In ziua de azi cand totul se misca cu o viteza ametitoare, ne grabim sa ajungem la serviciu, sa muncim cat mai mult, sa castigam cat mai bine, sa ne asiguram un confort cat mai mare si uitam de un lucru foarte important – sanantatea noastra. Putine sunt persoanele care au grija de propria alimentatie. Toata lumea a auzit, macar in treacat, de aditivii alimentari, dar putini sunt cei care s-au interesat despre natura acestora si care stiu sa citeasca printre randuri o eticheta. Intrebarea mea este, cum putem ramane atat de indiferenti la o otrava ba mai mult, sa ne semnam testamentul cu pixul oferit cadou la asa-zisele sucuri naturale?

Ce este de fapt aditivul alimentar?

Aditivul alimentar (cunoscuţi în limbaj uzual şi ca E-uri) reprezintă orice substanţă naturală sau chimică care nu este consumată ca aliment in sine şi nu este folosită ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva şi care se adaugă intenţionat, cu un scop tehnologic (incluzând modificări organoleptice) în timpul producerii, procesării, preparării, tratării, împachetării, ambalării, transportului, stocării, sau în timpul altei modificări aplicate unui aliment, devenind un component sau afectând într-un fel sau altul caracteristicile alimentelor.

Unde gasim acesti aditivi?

In continutul tuturor produselor, incepand cu painea si continuand cu preparatele concentrate, mezelurile, produsele din carne, bauturile alcoolice si mai ales cele racoritoare, conservele de tot felul, plantele, fructele, cerealele si legumele modificate genetic si incheind cu banala guma de mestecat, se regasesc substante ce atenteaza la sanatatea si chiar viata consumatorilor.

Companiile producatoare de la noi si de oriunde, care exporta in tara noastra, fie nu au caror reglementari sa se supuna, fie depasesc cu buna stiinta concentratiile admise de substante nocive in produsele la care ne referim.

Daca unele E-uri sunt absolut interzise in alimentele si bauturile din majoritatea statelor UE, SUA, Australia si tari din fosta URSS, la noi sunt produse si comercializate fara nici o restrictie. Ideea care sta la baza acestui atentat la sanatatea populatiei este cea a riscului acceptat. Cu alte cuvinte, daca pe etichetele produselor sunt mentionate otravurile continute si concentratia acestora, consumatorii sunt informati cu privire la riscurile la care se expun, putand astfel consuma E-uri toxice fara masura.

Nu se spune insa nimic despre ce efecte pot avea acestea. Mai grav este ca autoritatile de la noi nu par a fi interesate de aceasta problema si nu incearca sa puna capat acestui atentat la sanatatea consumatorilor. In timp ce principalele tari din Uniunea Europeana limiteaza pe cat este posibil E-urile din mancare si bautura, in Romania acestea pot fi intalnite in orice produs.

Principalele E-uri folosite pentru modificarea mancarii sunt :

Acidul citric (E330) se găseşte în cele mai multe sucuri care se afla în comerţ, muştar (sub formă de arome), ciuperci conservate.

Acidul fosforic (E338) produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale s.a.); este folosit şi în preparatele din brânza.

Aspartamul (E951) este un îndulcitor des folosit şi poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli, potrivit cercetătorilor. Este cancerigen. Se întâlneşte cel mai des în guma de mestecat, produse zaharoase, băuturi răcoritoare. E951 joacă un rol important în declanşarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformaţiilor şi diabetului.

Sunset yellow (E110) intră în componenţa sucurilor, dropsurilor, îngheţatei, a snack-urilor, precum şi în unele băuturi, medicamente, conserve de peşte, prafuri de budincă, colorându-le în galben “apus de soare”. Este considerat cancerigen (tumori renale) şi are ca efecte congestia nazală, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, vomă, indigestie.

Carboximetilceluloza (E466) produce tulburări digestive (indigestie, vomă, colici abdominale s.a.).

Quinoline Yellow (E104) este folosit în rujuri, produse pentru păr, parfumuri, o largă gamă de medicamente. Totodată este utilizat ca şi colorant galben pentru îngheţate, dropsuri, prafuri de budincă.

Eritrozina (E127) este un colorant roşu pentru compoturi şi alte alimente. Cercetătorii au ajuns la concluzia că provoacă mutaţii genetice, cancer al tiroidei la şobolani (studiu din anul 1990), posibil şi la om; întâlnit în băuturi alcoolice, îngheţata, prăjituri, bomboane, sucuri răcoritoare;

Indigotina (E132) este un colorant care se adăugă în tablete şi capsule, îngheţată, dulciuri, produse de patiserie, biscuiţi şi poate provoca greaţă, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respiraţie şi alte reacţii alergice.

Guma de ovăz (E411) este un agent de îngroşare, polizaharid natural, obţinut din ovăz care în concentraţie ridicată produce flatulenţă şi balonare.

Guma de guar (E412), este un agent de îngroşare, emulsificator şi stabilizator opţinut din raşina de guar care poate provoca greaţă, meteorism şi crampe şi reduce nivelul colesterolului.

