Anul 2009 a fost bun pentru viticultori, poate şi din cauza secetei. S-a făcut vin mai puţin decât în 2008, dar calitatea este mai bună. La Cotnari, singurul producător român care are în portofoliu numai soiuri autohtone, primul vin din recolta nouă, Frâncuşa a şi fost scos pe piaţa la doar o lună de la cules. A devenit deja o tradiţie. Permite şi tehnologia, urmare a investiţiilor importante realizate în ultima vreme. Trebuie reţinut însă că fiind un vin sec, Frâncuşa se consumă cât mai proaspăt, peste un an – doi nu mai are aceleaşi calităţi ca în primele zile. În schimb, Grasa şi Tămâioasa stau la învechit doi ani în butoaie de stejar pentru a le putea descoperi adevăratele calităţi. ‘’A fost un an deosebit pentru că a fost secetă, nu a plouat de la începutul lunii august şi a ieşit o cantitate mai mică de vin faţă de alţi ani, dar calitatea este mai bună. Frâncuşa a acumulat peste 200 grame de zahăr, la Grasă şi Tămâioasă este 240-250 de grame’’, spune Constantin Deleanu, director general al firmei şi acţionar.

Cu o suprafaţă de circa 1.500 ha de vie, din care 1.200 de ha pe rod, Cotnari se numără între principalii producători de vin din România. Producţia din acest an s-a ridicat la 9.000 kg de struguri la ha, comparabil cu anul trecut, spun oficialii companiei, care recunosc că putea să fie şi mai mare.
‘’Fiind DOC (r.red. – denumire de origine controlată) ne limităm la o producţie de 9.000 kg la ha, adică vreo 8 milioane de litri de vin, mai mult de atât presupune că nu ar fi de calitate şi nu are rost’’, declară Cătălin Grecu, director de marketing la Cotnari.

Dacă acum Grasa continuă să aibe cea mai mare pondere în vânzări, cam 45%, în scădere totuşi raportat la câţiva ani în urmă, pentru viitor se are în vedere echilibrarea portofoliului, în sensul lărgirii gamei. De altfel, au şi fost plantate primele suprafeţe cu Fetească Neagră, şi nu este deloc întâmplător, pentru că primele seminţe din acest soi, cu o vechime de circa 7.000 de ani au fost descoperite la Cucuteni, în apropierea Cotnariului. Se va merge şi pe Busuioaca de Bohotin, un soi care se vinde bine pe piaţă. ‘’În toamna trecută am plantat 210 ha, pentru acum avem programate alte 240 ha, astfel încât Cotnariul să ajungă peste patru ani la 1.700 ha de vie. Avem deja ceva Fetească Neagră, dar vom planta şi mai multă în această toamnă, avem şi câteva zeci de ha de Busuioacă de Bohotin, o să mărim suprafaţa‘’, declară Deleanu.

Compania are în medie programată pentru plantare o suprafaţă de 150-200 ha pe an. Pentru următoarea perioadă, Feteasca Neagră şi Busuioaca de Bohotin sunt priorităţile. Butaşii sunt luaţi de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi. Primele încercări au fost deja făcute cu Feteasca, iar rezultatele au fost bune, aşa că s-a decis să se mărească suprafeţele.
‘’Butaşii i-am aluat de la staţiunea de la Iaşi. Oenologul este român, Ioan Malutan, mai nou avem o echipă tânără, în formare, dar sunt trei băieţi care promit, vin de la Agronomia din Iaşi’’, afirmă Cătălin Grecu, directorul de marketing al producătorului de vinuri. Compania mai administrează alte circa 500 ha de teren agricol, cultivat în general cu cereale, o mare parte din suprafaţă fiind luată în arendă de la oamnenii din zonă.

Preţuri mai mari la intern
Peste 90% din producţie este vândută pe piaţa internă, restul merge la export în toată lumea. Piaţa locală este prioritară, poate şi pentru că preţul obţinut aici este mai mare, dar în ultima vreme s-au mărit livrările în ţări precum Italia şi Spania, unde sunt comunităţi puternice de români, care vor în principal vinuri dulci, preferata fiind ‘’Gasa’’. În Spania se lucrează cu un distribuitor foarte mare, care a reuşit să listeze Cotnariul in Carrefourul de acolo. În prezent se poartă negocieri pentru extinderea portofoliului. De anul trecut au început livrările şi în Anglia, iar din acest an vinurile de Cotnari pot fi găsite şi la Paris. Se lucrează bine şi pe relaţia SUA, Japonia şi Canada. ‘’La noi depăşim trei euro pe sticla de vin, pe când afară nu luăm mai mult de doi euro’’, precizează Deleanu. El adaugă că în 2009 marja de profit va fi mai mică, pentru că s-au mărit cheltuielile de publicitate, dar şi costurile de producţie.

Şi directorul de marketing spune că piaţa internă este prioritară. ‘’Pe direcţia asta ne-am facut si politica, noi pe export dăm cam 10% din productie. Cererea ar fi foarte mare la Grasă şi Frâncuşă, dacă ar fi preţurile mai mici cum îşi doresc clienţii cred că nu am face faţă la producţie. Am zis că ne ocupăm de o afacere totuşi şi să nu vindem la preţurile minime’’, declară Grecu. Criza a afectat vânzările, dar nu au fost daţi oameni afară. S-a făcut redistribuire, adică s-a tansferat o parte din salariaţi la începutul lunii ianuarie, cu acordul sindicatului, în viticultură, spune Deleanu. Oficialul Cotnari adauga că 2008 a fost un an mai special, cu vânzări bune, fiind înregistrat un avans de 20% faţă de 2007 şi că din informaţiile pe care le are Cotnariul este singurul producător mare care nu a avut scădere la vânzări în 2008. ‘’Per total, în S1 am crescut în cotă de piaţă, cam cu 1,2%, am ajuns la circa 20% pe total piată’’, afirmă Deleanu, care se laudă că nu s-a umblat la preţuri.

