romania la a carei conducere s-a aflat la un moment dat. A fost membru al board-ului stiintific al Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa, Iasi – Bucuresti (1996-1998)

-11. este apropiat cercului de interese al magnatului evreu Marc Rich. De altfel, atat Rich cat si Soros i-au finantat studiile in strainatate. Rich este numitorul comun al oligarhilor rusi cu interese in Romania. Are tripla cetatenie: israeliana, spaniola si elvetiana. In iunie 1997, „gaura neagra” Petromidia avea datorii de 300 de milioane de dolari, fiind, practic, in sapa de lemn. In acelasi an, compania controlata din umbra de Rich, Glencore AG, face un parteneriat strategic in Romania. Asociatii lui Rich erau Dan Voiculescu si Stefan Margineanu (fost ofiter DIE), patron in industria metalelor. La sediul companiei lui Voiculescu, „locotenentul” lui Rich, Willy R. Strothotte, anunta perfectarea consortiului Glencore-Grivco-Metanef (firma lui Margineanu). Trioul punea la bataie 650 de milioane de dolari pentru privatizari in Romania in petrol si metalurgie feroasa si neferoasa. Voiculescu si paravanul lui Rich s-au inscris in cursa pentru Petromidia, rafinaria ravnita de magnat inca dupa Revolutie. De data aceasta, in perioada 1998-2000, escrocul international a pierdut cursa in fata Rompetrolului lui Dinu Patriciu. Glencore a pierdut si cursa pentru Petrom, care a revenit, in anul 2004, austriecilor de la OMV.

-12. a manifestat un interes deosebit pentru studiile ebraice finantate de straini (din oportunism, din sentimentul apartenentei sau din ambele motive). In anul 1993 a sustinut masteratul in Studii Ebraice la Oxford Centre for Hebrew and Jewish Studies din cadrul Universitatii Oxford. Este membru al board-ului stiintific al Fundatiei Soros pentru o Societate Deschisa, Iasi – Bucuresti (1996-1998), membru al European Association for Jewish Studies din Oxford, Marea Britanie (din 1997) si senior Fellow al Oxford Centre for Jewish and Hebrew Studies, St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (din 1998).

-13 episodul japonez. Pe vremea cand era secretar de stat MAE, Ungureanu a avut parte in anul 1999 de o prima vizita oficiala in Japonia, unde a dat piept cu gerontocratia japoneza si cu mafia securista din cadrul Ambasadei Romaniei la Tokio. O reprezentanta condusa la vremea aceea de generalul Marin Valcea, un greu al Securitatii comuniste. Desi avea datoria sa aranjeze toate detaliile vizitei, Valcea nu a miscat un deget. Presa centrala a comentat pe larg esecul vizitei. Japonezii sunt conservatori. Varsta inseamna o garantie a experientei si profesionalismului. Pozitiile de top din diplomatia nipona sunt ocupate de persoane cu varste inaintate. Varsta si fizionomia lui Razvan Ungureanu nu le inspira competenta. Fara o pregatire prealabila, codul diplomatic japonez nu a fost respectat. Japonezii nu au dat doi bani pe tanarul secretar de stat, care a stat umil prin ambasada. Securistul, doar s-a facut ca ii aranjeaza intalnirile tanarului diplomat. Ion Iliescu, venit in vizita oficiala in acelasi timp, a fost tratat imparateste, consulul onorific Kobaiashi functionand pe post de sponsor.

-14. Faptele de arme ale lui MRU la Ministerul Afacerilor Externe(MAE). Context: suntem in anul 2007. Fostul lider al CC al UTC, Mihai Razvan Ungureanu, crescut sub pulpana lui Andrei Plesu, la randul sau fost disident si, tototodat, fost bursier dublu la Humbold in perioada regimului comunist, casatorit in acelasi timp cu o fosta agenta DIE, este pe cale sa devina fost ministru de Externe pentru ca apoi sa ajunga fost sef al SIE si fost prim ministru. Dupa dezvaluiri cutremuratoare privind incarcerarea ilegala a unor romani in Irak si abandonarea lor de catre Ministerul de Externe, SIE si seful CSAT, fara a fi inconstiintat si Guvernul Romaniei despre abuzurile comise de catre trupele americane asupra unor cetateni romani, inca presedintele Romaniei tot se mai gandea daca sa semneze sau nu demiterea lui.

