În ultima perioadă, tot mai multe patronate din sectorul agro-alimentar au început să acceseze fonduri europene pe diferite programe. Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) s-a extins chiar în teritoriu prin înfiinţarea de filiale, cu ajutorul unui proiect de 500.000 euro. Proiectul vizează “consolidarea patronatului şi dezvoltarea capacităţii acestuia de a participa la procesul decizionalfiind derulat în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE). Finanţarea se asigură din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Banii provin de la UE – 78% şi 22% de la Statul Român. În funcţie de rezultate, nu este exclusă continuarea programului în viitor, după cum afirmă Dan Ilie, managerul proiectului. “La şase luni de la începerea proiectului, rezultatele sunt bune. Am primit mai multe cereri de aderare din teritoriu de la companii, dar şi de la persoane fizice. Trebuie ca filiale să–şi dovedească eficienţa şi în funcţie de asta vom decide dacă vom continua programul‘’, declară Ilie.

El afirmă că au fost create deja în ţară şapte filiale. Reprezentanţii acestora au început deja să meargă la viticoltori să-i informeze despre fondurile europene, să-i ajute să le acceseze, să strângă date din teritoriu sau să le faciliteze relaţia cu statul şi procesatorii.

Vremuri noi, probleme vechi
Până în 2007 principala problemă a viticulturii româneşti era îmbătrânirea viei şi fărâmiţarea suprafeţelor, afirmă Ovidiu Gheorghe, director general al PNVV. Între timp, situaţia pare să se mai fi ameliorat datorită fondurilor europene nerambursabile pentru reconversie şi restructurare. Anual, circa 37 mil. euro se duc pe reconversie, fiind înfiinţată o suprafaţă de 3.500-4.000 de hectare.

Cum vede patronatul rezolvarea fărâmiţării terenurilor? Prin măsuri de sprijin din partea Guvernului care să susţină asociererea producătorilor sau chiar crearea unor ‘’cooperative’’, deşi oamenii sunt reticenţi încă la această formă de organizare. Statul ar trebui să aloce bani pentru constituirea acestor forme asociative, iar d cealaltă parte, producătorii ar trebui să dispună de circa 30 de ha de vie, să angajeze un profesionist, mai spune Gheorghe. Iar bani ar mai fi, pentru că încă mai sunt disponibile circa 400 mil. euro până în 2013 prin PNDR. .Reprezentanţii patronatului se plâng şi de faptul că vinul este punctat mai puţin comparativ cu alte produse, când vine vorba de accesul la fondurile europene, fiind cumva la coada listei. Şi nu în ultimul rând, banii ajung tare greu. ‘’Ar trebui ca banii să fie alocaţi la efectuarea a circa 50% din lucrări‘’, spune Ovidiu Gheorghe.
Referitor la comercializarea vinului, Gheorghe spune că piaţa internă ar trebui să fie prioritară, pentru că nu ne putem încă ‘’bate cu marile puteri dn lumea vinului’’, pe o piaţă cu concurenţă acerbă. Şi soiurile autohtone, precum Feteasca Neagră, Negru de Drăgăşani, Tămâioasa Românească ar putea să se bucure de o atenţie mai mare din partea producătorilor, ele ne-ar putea aduce un loc bine definit pe piaţă, arată reprezentantul PNVV.

Plăţile continuă să întârzie
Printre dificultăţile care îngreunează activitatea viticultorilor se nunără întârzierea plăţilor pe care statul le are de făcut către agricultori pe partea de fitosanitar, care ajung de multe ori la destinaţie chiar şi la peste şase luni. Nu mai vorbim de diferenţele de curs valutar consemnate la proiectele europene, care au devenit celebre odată cu programul SAPARD.
Nici controalele nu sunt deloc puţine, fiind efectuate de reprezentanţii a două instituţii şi în moduri diferite, pe de o parte ANSVSA, pe de altă parte Ministerul Agriculturii, deşi experţii DG-SANCO au cerut, şi încă de câţiva ani, rezolvarea situaţiei. Ar mai trebui aduse şi unele clarificări în ce priveşte legislaţia referitor la muncitorii sezonieri. Şi lista problemelor poate continua. …

Vinul nefiscalizat produce pierderi de 100 mil. euro la stat
Piaţa internă se ridică la peste 6 mil. hl, din care doar 1,5 mil hl. este vin fiscalizat, restul reprezentând piaţa ilegală, inclusiv autoconsum, care deranjează producătorii în principal prin preţurile mici practicate. Anual se pierd circa 100 mil. de euro din nefiscalizarea celor circa 4,5 mil. hl de vin, susţine Gheorghe. Zonele cu cele mai mari probleme sunt Vrancea, Buzău şi Prahova. În acest context, patronatul propune modificarea antrepozitelor fiscale în sensul că maxim până la 20 hl se pot produce pentru consumul individual, iar între 20 şi 1.000 hl în condiţii speciale de luare în evidenţă fiscală.
Anul trecut, piaţa internă a scăzut cu circa 10% pe fondul crizei, fiind înregistrate în schimb creşteri la volumul de vinuri de masă vândut. Producţia internă de vin s-a ridicat în 2009 la circa 5,5 mil. hl.

