Eleonora Cioran a simtit nevoia sa ofere un raspuns energic actiunilor agresive pe care domnia sa considera ca Gabriel Liiceanu le-a indreptat in mod direct asupra sa, si ca rezultat al mercantilismului acestor actiuni, asupra prestigiului si operei lui Emil Cioran.
______________________________________

Raspuns domnului Gabriel Liiceanu,

Fiind recomandat ca unul dintre cei mai buni discipoli ai lui Constantin Noica, nasul nostru, te-am primit in casa ca prieten. Nu inteleg agresivitatea dezlantuita asupra mea. Te-a suparat faptul ca citeste si comenteaza …

Celebrul proces Liiceanu vs „Ziua”, in care sint implicati si ziaristii Sorin Rosca Stanescu, Victor Roncea si Ion Spanu, se va relua la Tribunalul Bucuresti dupa aproape doi ani de suspendare. Asa a decis Curtea de Apel Bucuresti, dupa ce procesul fusese suspendat pentru ca SC Ziua SRL intrase in procedura de lichidare. Reamintim ca procesul (Dosarul nr. 14976/299/2007) a fost deschis de scriitorul Gabriel Liiceanu dupa ce, in februarie 2007, ziarul ZIUA l-a acuzat de plagiat din mai multe lucrari, intre care si „Sein und Zeit” de Martin Heidegger, de falsificarea unui trecut de pretinsa dizidenta, de omiterea unor pasaje din Marx in lucrarile reeditate dupa Revolutie si de tradarea lui Noica (articolul „Liicheanu”, scris de Ion Spanu), citeste si comenteaza …

Pamfletul Negru (fragment)

Constantin Barbu: Sa fim sistematici. Am scris demult un text intitulat „A pierde meciul nemaijucandu-l?”, in care comentam „Provocarea lui Noica”, text al lui Liiceanu. Liiceanu si Plesu incercau sa ne minta ca au pierdut meciul regizat de Noica, doar nejucandu-l. Nu. Meciul nu l-au putut juca niciodata, ei au ramas in afara stadionului, in afara culturii de performanta (cultura de performanta nu l-ar fi putut „otravi”decat pe Liiceanu – dar lipsa de caracter, de onoare, lichelismul metastazic, dualitatea intelectuala de proasta calitate l-au „ingropat” in lautarism cultural, politic, civic; pe Plesu, hermeneul lui Radu Mischiu (poetul!), citeste si comenteaza …

Copiii din Basarabia care au sustinut ieri bacalaureatul au fost terorizati de un subiect absolut porno la proba romana scris, un text despre povestea scularii eului liceanului Liiceanu. Ce o cauta un afacerist, un scriitor fara opera, un mini-eseist, un filosof fara sistem, un traducator lenes sa apara intr-un subiect de bacalaureat in Republica Moldova, nu pot intelege decat daca exista un contract de vanzare de manuale intre Humanitas si Ministerul Invatamantului de acolo. In rest, i-am vazut cu totii eul lui Liiceanu, care si-a parasit sotia la 70 de ani si acum ciupeste retoric de fund studente pe coridoarele marilor universitati din Bucuresti, citeste si comenteaza …

Disidenţa în cultura, între mit şi adevăr. Despre o aşa-zisa elita culturala românească, autodeclarată ca atare, fireşte, a început sa se vorbească pe la sfârşitul anilor ’70. Principalii ei protagonişti au fost Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu, care, la data aceea, culmea ridicolului!, nici nu aveau operă. Jurnalul de la Păltiniş de Gabriel Liiceanu va vedea lumina tiparului în 1983, iar Minima moralia (cu un titlu furat) de Andrei Pleşu va putea fi citita abia în 1988. Pana atunci, băieţii mai publicaseră o prefaţă la un album, un epistolar, ceea ce presupune numai un efort de transcriere, introduceri de câteva pagini la opera altora şi nişte studii subţiri ca lama de ras citeste si comenteaza …