Criticul literar Mircea Iorgulescu a inceput sa colaboreze cu Securitatea in 1976 Curtea de Apel Bucuresti a stabilit ca eseistul si criticul literar, fost angajat la „Europa Libera“, a colaborat cu Securitatea. CNSAS a solicitat instantei, anul trecut, sa constate calitatea de colaborator al Securitatii a lui Mircea Iorgulescu (67 de ani), racolat in anul 1976. Verificarile Colegiului CNSAS in privinta criticului literar au inceput ca urmare a cererilor depuse in acest sens de catre scriitorii Bujor Nedelcovici si Florica Jebeleanu Vieru (fiica lui Eugen Jebeleanu), care studiindu-si propriile dosare au constatat ca au fost turnati la Securitate chiar de catre colegul lor Mircea Iorgulescu. Prima data, sustine CNSAS, Iorgulescu a fost racolat in 1976, „in scopul furnizarii de informatii despre o serie de scriitori romani urmariti prin dosare pentru pozitie politica necorespunzatoare, creatii literare ce contravin organelor de partid si pentru atitudine protestatara si relatii suspecte cu cetateni straini”.

Ba „Dorin”, ba „Mirel”

Criticul literar a folosit numele de cod „Dorin”.Ulterior, in 1985, „Dorin” a devenit „Mirel” si ar fi furnizat la Securitate „date despre stari de spirit de mediu”, intr-o perioada in care si el facea obiectul unui dosar de urmarit „pentru relatiile cu cetateni straini, pentru apartenenta la grupul modernist al scriitorilor, precum si pentru participare la actiuni protestatare in mediul literar”.

Desi Iorgulescu nu a semnat un angajament expres cu Securitatea, CNSAS a subliniat ca acesta ar fi beneficiat de „privilegiul” de a fi membru al PCR si a furnizat informatii „in mod conspirat si benevol”. Dosarul de la Securitate a criticului literar a fost deschis initial in vederea urmaririi acestuia, dar a fost transformat in unul de informator in legatura cu „scriitori pe langa care a fost dirijat”.

Printre informarile facute la Securitate de Mircea Iorgulescu se numara si cele referitoare la atmosfera de la Uniunea Scriitorilor pe marginea votarii premiilor ce urmau a fi acordate: „Dumitru Tepeneag a fost sustinut si s-a facut atmosfera pentru el (…) R.V. a parasit sala ostentativ”.

Intr-un alt dosar de urmarire deschis pe numele de scriitor, criticul literar ar fi semnalat – conform CNSAS – „creatii literare ce contravin organelor de partid”. „Dorin” ar mai fi turnat la Securitate si „despre rasunetul, printre scriitori, al actiunilor lui Paul Goma”. Paul Goma este cel mai cunoscut disident roman din perioada comunista.

Bujor Nedelcovici si „problemele ideologice”

In perioada 1985-1986, sub numele conspirativ „Mirel”, Iorgulescu s-a axat pe urmarirea unui scriitor cu scopul expres ca acesta „sa nu declanseze actiunile protestatare la care amenintase ca va recurge”. Tot in acea perioada, criticul literar ar fi dat mai multe informatii cu privire la activitatile scriitorului Bujor Nedelcovici:

„A fost invitat la un simpozion in Spania, dar la Consiliul Culturii si Educatiei Sociale (CCES) i s-a comunicat ca nu poate da curs invitatiei, intrucat acolo participa mai ales intelectuali cu orientare politica de dreapta”, raporta Iorgulescu securistilor.

Tot „Mirel” a informat ca Nedelcovici „ridica probleme de ordin ideologic” si chiar a incercat sa-l convinga sa schimbe unele cuvinte dintr-o nuvela. Refuzat de Nedelcovici, Mircea Iorgulescu a informat Securitatea ca acesta „nu este dispus sa faca niciun compromis” si a avansat ideea ca ar putea sa publice pe cai ilegale volumul care continea si nuvela „Capetenia din Golf”, considerata ca fiind o lucrare subversiva.

A respins acuzatiile

„Mirel” a mai relatat securistilor ca Nedelcovici sustinea ca CCES „a inceput sa manifeste tendinte aberante si este firesc ca scriitorii, impreuna cu conducerea Uniunii, sa li se opuna.” Mircea Iorgulescu sustinea intr-un articol publicat in „Romania literara”, la 7 decembrie 2006, ca notele prezentate de Bujor Nedelcovici sunt intocmite de diversi ofiteri, dar nu sunt semnate de el.

De altfel, contactat de reporterii „Adevarul” in momentul cererii CNSAS de constatare a calitatii sale de colaborator al Securitatii, Mircea Iorgulescu a respins orice turnatorie impotriva lui Nedelcovici, spunand doar ca a avut o polemica in presa literara cu Bujor Nedelcovici.

Biografie

Mircea Iorgulescu este critic literar si eseist. A emigrat in Franta in 1989 si pana in 1992 a fost colaborator permanent al postului de radio Europa Libera. Intre 1992 si 1995 a fost redactor la Europa Libera, ocupand apoi, intre 1996 si 1999, functia de director adjunct al Serviciului romanesc al postului.

Din 1989 pana in 1992 si din 2000 pana in 2008 – cand s-a pensionat – a fost si colaborator la Radio France International (RFI). Intre 2006 si 2008 a fost responsabilul redactiei in limba romana a RFI.

Sursa: Adevarul

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

– Domnule profesor, omenirea a marcat, în acest an, împlinirea unui secolde la declanşarea Primului Război Mondial. Cum aţi caracteriza, în câteva cuvinte, acest sinistru al istoriei, care a provocat moartea a circa 17milioane de oameni? Sigur că, în esenţă, ne gândim la numărul de morţi şi la uriaşele distrugeri materiale. Dar, în ce priveşte […]

Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiinţă din Petersburg au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul “material” al acestui fenomen divin. “O rugăciune este un remediu puternic”, spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg […]

Ceea ce stim despre avangarda literara, artisica in general, este ca ea reprezinta factorul dinamic in miscarea artei, ca are rolul noului fata de vechi, ca este deschizatoare de drumuri, precursoare a artei viitorului, sondand noi cai de exprimare, impulsionand cursul literaturii, al artei, spre noi orizonturi, respingand traditia ca factor fosilizant, retrograd. Din acest […]

La sfarsitul anului trecut, Cotidianul a publicat poate cea mai completa sinteza a evenimentelor din decembrie 1989, realizata de unul dintre cei care a fost in miezul problemei. Noi am publicat prima parte, sub titlul: Decembrie 1989: Atacul Ungariei asupra Romaniei vazut de serviciile secrete romanesti (I). “Neorevizionismul ungar a devenit vârful de lance al […]