“In vidul ideologic de dupa 1989 a fost propus, cu mult succes, neoliberalismul. S-a spus ca pietele sunt cel mai eficace mijloc. Taumatizati de un stat care se ocupa de toate, oamenii au vazut intr-o piata in care statul era complet absent solutia, miracolul si calea viitorului”, ilustreaza profesorul universitar canadian Yvan Allaire, inceputul odiseei capitaliste a statelor foste socialiste, intr-un interviu realizat de Nicolae Daramus in 2011. “S-a creat un sistem extrem de nociv pentru societate, in care functiile nationale nu mai au niciun rol, sunt considerate ineficiente si o piedica in calea comertului. Se spune ca guvernele sunt incompetente si corupte si, cu cat au un rol mai limitat, cu atat mai bine. Se spune ca resursele naturale trebuie sa fie vandute oricui vrea sa le achizitioneze.

Guvernele au doar rolul sa dereglementeze si sa privatizeze totul, pentru ca intreprinderea privata este intotdeauna mai eficienta. Toate serviciile publice, inclusiv scolile si serviciile de sanatate trebuie sa fie supuse “particularilor”, care sunt intotdeauna mai priceputi si mai eficienti.

Vedem un paianjenis extraordinar. Daca acceptam doar aceasta dogma, consecintele sunt catastrofale pentru o societate. in loc sa fie stapani, oamenii devin chiriasi in propria lor tara, sunt la discretia fluxurilor de capital strain care intra si ies din tara dupa propriul interes, subordonand intereselor lor guvernele”, spunea Allaire.

Europa dublelor standarde

Nu toate guvernele din UE se intorc catre Mecca privatizarilor. Finlanda, un stat membru UE din 1995, membru al grupului euro si cu un cuvant important de spus in privinta noilor membri (Finlanda s-a opus, in prima faza accederii Romaniei si Bulgariei in Schengen), nu are o politica de privatizare.

Guvernul finlandez distinge intre trei mari ramuri ale economiei cand vine vorba despre eventuale privatizari. in primul grup intra industria energetica, loteria, pariurile sportive si comercializarea alcoolului. Toate intreprinderile din acest domeniu sunt considerate strategice si nu pot fi privatizate decat partial. Este important de notat ca troica FMI-Comisia Europeani-Banca Centrala Europeana cere acum Greciei sa privatizeze distribuitorul national de gaze, cel de apa din marile orase, si loteria nationala.

in al doilea grup, guvernul finlandez include industria chimica si a metalelor, care nu pot fi privatizate integral. Statul poate, in mod exceptional sa-si reduca sub 50% participatia in aceste sectoare. in ce priveste bancile, industria hartiei si multe alte ramuri, acestea pot fi privatizate integral.

Cooperativele agricole, o notiune care a ajuns de temut dupa 1990 in Europa de Est, include 75% dintre fermierii din Franta. “in Finlanda cooperativele, si aici vorbesc de cele mai mari, facand parte din „top 300″ din lume ca venituri, reprezinta 23% din PIB; in Elvetia 28%; 46% in Franta. Cooperativele sunt prezente in sectoare foarte precise: 30% in sectorul agroalimentar, 23% in comertul de detaliu, 22% in asigurari si 19% in sectorul bancar”, spunea profesoara universitara Mihaela Firsirotu, in interviul mentionat

Agricultura, sector strategic, dar scos la vanzare din 2013

“Aveti un sector agricol perceput ca o slabiciune a economiei, pentru ca multi oameni sunt inca agricultori pe mici terenuri, dar cest lucru poate sa devina forta strategica a Romaniei. Nu trebuie sa va fie frica sa puneti in practica legi de protectie. Vin din Canada, o tara liberala. Cu toate acestea, in Quebec nimeni nu poate vinde terenul agricol decat cu aprobarea unei comisii, iar aprobarea este foarte greu de obtinut. Apoi, vanzarea terenurilor catre persoane care nu sunt din Quebec este interzisa fara autorizarea acelei comisii. Daca vrei sa schimbi destinatia terenului trebuie sa faci o demonstratie foarte argumentata”, spunea profesorul Yvan Allaire.

Lucrurile stau insa cu totul altfel in Romania. Prin tratatul de aderare la UE, Bucurestiul s-a obligat ca va liberaliza piata terenurilor agricole incepand din 2013. Cetatenii europeni si companiile din UE, rezidente sau nu in Romania, vor putea sa cumpere neingradit terenuri agricole in Romania. Iar la aceasta se adauga si politica statelor din Golf de a face demersuri pe langa guvernanti pentru a arenda pe termen lung terenuri in Romania.

Ipocrizia Bruxeless-ului

Mergand catre sistemul bancar, UE a interzis Romaniei sa recapitalizeze CEC-ul singura mare banca autohtona, in timp ce mantra occidentala era salvarea economiei prin recapitalizarea bancilor private, nu numai a celor de stat. UE nu a intervenit in vreun fel in momentul in care banca franco-belgiana Dexia a primit un imprumut de 7 miliarde de euro din partea statului, in 2008, si cand a fost partial nationalizata, in 2011. Dexia a luat nastere prin fuziunea Credit Communal din Belgia si Credit Local din Franta si este cunoscuta pentru relatia privilegiata cu birocratia din Belgia.

Privatizarile mai mult sau mai putin impuse ca o conditie a aderarii la UE au transformat nu numai Romania, ci si statele din regiune in simple piete de desfacere. Comisia Europeana a inceput sa investigheze, in urma cu o saptamana, decizia guvernului de la Budapesta de a interzice constructia de mall-uri si hipermarketuri pana in 2014. Ceea ce este numit de Budapesta o masura de incurajare, chiar si temporara, a micilor afaceri autohtone, la Bruxelles este sinonim cu impiedicarea liberei circulatii a serviciilor.

