Producţia internă de miere va reprezenta în acest an doar circa 60% din cantitatea realizată anul trecut, când s-a atins un nivel de 21.500 de tone, pe fondul condiţiilor meteo defavorabile, respective ploi, dar şi temperaturi ridicate. Cel mai afectat a fost salcâmului, fiind aşteptată o producţie de doar 3.000 de tone faţă de 7.000 de tone în 2010. În aceste condiţii, este lesne de înţeles de ce preţul de achiziţie de la apicultori s-a mărit cu 10-15%, după cum spune dr.ing Ioan Fetea, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România. Astfel, preţul unui kilogram ajunge la 11-12 lei acum la achiziţie, la care se adaugă o majorare de încă 10-15% la raft, ceea ce face ca în final preţul produsului să fie mai ridicat cu 25-30%, raportat la anul trecut.

Din păcate, condiţiile meteo defavorabile nu constituie singurele probleme cu care se confruntă apicultorii. Fetea spune că s-a ajuns chiar la situaţii paradoxale, agricultorii cheamă de multe ori apicultorii să le aducă albine, să le polenizeze culturile, iar când aceştia vin la faţa locului, descoperă că albinele pur şi simplu nu vor să intre în lanurile de floarea soarelui.

‘’Mulţi nici nu ştiu că au soiuri autopolenizante de floarea soarelui, nici nu ştiu ce au semănat. La fel şi cu tratamentele. Se aduce la noi tot ce vrea Europa să scape şi asta pentru că preţurile sunt modice’’, spune Fetea.

Cu un consum anual de circa 300-400 grame pe an pe cap de locuitor, faţă de 2 kg în Germania sau 1,5 kg în Olanda şi Belgia, este explicabil de ce o mare parte din producţia internă merge la export, unde şi preţurile obţinute sunt mai mari, nu doar raportat la piaţa internă, ci şi faţă de ce obţin apicultorii din alte ţări la extern.

Aşa se face că circa 60% din producţie este livrată la export, principalele destinaţii fiind Germania, Marea Britanie, Italia, Franţa, precum şi SUA, Canada, Japonia sau China. Din păcate, mierea locală se exportă mai mult en-gros, fiind folosită de multe ori la cupaje de procesatorii din afară. Fenomenul se întâmplă şi la noi, dar de astă dată este vorba adusă de miere din China, la un preţ reprezentând doar un sfert din cel cerut de apicultorii români, sau din Argentina. În 2009, importurile au atins 515 tone, în scădere totuşi faţă de 2008 cu circa 200 de tone.

În ultima vreme a crescut şi numărul apicultorilor ecologici, chiar dacă numerul lor este de peste 1.000 cu o producţie de circa 3.000 de tone, care merge aproape în totalitate la export. Dacă în 2005 erau înregistraţi 132 de producători certificaţi în agricultura ecologică, în 2008 s-a ajuns la 584 de producători, 15 procesatori, 22 de comercianţi, 1 importator şi 8 exportatori. În 2009, am fost înregistraţi 1018 apicultori ecologici, producţia estimată fiind de 3.200 de tone, raportat la 2.357 de tone în 2008.

Tabel
Comert (tone) 2007……2008…….2009
Import………..315……..777………515,5
Export………..6.255…..7.087……10.654

Sursa: ACA

Exploataţiile mici, cea mai mare pondere

România are un potenţial important de dezvoltare a apiculturii, de la 1,1 milioane de familii de albine, s-ar putea ajunge uşor la 1,5 milioane de familii de albine, potrivit ACA. La sfârşitul anului trecut, peste 57% din total efectiv reprezenta explotaţii cu un număr de familii cuprin între 1 şi 50, peste 23%- exploataţii cu 50-150 de familii, iar circa 19%- exploataţii cu peste 150 de familii.

Apicultorii susţin că a crescut media famillilor de albine pe exploataţie la categoria de exploataţie 1-50 , de la 14 familii pe stupina la 18 familii pe stupină în prezent, iar la restul categoriilor s-a mărit numărul de familii cu 2,21%, respectiv 1,61%.

Greşeli repetate pe măsurile din FEADR

Chiar dacă există programe de finanţare, accesul la acestea este destul de greu, câteodată chiar şi cu ’’sprijinul autorităţilor’’. Crescătorii de albine se plâng că autorităţile de la Ministerul Agriculturii au omis să-i treacă la criteriile de punctaj, lucru care s-a întâmplat deja de două ori, sau mai nou că ar trebui să se constituie în grupuri de producători. De unde provin banii pentru apicultori?