Romanii de pretutindeni – abandonati. In ciuda declaratiilor pompoase de la inceputul mandatului privind sprijinirea romanilor de pretutindeni si din jurul granitelor, MAE a tinut contactul doar cu gastile care servesc interese anti-romanesti.

Cedarea Mostenirii Gojdu. Prin Acordul din octombrie 2005 dintre guvernele Romaniei si Ungariei, Ungureanu a semnat cedarea averii Gojdu ramase in Ungaria in beneficiul statului ungar, in ciuda opozitiei Bisericii Ortodoxe Romane care a cerut respectarea Testamentului lui Emanuil Gojdu.

Minciuna ministeriala de la Moscova. Dupa o vizita intreprinsa in Federatia Rusa a sustinut ca a transmis Patriarhului Alexei un mesaj din partea Patriarhului Teoctist – afirmatie respinsa imediat de Biserica Ortodoxa Romana.

Austro – Ungureanu. „Romania ca si un nou land federal (al Austriei n.red.)“ a titrat cotidianul austriac Die Presse pe 4 martie 2006 un interviu cu ministrul Mihai Razvan Ungureanu, care a declarat „Austria este azi cel mai important investitor strain din Romania. Trebuie sa priviti Romania aproape ca si un nou land federal“.

Marea Neagra si diplomatia schioapa. In ciuda anunturilor entuziaste privind realizarea cooperarii la Marea Neagra si a milioanelor de euro cheltuite, diplomatia condusa de Ungureanu a incasat esec peste esec in zona.

Pierderea relatiilor cordiale cu Vaticanul. Romania s-a indreptat catre un conflict diplomatic cu Vaticanul dupa ce intr-un document adresat Guvernului, ministrul Ungureanu recomanda masuri de publicitate pentru a-l pacali pe Suvernul Pontif in privinta afacerii din jurul Catedralei Sf Iosif.

Ungureanu si limba romana. In mai 2006, Ungureanu a declarat ca cetatenii de peste Prut vorbesc „o varianta a limbii romane“, un fel de „light Romanian“ („romana usoara“). Critica ZIUA a declansat un razboi murdar la adresa ziaristilor si a libertatii de expresie in Romania.

-15. Ana Pauker, pe peretele lui Mihai Razvan Ungureanu. Sub titlul “Ana Pauker pe peretele lui Ungureanu”, Ziua din 28 iunie 2oo6 publica o stire din care reiesea ca actualul premier Mihai Razvan Ungureanu, pe atunci ministru de externe, refuza sa dea curs solicitarilor unui ONG de eliminare din sediul ministerului a tabloului Anei Pauker din galeria fostilor ministri de Externe ai Romaniei. Mai mult decat atat, Ungureanu afirma atunci, mandru, ca initiatorul afisarii tabloului este chiar el. (vezi 9am)

-16. MRU a fost acuzat ca este agent strain; implicat in cazul Omar Hayssam. In toamna anului 2009 el a fost acuzat de catre fostul purtator de cuvant al Serviciului Roman de Informatii (SRI), Nicolae Ulieru, ca ar fi agent al unei puteri straine.

“Daca Comisia parlamentara de control a SRI sau SIE vrea sa ma asculte, as putea spune lucruri interesante”, declara la vremea respectiva locotenent-colonelul Ulieru, cel care a avut cel mai lung mandat de purtator de cuvant al SRI dupa revolutie.

El a mai dezvaluit ca acelasi Mihai Razvan Ungureanu a facut interventii pentru ca un avocat, Mordechai Tzivin, exponent al unui grup israelian de lobby, sa aiba acces de trei ori la Omar Hayssam, sirianul acuzat de terorism si organizarea rapirii jurnalistilor romani in Irak, pe vremea cand era incarcerat in Romania, fara ca procurorul de caz sa ii dea aprobare, lucru care, in opinia lui Ulieru, nu face decat sa confirme apartenenta lui Ungureanu la un serviciu strain.