Estul Europei, o obedienta piata de desfacere

“Romania a fost transformata doar intr-o piata de desfacere pentru altii. Suntem foarte mandri acum ca au crescut exporturile. Ele au crescut pentru ca cererea interna este foarte slaba, din cauza masurilor de austeritate. Daca insa vor creste salariile, importurile vor creste si vom avea din nou dezechilibrele economice despre care vorbeam. Ideea este ca trebuie sa acorzi unei tari timpul necesar sa-si creeze conditiile pentru a deveni competitiva, pentru a-si construi economia care i-ar permite sa aiba un avantaj comparativ. Nu o pune insa in competitie cu tari dezvoltate, este nedrept”, spune Mihaela Firsirotu.

Toate fenomenle de mai sus pot apasa pe umerii populatiei, iar la aceasta se adauga si noul cod al muncii. “Sindicatele au cerut romanilor sa iasa in strada, dar mai nimeni nu a iesit. Aceasta dupa un an de austeritate si suferinta. Responsabilitatea se afla si pe umerii poporului”, spunea Mihaela Fisrsirotu in 2011. The Economist se intreba, in urma cu un an, cum de romanii nu s-au revoltat dupa masurile deausteritate care au fost impuse tarii, daca in Grecia, in Marea Britanie, acest lucru s-a intamplat. The Economist mai remarca ca lipsa de opozitie fata de masurile de austeritate va incuraja noi masuri de acelasi gen.

Politicienii, clientii “pietelor”

Profesorul Yvan Allaire identifica insa o solutie politica la aceste probleme-marja de actiune pe care o permit legislatia europeana si tratatele de aderare. Aceasta libertate de manevra este insa cu mult redusa, atat timp cat liderii marilor state europene invoca necesiatea actiunilor rapide, impuse de criza economica, actiuni lipsite de controlul democratic al Parlamentlui European si al celor nationale. Este cazul Tratatului fiscal european semnat de toate statele UE, cu exceptia Marii Britanii si a Cehiei.

Yvan Allaire atrage atentia asupra a ceea ce clasa politica, care ar trebuie sa speculeze in interes national legislatia UE, tinde sa devina. “Beneficiarii dereglementarii pietelor reusesc sa mentina acest sistem mai mult decat am vrea noi, prin influenta pe care banii o exercita asupra clasei politice si asupra propagandei. Nu este vorba atat despre coruptie, cat de sprijinul financiar pe care il acorda partidelor politice. intr-un univers urbanizat se castiga alegerile cu televiziunea, iar televiziunea costa mult-cu cat am mai multi bani pentru propaganda la televiziune, cu atat am mai multe sanse sa castig alegerile. Nu este copruptie in sensul propriu al cuvantului, este un mecanism care implica un sprijin financiar special. Se poate mentine astfel un sistem care este foarte periculos.”

O criza provocata de cupiditate

“Exista o mare diferenta intre pietele pentru bunuri si servicii si pietele financiare.Noi suntem sustinatori ai pietei, credem ca pietele, cum ar fi pietele de bunuri si servicii ofera solutii bune in nenumarate situatii. Pietele financiare functioneaza insa dupa o logica diferita, care nu are nimic in comun cu pietele de bunuri si servicii”, spunea Yvan Alaire.

“Nu s-a inteles acest lucru; s-a spus: liberalizam totul, deci si pietele financiare. Rezultatul? S-au creat niste “inovatii financiare”, niste scamatorii financiare. Acestea au adus castiguri incredibile unor oameni care, datorita banilor, au dobandit si putere politica. S-au facut multi bani in sectorul financiar si parte din bani au fost reinvestiti in politica pentru a obtine garantia ca sectorul financiar nu va fi reglementat, ca nu va fi supus niciodata regulilor. Drept urmare, s-a creat o criza financiara.”

Pentru ca sistemul sa nu se prabuseasca, pentru ca bancile sa nu dea faliment si sa nu se produca o catastrofa economica, guvernele au intervenit masiv pentru a salva bancile, ceea ce a consus la indatorarea statelor. Multe state s-au indatorat astfel la aceleasi banci care au creat problema. Aceste banci au cerut guvernelor sa le protejeze imprumuturile pe care le-au acordat. Pentru aceasta, guvernele au recurs la masuri de austeritate pe seama populatiei, pentru a salva aceleasi banci care sunt la originea problemei. “Este o ironie tragica. Aceasta se poate vedea in mod clar astazi”, remarca Allaire.

Sursa: Cotidianul, Antimedia

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Cioturi de arbori cu circumferinta de peste 5 metri, ulei de motor ars, paraie distruse, buldozere si drujbe care ”canta” neincetat pe toate vaile de-a lungul raului Cerna. Asa se prezinta astazi Parcul National Domogled – Valea Cernei, cel mai mare din cele 13 din Romania. Padurile ramase neatinse, formate prin procese naturale dupa ultima […]

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Toata lumea vorbeste zilele acestea despre criza imigrantilor. Toti se intrec in teorii care mai de care mai fanteziste cu privire la cauzele si la solutiile pentru acesta “criza” si s-au format deja doua tabere cu pozitii antagonice pe marginea acestui subiect. Pe de-o parte gruparile nationaliste de pe tot cuprinsul Europei care intuiesc pericolul […]

Marius Serban Toata lumea asista (neputincioasa) zilele acestea la o adevarata invazie a emigrantilor din tarile arabe catre Europa, care a inceput brusc, suspect de brusc. Desi subiectul este intors pe toate partile de mainstream-media, nimeni nu spune de ce aceasta invazie se petrece tocmai acum. Pana la urma razboaiele din Siria, Irak, Libia, Afganistan […]

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]