Luni, 21 martie ac, se decide la Curtea de Apel Craiova, dupa cinci ani de procese, daca autorul etnocidului romanilor transilvaneni de la 1848 va avea o strada in Targu-Mures, cu numele lui, blestemat de urmasii victimelor: Lajos Kossuth. Mai multi jurnalisti si scriitori i-au adresat o scrisoare deschisa premierului Emil Boc pentru a-l avertiza asupra nivelului de batjocorire a demnitatii nationale la care au ajuns partenerii de Guvernare ai PD-L, organizatia etnica UDMR. In anul 2005, in Targu-Mures, orasul atat de greu incercat de ciocnirile interetnice din martie ’90, cativa politicieni populisti ai UDMR puneau la cale o farsa pe cat de cinica, pe atat de periculoasa: schimbarea numelui strazii Calarasilor – corpul de armata decimat in 1877 in luptele pentru independenta Romaniei – cu cel de Lajos Kossuth, personajul care a girat politic, militar si moral, in anii 1848-1849, etnocidul romanilor transilvaneni.

Intreaga „manopera” fusese orchestrata de consilierii municipali ai UDMR, in ciuda avizului negativ al Comisiei Judetene de Atribuiri de Denumiri din cadrul Institutiei Prefectului. Specialistii acesteia au argumentat zadarnic ca denumirea in Targu-Mures a unei strazi care sa poarte numele lui Kossuth reprezinta o provocare si o umilire pe cat de inutila, pe atat de primejdioasa, a populatiei romanesti. Proiectul insa a fost introdus si votat in regim de urgenta, profitandu-se de majoritatea pe care pe care si-au asigurat-o consilierii UDMR cu sprijinul a doi consilieri ai PD!

Documente de stare civila emise pe o adresa inexistenta!

Hotararea nr. 255, din octombrie 2005, a Consiliului Local municipal a fost atacata in justitie si suspendata de Tribunalul Mures ca ilegala si abuziva. Insa, in dispretul legii, sentinta nu a fost pusa in executare de primarul municipiului, dr. Dorin Florea, asupra caruia s-au exercitat presiuni politice si administrative imense. Ceea ce a produs deruta in randul autoritatilor locale: persoanele neavizate au trimis hotararea Consiliului Local municipal (desi ea fusese suspendata de justitie!) Ministerului de Interne, care a retrimis-o Serviciului Comunitar de Evidenta a persoanelor din judetul Mures! Consecinta a fost ca locuitorii strazii Calarasilor au inceput sa primeasca nu numai acte fiscale, dar si documente de stare civila, pe adresa… strada Lajos Kossuth, strada care, de fapt, nici nu exista!

Vechiul prefect, Ciprian Dobre (fostul inalt functionar „independent” a devenit ulterior deputat PNL), nu a avut nici el vreo reactie, desi Institutia Prefectului are prevazuta printre competente verificarea legalitatii actelor administrative emise de autoritatile publice locale.

Un circ juridic fara de sfarsit

A urmat un calvar procesual, peste trei ani de hartuieli, timp in care procesul s-a plimbat intre Tribunal, Curtea de Apel Mures si retur pentru ca prima sentinta de suspendare a deciziei date de Tribunal a fost casata din motive de forma. Reclamantii, in acest carusel juridic, au fost Asociatia Culturala „Avram Iancu”, Uniunea Vatra Romaneasca si Filiala Mures a P.R.M., reprezentate, pro bono, de av. prof. dr. Ioan Sabau-Pop. Paratul, Consiliul Local al municipiului Targu-Mures, a fost aparat de deputatul UDMR Károly Kerekes, care a folosit toate tertipurile – invocari de exceptii imaginare, incercari de a scoate Primaria din cauza ca neavand calitate procesuala etc., fara succes insa.

La 28 noiembrie 2008, in urma dezbaterii pe fond in care s-au adus argumente juridice pertinente din legislatia romana si europeana, precum si argumentele istorice irefutabile, Tribunalul Mures, prin Sentinta 809 din 26.11.2008, a dispus pentru a doua oara anularea Hotararii nr. 255 din 10 octombrie 2005 a Consiliului Local. Dincolo de repararea unor ilegalitati, decizia Tribunalului a facut dreptate, in primul rand, memoriei celor care in urma cu mai bine de un secol si jumatate au pierit in imprejurari tragice.