Fostul purtator de cuvant al SRI a mai declarat, fiind invitat la Realitatea TV, ca seful SIE “a avut o ascensiune fulminanta pentru conditia lui de tanar istoric anonim de la Iasi. Eu, cand am auzit numirea lui Mihai Razvan Ungureanu la SIE, am avut o tresarire. Am spus oare presedintele chiar nu stie cine e omul asta, sau SRI nu l-a informat?”, a spus in 2009 fostul aghiotant al lui Virgil Magureanu.

-17. Scandalul recrutarii de catre SRI. “Inainte de a fi secretar de stat, Mihai Razvan Ungureanu a avut, ca istoric la Iasi, o poveste, un scandal care l-a scos din anonimat. El a făcut o conferinta de presa in care a denuntat faptul ca un ofiter de la sectia judeteana al SRI a incercat sa il racoleze. Si ca urmare a acestei conferinte de presa s-a constituit o celula de criza in careul SRI, care a hotarat sa il demita pe ofiterul respectiv, iar purtatorul de cuvant din vremea aia, Nicolae Ulieru, sa dea un comunicat care să condamne practicile nelegale ale acelui ofiter. Relevanta e urmatoarea, ca acel ofiter nu a fost un ageamiu. El a incercat recrutarea lui Mihai Razvan Ungureanu pe niste motive foarte intemeiate. Iar sacrificarea acelui ofiter a fost facut la dorinta expresa a unui serviciu strain si stat strain”, a mai precizat Ulieru.

-18. “MRU a avut cateva mari tentative de a deturna activitatea Serviciului de Informatii Externe(SIE) de la scopurile sale legale, firesti. A fost izolat, e adevarat destul de tarziu, de profesionistii care au inteles ce urmareste acest IMPOSTOR, ajuns in fruntea spionajului Romaniei. Bineinteles, cu inalte complicitati. Externe dar si interne. Pana a fost izolat in SIE, si inainte, ca ministru de Externe, MRU a actionat devastator impotriva Romaniei. MRU a fost printre cei mai vulnerabili demnitari, dupa cei care i-au girat promovarile; a ramas, in continuare extrem de vulnerabil, deci este totalmente incompatibil serviciului public loial Romaniei. Nu-l leaga absolut nimic nobil de tara noastra, al carei teritoriu il locuieste si a carei cetatenie o detine alternativ. Inselator, inselator… Nu este nici pe departe un erudit, un om de stiinta sau altceva. Are trei mari “calitati”: mitoman cu staif, poltron patentat, cleptocrat dovedit. Este un jalnic impostor, cu un CV umflat, un ambalaj amagitor pentru un spirit si suflet gol”, a aratat un fost general SRI de la varful institutiei.

-19. Patron spiritual pentru agenti de influenta, cu fonduri deturnate de la SIE. ”ICR a fost folosit si pentru deturnarea fondurilor operative secrete ale SIE in diverse buzunare, precum si pentru plata unor operatiuni ilegale de infestare si agitare a vietii politice”. Despre actorii guralivi din presa si politica: “Tapalaga este in solda straina, ca si M. Macovei, cu care se afla in aceeasi barca. TRU – Traian Razvan Ungureanu – a fost expediat de la BBC ca suspect contagios de KCI – Kaghebita Cronica Incurabila. Mircea Marian este un caz de notorietate, cu loc garantat in patologia fatarniciei si a delatiunii. Robert Turcescu a fost extras de Gabriel Oprea de unde era, fiind incantat de gradul “onorific” de colonel, apoi plasat sub umbrela DGIA si gadilat de SIE sub Ungureanu. Aceleasi initiale, cu directie spre aripile internationaliste tradatoare ale celor doua servicii, sunt scrise cu vopsea reflectorizanta si pe fruntea lui I.T. Morar si Mircea Toma de la Agentia de Monitorizare a Presei, ultimul fiind si unul dintre coordonatorii principali ai Retelei Soros in Romania, alaturi de Alina Mungiu Pippidi.

