De curand, la Editura „Viata Medicala Romaneasca“, v-a aparut cel de al IV-lea volum din seria „Semiotica vietii banale“,intitulat programatic „Stranutul. Fenomen nazal, fotic, gastric, sexual, tactil si ideativ“. E, cum spuneti, o poveste „destinata specia­listilor, dar accesibila intelegerii tuturor“. In mentalul colectiv stranutul a primit numeroase de semnificatii, uneori contradictorii, incat te intrebi firesc care este explicatia. O explicatie care nu poate fi decat, ca si in volumele precedente, multidisciplinara. Deci, cum apare stranutul din perspectiva neuro­stiintelor? Preocupat de stranut, am ajuns sa cunosc ce se intampla dincolo de ceea ce numim banalitate, sa cunosc meca­nismele de autoreglare ale organismului. Am ajuns la concluzia ca toate caile nervoase care sunt angrenate in acest act banal, duc spre trunchiul cerebral, cea mai veche formatiune a creierului, comuna omului, mamiferelor si reptilelor.

In consecinta, prima intrebare pe care mi-am pus-o a fost daca acest fenomen este cauzat de trunchiul cerebral in care se afla si centrii nervosi ai cascatului, oftatului si sughitului, inseamna ca el trebuie sa existe si la animale, care sunt inzestrate cu aceasta formatiune nervoasa. si am con­stata ca exista la animale, cu o desfasurare identica. Mi-am pus intrebarea care este mecanismul? Raspunsul pe care mi l-am dat a fost ca, in asemenea situatii, armonia mediului nostru interior (cum spunea Claude Bernard) sau homeostazia (cum a numit-o Walter Cannon) este intrerupta si stranutul, ca si cascatul, oftatul sau sughitul, destainuie acest proces si il corecteaza.

Un exemplu: Ma duc la conferinta unei mari personalitati si ascult cu interes pana cand ataca o problema care mi se pare greoaie si pierd firul intelegerii, atunci apare cascatul, care imi semnalizeaza ca eu nu mai asimilez. Casc odata sau de doua ori, in acest timp creierul meu face efortul de a relua firul conferintei si armonia se restabileste. Uneori cascatul unui ascultator face mai rau conferentiarului, decat cea mai aspra critica.

Stranutul este un fenomen biologic care consta in a trage mult aer in piept (o inspiratie de amploare), dupa care presiunea in plamani creste, si urmeaza elementul caracteristic si anume expiratia “exploziva“. Intr-un fel se aseamana cu mecanismul cascatului, dar stranutul are acest caracter exploziv, care-l caracte­rizeaza, si de care se leaga o intreaga patologie. Ganditi-va la cineva care are stranut fotic, la lumina, care pleaca intr-o actiune militara cu ultimul tip de avion supersonic si daca in momentul confrun­tarii cu avionul inamic lumina soarelui ii provoaca un stranut, va dati seama ce drama se poate intampla?

Intr-un fel, stranutul poate avea valoare de diagnostic. in carte enumerati o serie de boli pe care stranutul le prefateaza, ca sa zic asa.

Stranutul poate semnaliza debutul unor stari patologice. Gandul ma duce la epidemia de ciuma bubonica din sec. XIV cand oamenii care stranutau mureau foarte repede si era, cum spuneti, o prefata a morti. Dar stranutul mai poate semnaliza un accident cerebral, un infarct sau diferite stari patologice pulmonare sau hepatice.

Si toate acestea si inca altele pentru ca acea armonie interioara a fost perturbata?

Inceputul oricarei maladii inseamna o perturbare a armoniei interioare a organismului, care este semnalata de stranut. Cercetand cand si in ce conditii apare stranutul, am ajuns la ferma convingere ca stranutul poate fi de origine nazala, adica mecanica sau chimica (cap­saicina, propofol), olfactiva (substante volatile), infectioasa, alergica, tactila, electrica, vizuala, postprandiala (mese copioase) si sexuala (erotica, orgasmica sau ideativa).

Toate aceste cauze genereaza dezechilibrul mediului intern?

Da! Aceasta intrebare ne conduce la cauzele dezechilibrului intern. Cerce­tarile facute asupra stimulilor care provoaca stranutul au dus la intocmirea unei liste care cuprinde: mirosuri, diferite substante chimice, aer rece, uscat sau cald, atingerea mucoasei nazale, deviatia de sept, infectie, tumoare benigna sau maligna, fracturi nazale sau ale sinusurilor, care toate dezechilibreaza mediul intern, homeo­stazia. inca din 1950, Holmes a inclus in cauzele stranutului lumina, frigul, excitatia sexuala, sarcina, frustratia. Apoi s-au adaugat isteria, epilepsia, migrena, gripa, astma sau bronsite.

In carte vorbiti si de stranutul sexual.

Legatura dintre stranut si excitatia sexuala a fost observata inca din 1875. Exista chiar un spectru al stranutului sexual din care retinem trei forme, pe cel erotic, pe cel orgasmic si ideativ.

Ideativ?

Sunt relatate nenumarate cazuri in care barbati aflati singuri acasa sau in prezenta membrilor din familie, de cate ori se gandeau sau isi aminteau de imaginea femeii pe care o placeau, erau cutremurati de salva de stranuturi.