Există Programul Naţional Apicol 2008-2010 în baza hotărârii nr.556 din 28 mai 2008 şi a normelor publicate în MO416 din 3.06.2008 elaborată pe baza Regulamentului CE 1.234 din 2007 (Programul comunitar Apicol) pentru utilizarea de fonduri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de producere şi comercializare a produselor apicole la nivel de UE.

Deşi programul are şase măsuri, în prezent se aplică doar două, respectiv lupta contra varoozei şi măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol. Nu se aplică măsurile privind asistenţa tehnică pentru apicultori şi grupuri de apicultori, raţionalizarea transhumanţei, măsuri de asistenţă pentru laboratoarele de analiză a caracteristicilor fizico-chimice ale mierii, dar şi referitor la măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol comunitar sau colaborarea cu organisme specializate în realizarea de programe de cercetare aplicată în domeniul apiculturii şi al produselor apicole.

Până în prezent, au ajuns la apicultori prin intermediul acestui program peste 8 mil de lei, o parte din bani provenind de la UE.
Beneficiarii fondurilor pot fi apicultori, peroane fizice, PFA şi juridice, uniuni apicole, grupuri de producători, cooperative. Urmare a aplicării acestui program, s-au acreditat şi dezvoltat în ultimii doi ani peste 45 de unităţi apicole, în perioada 2007-2008 au fost acceptate 65 de dosare la plată, în timp ce în perioada 2008-2009 au fost acceptate 79 de dosare.

Programul este finanţat în maniera următoare, 50% de le UE (prin FEGA) şi 50% de la bugetul de stat prin OUG 67 pe 2006. Începând cu anul viitor, va intra în vigoare Programul Naţional Apicol 2011-2013, depus pentru aprobare la Bruxelles, care include cinci măsuri din programul actual.

Apicultorii mai pot apela la fondurile structurale prin intermediul FEADR, măsurile 112, 141, 123, 143.

Reprezentanţii Asociaţiei Crescătorilor de Albine reproşează oficialilor de la Ministerul Agriuclturii că apicultorii sunt omişi de la criteriile de punctaj. Prma dată s-a întâmplat pe măsura 141, situaţie remediată în urma intervenţiei mebrilor asociaţiei, după cum spune Fetea, însă aceeaşi omisiune a apărut şi la măsura 112, mai mult se pare că nu mai e bună asociaţia, acum se cere grup de producători, iar constituirea acestora necesită timp şi bani.

Nu în ultimul rând, apicultorii au beneficat până în 2009 de un sprijin de 20 de lei pe familia de albine pentru minim 10 kg de miere valorificqată prin procesatori.

Cine este ACA

Asociaţia Crescătorilor Apicoli (ACA) deţine un combinat apicol unic în lume, care include Combinatul Apicol, Institutul de Cercetare pentru Apicultură, liceul Apicol, precum şi Institutul Internaţional de Tehnologie şi Economie Aplicată.

De asemenea, asociaţia mai deţine 41 de unităţi economice (Apicola) la nivel naţional. Institutul de Cercetare pentru Apicultură produce material de reproducţie (mătci selecţionate şi roiuri de albine), produse apicole şi apiterapeutice, medicamente de uz veterinar apicol.

Sursa: Smart Agri Magazin

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Evident, doar oligofrenii si deficientii mintali in stadiu avansat pot crede ca poti lua Covid mai repede mancand o friptura sau band o bere la un restaurant cu cativa prieteni, decat calcandu-te in picioare in hipermarket. Si totusi, nu s-a luat niciodata in calcul inchiderea hipermarket-urilor. A pietelor taranesti, in schimb, da…Explicatia este simpla. Desi […]

Partidul Noua Romania (PNR), sustinut de catre Miscarea Civica Frontul Alfa, cere decapusarea bugetului public, drenat in prezent catre buzunarele unei clici bolsevico-securiste, cu efecte grave asupra dezvoltarii si bunei functionari a societatii romanesti. In contextul crizei economice fara precedent care se intrevede la orizont inca din aceasta iarna, decapusarea bugetului public reprezinta o chestiune […]

Partidul Noua Romanie (PNR), sprijinit de Miscarea Civica Frontul Alfa cere imperativ stoparea TOTALA si URGENTA a defrisarilor de orice fel si interzicerea exportului de masa lemnoasa bruta si prelucrata primar pentru o perioada de zece ani. Aceasta masura putea fi luata oricand pana acum de catre cei care s-au perindat la conducerea tarii, insa […]

Producatorii romani, discriminati in tara lor

De ce nu mai gasesc fabricile de conserve rosii pentru bulion in Romania?!