Circul juridic insa a continuat. Desi majoritatea actualilor consilieri locali se lamurise despre „greseala” facuta de fostul Consiliu Local si nu a dorit sa se conteste sentinta Tribunalului Mures, avocatul-deputat Károly Kerekes, fara a avea imputernicire, s-a substituit Consiliului Local Municipal si primarului municipiului si a declarat recurs la Curtea de Apel Mures… Dupa ce cauza a ajuns pentru a doua oara in recurs, in anul 2009 (dosar nr. 1577.1/43/2006), acelasi deputat UDMR formuleaza cererea de stramutare la I.C.C.J. si se dispune trimiterea dosarului pentru judecarea recursului la Curtea de Apel Craiova.

Istoria, intre tragedie si farsa

Ce se intampla acum la Targu-Mures este o ilustrare perfecta a constatarii amare a marelui filosof german Hegel: „Istoria tinde sa se repete. Prima oara ca tragedie, apoi ca farsa…”. Se stie ca in urma cu 160 de ani, cu prilejul Revolutiei Ungare din 1848, in Transilvania a avut loc impotriva romanilor un masacru sangeros, un adevarat etnocid. Peste 230 de sate locuite de romani au fost incendiate, barbati, femei, batrani si copii – aproape 40.000 de suflete – au fost impuscati, spintecati, spanzurati.

Peste nici un secol, in toamna lui 1940, in partea de Transilvanie care fusese facuta cadou Ungariei de Germania nazista si Italia fascista prin Dictatul de la Viena, tragedia istoriei s-a repetat: peste 1.100 de romani, civili fara aparare, au fost ucisi de armata ungara horthysta in primele doua saptamani dupa ocupatie. Alte orori au avut loc cativa ani mai tarziu, in toamna lui 1944, la Moisei si Sarmas.

Apoi, in 1999, exact ca in aforismul lui Hegel, istoria s-a repetat, de data asta insa ca farsa: la initiativa cinica a consilierilor locali ai UDMR – sprijiniti de cativa consilieri ai PNTCD – unii oportunisti, altii ignoranti –, o strada din Targu-Mures a primit numele lui Kós Károly. Dar, dincolo de atentatul la istoria poporului roman, schimbarea denumirii strazii Calarasi in Kossuth reprezinta o grava greseala politica.
Nu-i asa ca merita sa existe, in Targu-Mureș, o strada care sa poarte numele de Lajos Kossuth si care sa-i perpetueze amintirea? La 21 martie, justitia craioveana va decide…

Lajos Kossuth, autorul moral al etnocidului romanilor

Cine a fost, de fapt, Lajos Kossuth, dincolo de imaginea romantica cultivata de generatii in mintile maghiarilor de rand? A fost, fara indoiala, un publicist talentat, un mare orator, agitator politic cu o carisma deosebita si mare patriot ungur. Exclusiv ungur, chiar daca el insusi era slovac de origine. Din pacate, idealurile miscarii revolutionare de la 1848, al carei conducator a ajuns la un moment dat, au fost generoase exclusiv pentru natiunea in care se asimilase. Devenit Guvernator al Ungariei, Kossuth a refuzat sistematic, cu indarjire, tuturor celorlalte nationalitati – romani, sasi, slovaci, sarbi si croati, traitoare in Imperiul Habsburgic – orice drept privind propria identitate nationala.

Din multimea de argumente istorice, morale si politice care exista impotriva atribuirii numelui de Lajos Kossuth unei strazi in Targu-Mures, am ales doar cateva. De exemplu, Kossuth nu a recunoscut nici un drept romanilor din Transilvania si Ungaria in afara „dreptului” de a se dizolva in natiunea ungara. In articolele de fond, pe care le scrie in ziarul Pesti Hirlap, considera ca primul obiectiv care trebuie realizat este „uniunea” Transilvaniei – pana atunci autonoma – cu Ungaria, ca o „conditie a extinderii si dezvoltarii natiunii ungare”. Pentru el, faptul ca romanii constituiau populatia majoritara a Transilvaniei constituia un element insignifiant.

Kossuth, in calitate de conducator al Revolutiei ungare de la 1848, a fost categoric impotriva oricarei emancipari nationale a romanilor. Dupa el, conditia de a li se crea o situatie sociala si economica acceptabila romanilor era ca acestia sa inceteze a se considera o natiune aparte si de a se dizolva in natiunea maghiara. Kossuth declara intr-un discurs tinut in Dieta de la Pozsony (Bratislava): „Dorinta romanilor de a se bucura de o existenta politica nationala deosebita este irealizabila, deoarece ea ar duce la distrugerea unitatii statului ungar. (…) De va fi nevoie, sabia va transa chestiunea”. (George Barit, „Parti alese din istoria Transilvaniei”, II, Sibiu, 1890–1891, p. 755-797).