-20. implicat in evenimentul in urma caruia a murit Teo Peter. Senatorul Ion Stan de la tribuna Parlamentului afirma pe 12 iunie a.c.: “un astfel de comentariu readuce in atentie circumstantele accidentului in care a decedat Teo Peter si ne dezvaluie ca autorul uciderii din culpa nu a fost soldatul american, ci fiul, minor si beat la volanul bolidului, al primului demnitar al Ambasadei SUA la Bucuresti. Soldatul, protagonistul unei relatii sexuale cu o minora, fiica unui membru al Consulatului SUA, care a fost determinat sa preia fapta asupra sa. Dar, pentru asta, martorul cheie trebuia “sa nu mai fie gasit”. Mihai Razvan Ungureanu, de la carma MAE si a SIE, a facut tot ce trebuia ca martorul sa nu fie identificat si prezent la proces, iar urmarea a fost nedovedirea, nu atat a acuzatiilor, cat mai ales a persoanei care s-a aflat la volan in momentul producerii accidentului.”

-21. Actor principal la minciuna PDL care a incercat, fara succes, la alegerile locale sa-i manipuleze groslan pe romani. Dupa ce a incercat faza cu verdele crud in loc de portocaliu, PDL mai incearca sa mai vopseasca inca o data gardul ca sa nu se vada leopardul. In disperare de cauza, ca sa salveze dinozaurii partidului, PDL l-a aruncat in fata pomadat si spoit, tocmai pe “omul lui Basescu”, domnul MRU. Probabil PDL isi imagineaza ca sub aceeasi umbrela cu PNTCD si Forta Civica are mai multe sanse pe 9 decembrie.

-22. MRU si-a cumparat un partid, Forta Civica, unde au migrat apoi toti traseistii si PSD-istii “de dreapta”. “I-am gasit, in primele randuri, pe Ion Bazac si Marian Saniuta, fosti ministri PSD. Carevasazica, doi domni care, pana mai ieri-alaltaieri, semnalizau stanga, iar acum au virat brusc la dreapta. Nu-i vorba, se mai intampla! Nu trece mult si urca pe scena celebrul dansator si interpret Edmond Talmacean(fost lucrator SRI), venit de la PNL, via PDL. N-avea cum sa treaca neobservat, caci dumnealui e bufonul ce nu poate lipsi de la o curte care se respecta…Camerele gliseaza mai departe identificandu-i, din multime, pe distinsii anonimi Danut Liga si Stefan Pirpiliu, ambii deputati, alesi pe listele PDL. Adevarat ca, in cazul celui dintai, dupa doua-trei opriri pe la alte partide. C-asa se poarta pe la noi!

Dar ce mi-a zdruncinat si mai tare speranta in dreapta lui MRU a fost reactia dumnealui la acuzele ca a pornit cu stangul, primind la san un pluton de traseisti: „Traseismul chiar este o tema falsa” si, respectiv, „traseismul comporta definitii multiple”. Curat, de dreapta, n-ai ce zice!

Alianta „Romania Dreapta” este o gluma stupida. O perversitate politică pentru ametit prosti. Ea este formata din activisti comunisti, secretari de partid, membri B.O.B. si mai tinerii secretari UTC gen MRU, presedinţi si vice, secretari si membri de marca ai fostelor UASCR-uri (Uniunea Asociatiilor Studenţilor Comunisti din Romania), organizatii monolit, fara sprijinul carora nu primeai casa, frigider, televizor si nu vedeai nici cariera la oras. Această adunatura de cadavre vidate a format noua dreapta romaneasca. Din organizatia de tineret a PCR avem astazi foarte multi „democrati” sau „independenti”, dar, in numele libertatii, au ramas legati de organizatia de baza. De aici, foarte posibil sa vina si prescurtari, care au devenit celebre: UTC, TRU, MRU, GRU, KGB şi aşa mai departe.

-23. Este las si adopta o atitudine securistica, profund manipulatoare. In loc sa-si accepte soarta si sa candideze in Moldova lui natala, MRU este, mai nou, banatean de conjunctura, gasindu-si refugiul in vremuri politice tulburi in fieful colegului sau si protejatului lui Basescu, domnul Gheorghe Falca. In acest fel acest personaj spera sa-si asigure supravietuirea politica prostindu-i pe aradeni in tandem cu un alt ochelarist penibil, domnul Mihail Neamtu.

”Candidez la Arad si pentru ca Banatul a fost intotdeauna in avanpostul dreptei politice, in Banat Forta Civica are organizaţii puternice ” – MRU

-24. Are un slogan ridicol, de o abjectie rara – “cu Aradul in inima”. O ironie grosolana, care lasa loc la tot felul de interpretari cu privire la locul exact in care ar mai putea fi luat Aradul de catre acest iesean prin nastere si strain prin etnicitate.