În România, suprafaţa totală de viţă-de-vie se ridică la circa 180.000 de hectare, din care aproximativ 50.000 de hectare repreziotă vie nobilă, iar 30.000 ha sunt cu hibrizi direct producători, conform datelor Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV). O mare parte din suprafaţă reprezintă terenurile deţinute de persoane individiuale care locuiesc la sate, fără să existe o evidenţă clară a acestora.

Bani europeni pentru asigurarea recoltei
Rolul filialelor este de a realiza medierea între producători şi procesatori, dar şi de a stabili parteneriate pentru a realiza proiecte care să ajute la dezvoltarea sectorului, susţine Gabriel Copaci, reprezentantul filialei de la Focşani.
El se referă, în special, la programul suport unde sunt prinse masurile din Regulamentul CE 479/2008 privind organizarea comună de piaţă pentru sectorul vitivinicol pentru România.

Ţata noastră a notificat şi bugetat patru măsuri, respectiv reconversie /restructurare, îmbogăţirea cu must concentrat, promovarea pe pieţele ţărilor terţe şi asigurarea recoltei. Viticultorii pot obţine sprijin financiar comunitar pentru asigurarea suprafeţelor de vie. Ei pot obţine 80% din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva pierderilor rezultate din fenomenele climatice cu efecte adverse asimilabile dezastrelor naturale sau 50% din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva pierderilor menţionate anterior şi împotriva altor pierderi cauzate de fenomene climatice cu efecte adverse sau a pierderilor cauzate de animale, boli vegetale sau de infestări cu dăunători. Beneficiarii pot fi producătorii agricoli persoane fizice/juridice care asigură recolta plantaţilor viticole cu struguri de vin pentru fenomenele menţionate anterior.

Şapte filiale locale
Patronatul National al Viei si Vinului (PNVV) a organizat în perioada 5 februarie – 10 martie.2010 o serie de întâlniri la nivel regional cu participarea producătorilor de struguri ăi vin şi a autorităţilor administraţiei publice locale. Intâlnirile s-au desfăşurat în cadrul proiectului “Consolidarea patronatului şi dezvoltarea capacităţii acestuia de a participa la procesul decizional”, un proiect in valoare de 500.000 euro derulat de PNVV în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) şi finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Proiectul se va derula pe o durată de 24 de luni, urmând să fie ţinute mai multe conferinţe în ţară cu ajutorul filialelor locale, înfiinţate cu banii europeni,începând cu 1 septembrie 2009, principalul scop fiind identificarea principalelor probleme din sector şi găsirea de soluţii pentru remedierea lor. ‘’Problemele de la Bucureşti nu sunt aceleaşi cu cele din teritoriu, vrem să identificăm care sunt acestea şi să găsim soluţii pentru rezolvarea lor’’, afirmă Ovidiu Gheorghe, director general PNVV. Până în iunie- iulie, urmează să fie ’’puse pe hârtie’’ propunerile de identificare a actelor normative în vigoare. Următorul pas va fi organizarea unei dezbateri la care să fie invitaţi parlamentari români şi europarlamentari care să fie puşi la curent cu problemele sectorului viticol. Deja, au avut loc şapte conferinţe regionale la Ploieşti, Iaşi, Focşani, Alba-Iulia, Timişoara, Constanţa, Craiova la care au fost prezenţi peste 500 de participanti Anual vor fi organizate două conferinţe la nivelul fiecărui centru.
Sursa: Smart Agri Magazin

–

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Evident, doar oligofrenii si deficientii mintali in stadiu avansat pot crede ca poti lua Covid mai repede mancand o friptura sau band o bere la un restaurant cu cativa prieteni, decat calcandu-te in picioare in hipermarket. Si totusi, nu s-a luat niciodata in calcul inchiderea hipermarket-urilor. A pietelor taranesti, in schimb, da…Explicatia este simpla. Desi […]

Partidul Noua Romania (PNR), sustinut de catre Miscarea Civica Frontul Alfa, cere decapusarea bugetului public, drenat in prezent catre buzunarele unei clici bolsevico-securiste, cu efecte grave asupra dezvoltarii si bunei functionari a societatii romanesti. In contextul crizei economice fara precedent care se intrevede la orizont inca din aceasta iarna, decapusarea bugetului public reprezinta o chestiune […]

Partidul Noua Romanie (PNR), sprijinit de Miscarea Civica Frontul Alfa cere imperativ stoparea TOTALA si URGENTA a defrisarilor de orice fel si interzicerea exportului de masa lemnoasa bruta si prelucrata primar pentru o perioada de zece ani. Aceasta masura putea fi luata oricand pana acum de catre cei care s-au perindat la conducerea tarii, insa […]

Producatorii romani, discriminati in tara lor

De ce nu mai gasesc fabricile de conserve rosii pentru bulion in Romania?!