Tartrazina (E102) este un colorant galben care se găseşte în dulciuri (budinci, îngheţate, dropsuri), băuturi, muştar, supe instant, gemuri, cereale, snack-suri. Este considerat a avea acţiune cancerigenă (tumori tiroidiene), poate provoca mutaţii cromozomiale şi determina deficienţe în vitamina B6 şi zinc.

Glutamat monosodic (E621) aditivul se foloseşte pentru conservarea laptelui, brânzeturilor, mezelurilor, ciupercilor, tonului, preparatelor îngheţate. Poate provoca simptomul mâncării chinezeşti.

Manitolul (E421) posibil să provoace alergii. Este interzis în mâncarea sugarilor putând provoca diaree şi disfuncţii renale. Poate provoca greaţă, vomă şi se regăseşte în produse cu conţinut redus în calorii.

Silicatul de aluminiu şi potasiu (E555) este folosit în sare, lapte praf şi făină sub forma granulelor gluten-kaolin numite ‘Pesta’. Deşi se ştie că aluminiul este cauza unor probleme placentare în timpul sarcinii şi că este asociat cu boala Alzheimer, este permis în România.

Dupa unele studii de specialitate, un locuitor dintr-o tara civilizata consuma circa 4,5 kg de aditivi alimentari pe an. Cred ca nici nu se pune problema sa ne intrabam cate consumam fiecare dntre noi, nu? Potrivit dr. Pavel Chirila, medic primar boli interne (Alimentatia echilibrata a omului sanatos – Editura National – 2004), E-urile nocive sanatatii se impart in cinci categorii si anume:

1. cele mai periculoase adaosuri cancerigene;

2. adaosuri foarte cancerigene;

3. adaosuri periculoase;

4. adaosuri potential toxice;

5. adaosuri suspecte.

In prima categorie se inscriu E 330 acid citric/sare de lamaie prezent in majoritatea bauturilor racoritoare, dulciuri, amestecuri de condimente pentru semipreparate cum sunt conservele, pastele de tomate, compoturile, mustarul sau branzeturile, E 621 glutamat monosodic folosit in sosuri si supe concentrate si conservantul E 211 benzoat de sodiu, toate interzise in SUA si Europa occidentala.

In categoria adaosurilor foarte cancerigene se situeaza urmatorii aditivi alimentari folositi in prepararea alimentelor si bauturilor: E 123 amaranth, E 131 colorant bleu patent, E 142 colorant verde S, E 213 benzoat de calciu, E 214 hidrobenzoat de etil, E 215 hidrobenzoat de etil sodic, E 216 hidrobenzoat de propil, E 217 sarea de sodiu a hidrobenzoatului de propil, E 239 hexametilen tetramina.

De asemenea, aditivi periculosi pentru sanatate sunt considerati colorantii E 110 galben, E 124 rosu ponceau, E 102 tetrazina, E 120 acid carmic, E 122 azorubina, E 210 acid benzoic, E 212 benzoat de potasiu, E 228 bisulfit de potasiu, E 240 formaldehida, E 249 nitrit de potasiu, E 250 nitrit de sodiu si E 252 nitrat de potasiu.

Alte adaosuri potential toxice provoaca boli intestinale (E 220 dioxid de sulf, E 221 sulfit de sodiu, E 224 metabisulfit de potasiu, E 226 sulfit de calciu), tulburari de digestie (E 338 acid fosforic, E 340 ortofosfati de potasiu, E 461 metilceluloza, E 463 hidroxipropil celuloza, E 466 carboximetil, E 470 saruri ale acizilor grasi), afectiuni dermatologice (E 230 difenil, E 232 ortofenil fenolat de sodiu, E 233 tiabendazol), tulburari metabolice ale colesterolului (E 321 butilhidroxitoluen BTH, E 320 butilhidroxianisol – antioxidant din margarina) si chiar afectiuni neurologice (E 311 octil galat, E 312 dodecil galat).

Sursa: Aditivi alimentari

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Cioturi de arbori cu circumferinta de peste 5 metri, ulei de motor ars, paraie distruse, buldozere si drujbe care ”canta” neincetat pe toate vaile de-a lungul raului Cerna. Asa se prezinta astazi Parcul National Domogled – Valea Cernei, cel mai mare din cele 13 din Romania. Padurile ramase neatinse, formate prin procese naturale dupa ultima […]

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Toata lumea vorbeste zilele acestea despre criza imigrantilor. Toti se intrec in teorii care mai de care mai fanteziste cu privire la cauzele si la solutiile pentru acesta “criza” si s-au format deja doua tabere cu pozitii antagonice pe marginea acestui subiect. Pe de-o parte gruparile nationaliste de pe tot cuprinsul Europei care intuiesc pericolul […]

Marius Serban Toata lumea asista (neputincioasa) zilele acestea la o adevarata invazie a emigrantilor din tarile arabe catre Europa, care a inceput brusc, suspect de brusc. Desi subiectul este intors pe toate partile de mainstream-media, nimeni nu spune de ce aceasta invazie se petrece tocmai acum. Pana la urma razboaiele din Siria, Irak, Libia, Afganistan […]

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]