Ultima parte a anului ar putea reduce scăderea faţă de 2008, este de părere Cătălin Grecu. În ce priveşte preferinţele consumatorului, acesta preferă în continuare vinurile dulci, dar se trece uşor de la dulce-demi-dulce spre sec, spune Grecu, care dă drept exemplu faptul că dacă acum câţiva ani Grasa reprezenta un procent mult prea mare din vânzări, acum s-a ajuns undeva la 45%, pentru ca au crescut celelalte, Frâncuşa şi Tămâioasa. Gama Cotnari include vinuri pentru evenimente precum Casa de Piatră, Cătălina. Există ofertă şi pentru restaurante, gama Selecţii, special creată, cum ar fi Frâncuşa 2009, este şi gama Clasic pentru retail. Sunt vinuri de la mediu spre low. ‘’Ne-am menţinut de la medie în sus ca şi preţ calitate. Ceea ce ne bucură foarte mult este că consumatorul stie sa aleagă’’, afirmă Grecu.

Retailul reprezintă circa 55%, din vânzări, ponderea HoReCa este mai mică: pe aceasta din urmă, vânzările au mai scăzut un pic în ultima vreme, dar oricum prezenţa companiei nu era foarte puternică pe acest segment, aşa că nu a afectat prea mult businessul. Grecu precizează că firma a investit mult în ultimii ani şi în distribuitori. În 2009 s-a alocat peste un milion de euro pentru distribuţie, s-a făcut un proiect comun cu distribuitorii-parteneri pentru finanţarea a 77 maşini mici şi 43 de dube, sunt bani mulţi, dar în timp aceste investiţii dau roade. Pentru viitor, obiectivul companiei este consolidarea poziţiei pe piaţă, menţinerea cel puţin la cota actuală. Nu se urmăreşte intrarea în alte podgorii, se va merge în continuare pe soiuri autohtone. ‘’O să mergem pe soiuri româneşti, nu vrem în alte podgorii, mai este aici de luat. In 2-3 ani cred ca ajungem la 2.000 de ha’’, adaugă Grecu.

La Fetească planurile prevăd ajungerea la o suprafaţă de 350-400 ha în 2-3 ani. Poate se va apela şi la fonduri europene, depinde de condiţii. În ultimii ani s-a mers mai mult pe resurse proprii, cu excepţia Sapardului din 2006. cu Busuioaca de Bohotin, în final se va ajunge cam la 30 ha. Piaţa internă a vinului este estimată în acest an la circa 450 mil. euro, nivel similar celui din 2007, potrivit Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), din cauza crizei, ce a adus o scădere a vânzărilor cu 10% în primele opt luni. Principalii producători sunt Murfatlar, Cotnari, Jidvei şi Vincon.

Investiţii de 15 mil. euro
Cotnari, liderul pieţei interne pe segmentul vinurilor albe cu o cotă de 35%, a avut în ultimii trei ani peste 15 mil. euro, în plantaţii şi tehnologie, în utilarea combinatului de la cap coadă, inclusiv linie de îmbuteliere, după cum spune reprezentanţii firmei. O parte din sume au reprezentat fonduri Sapard, dar au fost şi surse proprii.

Concurenta pe piata?
”Se vede în primul rând pe conturi, acolo au intrat, dat că vin de afară, aduse de reţelele internaţionale. Din fericire pentru noi, consumatorul deocamdată este conservartor. Sunt vinuri din import la preţuri bune, nu este un consum constant, au o oarecare creştere uşoară în ultimii ani, nu de speriat, românii sunt conservatori”, declara Catalin Grecu.

Sursa: Profitul Agricol (octombrie 2009)

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Vinurile rose sunt apreciate, in general de catre femei, iar cel mai adesea sunt asociate cu ciocolata. Nu inseamna insa ca nu se pot face si alte combinatii. Tocmai de aceea cand primesti o invitatie la o degustare de vinuri rose&gelato (Crama Oprisor&Gelato Mio),

In limba romana este un cuvant obscen. In alte limbi, insa, defineste destinatii de vacanta, moneda locala sau chiar o colectie de vinuri. Am auzit deja toate bancurile cu destinatia “exotica” din Croatia sau moneda de nepronuntat din Botswana. Ei bine, se poate si mai mult. Si anume … vinul “Opula” din Italia. “Cu o […]

Intrarea investitorilor straini pe piata locala a vinului incepe sa se faca simtita tot mai mult. Dincolo de tehnologia moderna adusa de acestia, romanii afla acum multe lucruri pe care nu le stiau despre vin si, cel mai important, sunt conectati la ultimele noutati aparute la nivel mondial. Austriecii de la Lechinta – Compania amb […]

Arta, pasiune sau doar meserie – o noua ocupaţie incepe sa -si faca simtita prezenta tot mai mult si in Romania. Cu doar 15 ani in spate, rezultatele sunt mai mult decat spectaculoase. Cei 15 ani de istorie a meseriei de somelier din Romania par hilari in comparaţie cu tradiţia de milenii din Franţa. Dar […]

Este de ajuns o privire pe rafturile de vinuri ale supermarketurilor ca sa realizezi, si asta fara sa fii specialist, ca cel mai „popular” nume de vin folosit de producatorii romani este cel de Premiat. Mostenire a sistemului comunist, aceasta marca si-a pus atat de adanc amprenta asupra mentalului colectiv incat, de mai bine de […]