Kossuth a pus in practica acest veritabil santaj politic

Kossuth a si pus in practica acest veritabil santaj politic, bazat pe superioritatea militara, tratandu-i pe romani cu dispret si intoleranta nelimitate. Ramane ca un document de referinta Proclamatia din 10 octombrie 1848, data la Pesta, prin care ii soma, in termeni ultimativi si injuriosi, pe romani – numindu-i „gunoaie ingrate” – sa revina la „ordine si supunere legala” – adica sa accepte unirea Transilvaniei cu Ungaria si sa renunte la recunoasterea lor ca natiune –, altfel vor fi „exterminati de unguri si secui”.

O alta proclamatie a lui Kossuth, cea din 22 decembrie 1848, prefigureaza violenta la care s-a recurs impotriva romanilor in prima jumatate a anului 1849, cand Transilvania a fost recucerita de trupele guvernului ungar.

Kossuth a autorizat instaurarea unui regim de teroare in Transilvania, prin numirea in functia de comisar civil pentru Transilvania a lui László Csányi. Acesta era un intim al sau, care ii ura visceral pe romani si care a infiintat si a asmutit impotriva lor tribunalele militare – „tribunalele de sange” – si a transformat garzile nationale ungare in „echipe de vanatoare”, care au masacrat femei, copii si batrani fara aparare. In ciuda protestelor si a cererilor insistente ale generalului Bem, scarbit de nesfarsitele atrocitati, Kossuth a refuzat sa-l retraga pe acest calau paranoic. Rezultatul a fost inspaimantator: in doar patru luni, peste 6.000 de romani civili au fost asasinati. Numai in judetele Mures si Tarnave, mai mult de 40 de comune au fost mistuite de foc.

Kossuth i-a urmarit cu o dusmanie neimpacata nu numai pe romani, ci si pe sasii transilvaneni, pentru ca s-ar fi opus „luptei pentru libertatea maghiara”, cand, de fapt, ei nu luptau decat pentru propria lor libertate.

Acestea nu sunt speculatii, ci fapte, atestate riguros de istorici.

(Dorin Suciu si Victor Roncea)

Sursa: Ziaristi Online

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Marius Șerban Odată cu intrarea într-o nouă stare de criză, după ce tocmai am ieșit din una de alertă, pentru că, nu-i așa, starea de continuă criză este singura formulă prin care mai poate fi controlată cât de cât o populație debusolată, anomizată, se vântură tot felul de versiuni de proiecte de lege, prin care, […]

Legea vaccinarii obligatorii a fost adoptata in UNANIMITATATE in comisia de santate din Camera Deputatilor. Adica au votat-o toate “partidele” politice, fara exceptie! Chiar daca au fost aduse sute de amendamente fata de varianta adoptata acum doi ani de Senat, ce sa vezi, s-a pastrat neatins un articol, cu ginion, articolul 13 care prevede la […]

Niciodata in intreaga sa istorie statul si poporul roman, atat cat a mai ramas, nu au fost atat de aprope de extinctie ca acum. Practic, acum se joaca viitorul Romaniei intr-un context politic international extrem de nefavorabil. Lipsa de reactie inseamna acum, pur si simplu, extinctie! Practic, toate partidele, cu exceptia Partidului Noua Romanie (PNR) […]

Partidul Noua Romanie (PNR) considera ca Justitia din Romania este una dintre cele mai corupte institutii publice, fapt confirmat de sondajele de opinie, deciziile contradictorii si arbitrare ale magistratilor avand repercursiuni catastrofale asupra oamenilor si decredibilizand semnificativ statul roman, si asa in disoulutie. PNR sustine cu tarie o lege prin care magistratii sa fie trasi […]

Partidul Noua Romanie (PNR), sustinut de Miscarea Civica Frontul Alfa, sustine ca este o problema de siguranta nationala, in contextul crizei economice fara precedent care va lovi Romania, confiscarea averilor ilicite, investigarea surselor averii afisate, cu precadere pentru demnitari si functionarii publici, audit pentru verificarea datoriei publice a Romaniei, reintroducerea pedepsei cu moartea si majorarea […]