-24. In disperare de cauza, isi face campanie electorala la penticostali, alaturi de celalalt ochelarist. MRU este adus de aliatul sau politic, Gheorghe Falca, la slujbele „fratilor” baptisti, la sfarsitul carora ambii sunt chemati de catre pastori la amvonul bisericii, de unde edilul si candidatul ARD tin discursuri politice.

-25. Ii place luxul. Se plimba cu un Jeep Volkswagen Touareg V6 TDI 4XMOTION, al carui pret incepe de la circa 40.000 de euro, considerat de catre compania germana de autovehicule SUV de lux drept “maximum in confort, siguranta si placere”, cu numarul de inmatriculare B 11 PBN, pus la dispozitie de catre Serviciul de Protectie si Paza (SPP) cu tot cu benzina, sofer si bodyguard. Drept rasplata pentru cele 78 de zile in care a incercat sa puna tara pe tava strainilor.

-26. Ii place unguentul delicat. Ii plac parfumurile, unguentele, vinurile fine si vita japoneza Kobe de 3.500 lei kilogramul. In doar 78 de zile de guvernare, Ungureanu a cheltuit peste 10 miliarde de lei vechi pe lotiuni, parfumuri, mese oficiale, aranjamente florale, foie gras, vin Sollaia, caviar si…vita Kobe.

-27. Traficul de pe aeroportul Baneasa a fost mutat pe Otopeni ca sa nu fie deranjata vila (si somnul) domnului MRU, construita in perimetrul aeroportului, dupa cum sustine si actualul premier, Victor Ponta.

-28. A fost uns de OMV prin intermediul sotiei sale, probabil in perspectiva (acum putin probabila) de renegociere a redeventelor pentru petrol din postura de premier a domnului MRU – un caz de o gravitate deosebita, un adevarat atentat la siguranta nationala a Romaniei.

-29. Wikipedia minte! Mai nimic dintre lucrurile care i-au pigmentat puternic biografia, nu apare in biografia sa siropoasa, romantata, de pe Wikipedia.

Etc, etc, etc…

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

A scrie despre viata lui Dan Desliu, nu este o provocare. Doar titlul ar fi mai stufos: “Despre viata si opera lui Dan Desliu”, adica despre nimic. Dan Desliu a avut o viata ca o fotografie intoarsa cu susu-l in jos si o imagine falsa in fata cititorilor. In anii ’50-’60 cei care-i citeau in […]

In ”Zile de lagar”, Zaharia Stancu acest profitor al diferitelor regimuri (culminand cu parvenirea totala din perioada comunista), care nu a luptat pe front nici macar o zi, isi permite, tocmai pentru a scuipa laturile de pe trecutul sau duplicitar si a se ”curata” de mizeria burgheza in fata comunistilor, sa-l descrie pe martirul poet […]

Nu cred sa existe in istoria literaturii romane un clasic mai oportunist ca Mihail Sadoveanu ! Marele scriitor a reusit sa adune, pe langa o avere uriasa, un munte de gesturi lingusitoare, volume rusinoase, opere dezonorante. Dar ce a insemnat cuvantul “onoare” pentru omul Sadoveanu? Semnificatiile lui au fost total straine, daca nu chiar dusmanoase […]

Incep un serial despre “personalitatile” care au implementat regimul bolsevico-comunist in Romania. Voi prezenta, in urma unei documentari aprofundate, numele, pseudonimele si faptele celor care incepand cu 1944 au distrus, ingenunchiat si umilit un popor bland si iubitor de Dumnezeu. Poporul Roman! Pentru toate crimele, pentru toata batjocura, pentru generatiile pervertite si indepartate diabolic de […]

„Vulturul“ de pe Wall Street care vrea Fondul Proprietatea. Putini romani au auzit de firma de investitii Manchester Securities din New York pana de curand cand a fost raportata pe Bursa de la Bucuresti drept cel mai mare actionar al Fondului Proprietatea (FP), cu o detinere de 6,61% din capital la inceputul lunii octombrie. Dupa […]