Pentru o zi caniculară de 13 iunie, cu temperaturi de circa 40 de grade Celsius nu pare deloc neobişnuit ca cel mai solicitat produs de la târgul de produse tradiţionale organizat în fiecare săptămână în curtea ASAS din Bucureşti de compania Media Link Communication, să fie braga. Fie că au fost nostalgici, dornici să guste după mulţi ani din licoarea atât de populară altă dată, fie că au fost curioşi, adică generaţia Coca-Cola, cert este un lucru. Duminică pe la ora 12,30 la dozatoarele firmei distribuitoare nu se mai găsea nici picătură, iar mai toată lumea care ajungea la manifestare întreba de standul cu bragă.

Reţetă veche turcească

Puţini ştiu că braga este o băutură răcoritoare cu o tradiţie de sute de ani, turcii şi albanezii fiind cei mai mari iubitori ai acestei licori. Ei au adus-o şi la noi, având mare success, mai ales că era considerată băutura maselor, datorită preţului mic, accesibil pentru tot omul de rând. Au băut-o strămoşii noştri, părinţii şi iată că mai nou pare să prindă la noile generaţii.

În România, există un singur producător industrial, compania Comalimenta din Galaţi. Mai e şi un producător mic la Satina, care o face după o reţetă albaneză, spune Dragoş Bogdan, singurul distribuitor din Capitală al firmei gălăţene. Chiar şi el a ajuns din întâmplare să vândă bragă. De meserie e filolog, dar nu a practicat. Face comerţ de mulţi ani, iar de prin 2009 a trecut la produse tradiţionale. Tot pe atunci a început să participle pe la târgurile de gen, pentru că aici este cel mai bun loc pentru astfel de produse. La un moment dat, era la o manifestare la Muzeul Satului. Directoarea de acolo i-a zis că ar avea poftă să bea bragă, dar de unde… Ea i-a dat cumva sarcina să caute prin ţară produsul. Aşa a pornit pe drumul brăgii.

”Am pornit să căutăm de la Turnu-Severin, până la Brăila, pe unde mergeam prin ţară tot întrebam. Abia în ultimul punct al călătoriei am dat la Galaţi de un producător, Gheorghe Zmeu”, povesteşte Bogdan. Aici a aflat şi cum se produce băutura. Braga se face din mălai, făină de grâu intermediară şi drojdie de bere fermentată, se îndulceşte cu zahăr sau cu miere de albine.

“Băutura se face pe foc de lemne, la pirostrii. Se amestecă tărâţele de cereale într-un cazan de fontă, se face o turtă coaptă, care apoi se pune în apă şi se bate bine pentru omogenizare, după care se îndulceşte“, declară distribuitorul.

După o zi în care se lasă la răcit, compoziţia se strecoară prin sită, iar ceea ce se obţine se amestecă apoi cu apă, zahăr sau miere de albine. Termenul de garantie nu depăşeşte două zile, iar băutura se poate vinde numai acolo unde există aparate de barbotat, care să împiedice sedimentările.

Drojdia de bere se pune pentru fermentare şi pentru a “înţepa la limbă”. Tocmai de aceea durata de valabilitate este de doar 48 de ore, iar băutura necesită condiţii stricte de păstrare şi transport.

De când a început să aducă bragă la Bucureşti, Bogdan spune că a avut surpriza să cunoască tot felul de oameni, a avut chiar uimirea să dea de mulţi nostalgici care duceau dorul licorii de odinioară. A aflat chiar că unii s-au dus până în Bulgaria să cumpere bragă, unde poate fi găsită în reţeaua Metro, dar nu e aşa de bună precum cea de la Galaţi, după cum chiar ei mărturisesc.

Antreprenorul merge de două-trei ori pe săprămână la Galaţi să se aprovizioneze, are deja clienţi fideli, mai depinde şi de evenimente. În general, are nevoie de cantităţi mai mari când participă la evenimente, la târgurile de produse tradiţionale în special. E uimitor cum vine lumea şi întreabă, mulţi ştiu de bragă doar din auzite, vin gustă şi apoi cumpără.Ce-I drept, după 1989 nu prea s-a mai vorbit de bragă, s-au dus de mult timpurile în care Gheorghe Zmeu vindea, aşa cum se întâmpla înainte de 1989 circa 10-15.000 de litri de bragă. Când şi când mai sunt şi unele excepţii. A rămas de pomină anul 2004 când actorul Florin Călinescu, care ţintea o carieră politică, a cumpărat vreo 3.000 de litri în campania electorală.