Erotic?

Un salariat care lucra intr-o companie cu multi colegi si colege, stranuta de cate ori o colega pentru care simtea o atractie, trecea prin fata mesei lui de lucru. Colegii au sesizat acest lucru si au inceput sa manipuleze pe frumoasa fata, pana ce bietul om a fost nevoit sa paraseasca serviciul. Exista stranuturi care apar odata cu orgasma.

Pot fi sistematizate caile prin care aceste stranuturi as spune ciudate, sunt declansate?

Stranutul poate fi declansat pe doua cai: prima si cea dominanta este cea nazala (mecanica, olfactiva, chimica, alergica) si a doua vegetativa – para­sim­patica asa cum sunt stranuturile fotic (la lumina), gastric, tactil, electric si sexual (erotic, orgasmic si ideativ).

Ar putea fi si explicatii genetice?

Da, in cazul stranutului vizual, postprandial si sexual s-a dovedit existenta de predispozitii genetice care se transmit dominant de la parinti la copii. Iata, cand cineva se uita la soare stranuta, sau la lumina violeta. Unora chiar le place si se uita la soare ca sa stranute. Gena nu a fost inca identificata.

Cand stranutul iese din „banal“ si devine patologic?

E greu de precizat. Din zece care stranuta cand trec printr-o camera in care a inceput sa functioneze aerul conditionat, unul se va imbolnavi si noua nu. E insa foarte greu la inceput sa se diferentieze intre o posibila rinita acuta sau o traheeo-bronsita infectioasa. Mai sunt cazurile de rinite acute severe care apar in boli ca difteria, lepra, tuberculoza, sifilis, SIDA care incep cu un stranut. Stranuturi mai apar si dupa perioade indelungate de chimioterapie.

Ca sa nu mai vorbim de stranutul alergic, din ce in ce mai frecvent.

Stranutul alergic este provocat de inflamarea mucoasei din cavitatea nazala intr-o atmosfera incarcata cu alergeni, care provoaca eliberarea de histamina. Cei mai des intalniti alergeni sunt cei anorganici (fumul de tigara, mirosul unor flori sau al unor parfumuri) sau organici (amoniac, gaze corozive). in asemenea situatii, stranutul este persistent si, deseori, insotit si de o respiratie astmatica. Persoanele alergice mai au ochii rosii lacrimeaza, au nasul infundat si rinoree.

Cum se deosebeste de o infectie?

Diferenta este data de febra, pentru ca patologia infectioasa presupune febra in timp ce alergia nu provoaca niciodata cresterea temperaturii.

Si tratamentul?

In general, tratamentul este cu antihistaminice, dar cel mai sigur ramane evitarea expunerii la substanta depistata drept cauza alergiei. In caz de nereusita, trebuie repetat testul la alergene.

Este bine sa incercam sa ne abtinem sa stranutam?

Nu numai ca este bine sa stranutam, dar incercarile de a opri stranutul duc la patologie – de la spargeri ale membranei de scara ovala si rotunda pana la modificari ale lichidului endo-limfatic, fracturi de axila, la exoftalmie. Exista insa o maladie numita „asnizie“ manifestata prin imposibilitatea de a stranuta si e o forma de suferinta neurologica sau psihiatrica.

Si faimosul praf de stranutat?

Se spune ca regelui Charles cel Rau i se dadea praf de stranutat si asta a iscat o controversa intre istorici. I se dadea praf de stranutat ca sa scoata diavolul din el, sa-l exorcizeze sau ca sa-i grabeasca ultima suflare.

Toti cei interesati, specialisti si nespecialisti, pot afla mai multe citind cartea. Cum in fiecare vara cand reveniti in tara cu o carte noua, ce ne pregatiti acum?

Acum, vreau sa termin cartea despre sughit, tot o abordare multidisciplinara, apoi as vrea sa tratez despre banalitatile sexuale. Vreau sa scriu un tratat intitulat „Principiile biosemioticii banale“ care sa fie introdus in curriculum la facultatile de medicina.

Elena Solunca Moise

Sursa: Curentul

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Cioturi de arbori cu circumferinta de peste 5 metri, ulei de motor ars, paraie distruse, buldozere si drujbe care ”canta” neincetat pe toate vaile de-a lungul raului Cerna. Asa se prezinta astazi Parcul National Domogled – Valea Cernei, cel mai mare din cele 13 din Romania. Padurile ramase neatinse, formate prin procese naturale dupa ultima […]

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Toata lumea vorbeste zilele acestea despre criza imigrantilor. Toti se intrec in teorii care mai de care mai fanteziste cu privire la cauzele si la solutiile pentru acesta “criza” si s-au format deja doua tabere cu pozitii antagonice pe marginea acestui subiect. Pe de-o parte gruparile nationaliste de pe tot cuprinsul Europei care intuiesc pericolul […]

Marius Serban Toata lumea asista (neputincioasa) zilele acestea la o adevarata invazie a emigrantilor din tarile arabe catre Europa, care a inceput brusc, suspect de brusc. Desi subiectul este intors pe toate partile de mainstream-media, nimeni nu spune de ce aceasta invazie se petrece tocmai acum. Pana la urma razboaiele din Siria, Irak, Libia, Afganistan […]

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]