Adevărul e că după căderea comunismului producţia lui Gheorghe Zmeu s-a redus semnificativ. În prezent, firma aprovizioneaza peste 10 puncte de lucru din Galaţi, prevăzute cu un aparat de barbotat cu două sau cu trei cuve, în care braga se amestecă şi se răceşte. La acesta se adaugă şi magazinul din Bucureşti, cu vinzări de peste 7 tone anul trecut în perioada mai+septembrie şi pentru care se estimează o dublare a acestora în acest an.

De la comerţ exterior la primul magazin

Dragoş Bogdan a deschis magazinul Casa Tradiţiei Româneşti în 2009 chiar de Paşte undeva pa Calea Vitan din Capitală cu produse tradiţionale româneşti, realizate după reţete tradiţionale şi din ingrediente naturale. Mai are şi alte produse, cum sunt icrele de peşte, care se bucură şi ele de success şi despre care nu se poate spune că sunt produse tradiţionale. Investitorul aduce mezeluri şi brânzeturi de la Brad (Hunedoara), Sfântu Gheorghe (Covasna), Gheorghieni (Harghita), Hălchiu (Braşov), Rupea (Braşov) sau Pleşcoi (Buzău). Are şi vinuri ecologice de la Domeniile Franco Române sau cafea verde pe care o prăjeşte în magazin.

Printre primii furnizori cu care a lucrat se numără producătorul mărcii Alpin de la Brad, pe care l-a convins să facă producţie pentru Bucureşti. I-a fost destul de greu să aleagă furnizorii la început, a avut o listă de 60, din care au rămas vreo 30.
Despre începuturi spune că se săturase să tot care la prieteni produse din ţară, s-a gândit că este momentul să o facă organizat după cererea mare pe care a avut-o de Crăciunul din 2008.

Am avut încredere în viitorul hranei tradiţionale, declară Bogdan, în speranţa că contribuie şi el în felul lui la educarea consumatorului intern, care de multe ori din necunoaştere nu se hrăneşte sănătos. Îşi adduce aminte cu nostalgie de timpurile când cutreiera ţara să găsească alimente sănătoase pentru fetiţă, i-a rămas şi acum gândul la rasolul de la Rupea. Chiar dacă preţurile sunt un pic mai mari faţă de cele la produsele convenţionale, ele nu sunt foarte ridicate totuşi, spune investitorul, dacă luăm în considerare calitatea produselor, un avantaj important fiind faptul că lucrează direct cu furnizorii. De multe ori când vede că sunt şi clienţi care nu se hotărăsc să cumpere un produs le dă el pe gratis, iar ei se întorc şi cumpără. După aia nu mai pot să mănânce altceva, rămân clienţii săi. Produsele sunt aduse din ţară cu maşina frigorifică proprie, iar de multe ori chiar el face pe şoferul. Astfel e la current cu toate.

Magazinul, cu mobilier săsesc, a presupus o investiţie iniţială de circa 35.000 de euro, iar în timp s-a ajuns la peste 40.000 euro.

Dragoş Bogdan– are 33 de ani
– Face afaceri de la 21 de ani
– absolvent fac de Litere

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Evident, doar oligofrenii si deficientii mintali in stadiu avansat pot crede ca poti lua Covid mai repede mancand o friptura sau band o bere la un restaurant cu cativa prieteni, decat calcandu-te in picioare in hipermarket. Si totusi, nu s-a luat niciodata in calcul inchiderea hipermarket-urilor. A pietelor taranesti, in schimb, da…Explicatia este simpla. Desi […]

Partidul Noua Romania (PNR), sustinut de catre Miscarea Civica Frontul Alfa, cere decapusarea bugetului public, drenat in prezent catre buzunarele unei clici bolsevico-securiste, cu efecte grave asupra dezvoltarii si bunei functionari a societatii romanesti. In contextul crizei economice fara precedent care se intrevede la orizont inca din aceasta iarna, decapusarea bugetului public reprezinta o chestiune […]

Partidul Noua Romanie (PNR), sprijinit de Miscarea Civica Frontul Alfa cere imperativ stoparea TOTALA si URGENTA a defrisarilor de orice fel si interzicerea exportului de masa lemnoasa bruta si prelucrata primar pentru o perioada de zece ani. Aceasta masura putea fi luata oricand pana acum de catre cei care s-au perindat la conducerea tarii, insa […]

Producatorii romani, discriminati in tara lor

De ce nu mai gasesc fabricile de conserve rosii pentru bulion in Romania?!