Pentru foarte multi romani, Jean Valvis reprezinta prototipul omului de afaceri de succes. Au si de ce sa creada astfel, daca tinem seama ca a luat circa 120 de milioane de euro de la Coca Cola HBC (careia i-a vandut apa minerala Dorna) si de la francezii de la Lactalis (care au preluat producatorul de lactate LaDorna). Aventura elvetianului de origine greaca nu s-a oprit aici, ultimele sale ispravi sunt legate de lansarea cu scandal a unui nou brand de apa – Aqua Carpatica, precum si a marcii de vinuri care ii poarta numele – Chateau Valvis. Sa nu uitam de plantatiile de salcie energetica, marele secret al afaceristului. Prea putin s-a auzit insa de mult trambitatul sau proiect de infiintare de ferme moderne prin programul SAPARD cu ajutorul LaDorna. Iata insa ca, la ani buni de la anunt, incep sa iasa la iveala dedesubturile acestei afaceri. Un vis frumos, nimic altceva, dupa cum sustin fermierii. Aviz amatorilor!

Marturia lui Sorin BARBOS, un fermier din Sieu – Odorhei, judetul Bistrita-Nasaud:

Fac parte din Asociatia Eurofermierilor din Transilvania. La fel ca multi tineri fermieri, am crezut intr-o poveste frumoasa, publicata de grupul LaDorna: ni se promitea o ferma moderna, de tip european, prin SAPARD. LaDorna promitea sa puna jumatate din bani pentru construirea fermei, iar cealalta jumatate de la SAPARD. Noi trebuia sa avem terenul pentru construirea fermei si pamant, pentru producerea furajelor, pentru aproximativ 20 de vaci. Urma sa dam laptele si viteii catre societatea LaDorna, timp de 5-6 ani. In acest fel, achitam acea jumatate din fonduri, cu care ne creditase LaDorna, pentru ca apoi sa ramanem proprietari pe ferme. In aceasta perioada, ni se garanta un venit minim de 1.000 de euro pe luna. Era un vis frumos si multi am crezut.

Am inceput sa facem actele in 2004, sa intabulam terenul pentru ferme, sa facem asociatii familiale. Am arendat 20 de hectare de pamant pentru fan si porumb. Tineam permanent legatura cu biroul de consultanta din Dej al societatii LaDorna. Faceau sedinte cu noi, sa ne spuna ce acte mai trebuie. Pareau ca ne ajuta. Noi am prins incredere in ei.

Intr-o zi, ne-au zis ca LaDorna nu mai are bani sa puna jumatatea promisa fiindca a construit o fabrica de produse lactate la Constanta. Dar, sa nu ne facem griji, ca La Dorna ne ajuta sa luam credit de la banca pentru toata suma deoarece Sapard ne restituie 50% din costurile fermei abia dupa terminarea constructiei.

Atunci ar fi trebuit sa renuntam, dar, nestiind ce ne asteapta, am mers mai departe. Am continuat cu acte si drumuri la Satu-Mare, unde era agentia regionala Sapard. S-a aprobat proiectul cu o valoare de 98.000 euro. Nu aveam finantare. Consultantii LaDorna ne-au anuntat ca au gasit ei banca de unde sa luam credit si un constructor care sa ne faca fermele, daca ii dam un avans de 50% din valoarea constructiei. Adica 1.200.000.000 lei vechi. Am semnat in aceeasi zi contractul de credit cu Banca Transilvania, contractul cu constructorul si ordinul de plata catre constructor. Ni s-a promis ca in 6 luni avem fermele la cheie. Ne-au amanat 6 luni, apoi alte luni. Si, nimic! Prea tarziu am inteles ca au fugit cu banii nostri.

Dupa mai multe presiuni, LaDorna promite ca ne ajuta iar: a cumparat cesiunea de creanta de la banca pentru a putea lua un alt credit si sa facem fermele cu alt constructor. Preturile crescusera. Valoarea fermei s-a ridicat la 5,5 miliarde lei vechi, iar de la Sapard am primit, in 2009, numai 1,4 miliarde, fiindca asta era suma scrisa in contractul din 2004! Am mai primit 0,6 miliarde din rambursarea TVA, iar restul de 3,5 miliarde urma sa platesc in rate la banca pana in decembrie 2017. In 2008, fermele erau gata. Am adus junincile in octombrie. LaDorna a platit dobanzile la banca (aproximativ 1 miliard), in baza unui contract de parteneriat, din ziua in care am scos primii bani si pana cand am intrat pe productie.

Pretul laptelui era mic in 2009 (1,2 lei/litru, plus 0,3 lei/litru subventia de la stat. In 2010, statul nu a mai dat subventia pe lapte, iar pretul laptelui a scazut la 0,82 lei/litru. Dobanda a crescut la 16,75%, plus alte comisioane. Trebuia sa mai cumpar concentrate, medicamente, motorina, curent electric. Nu mai puteam plati. La o intarziere cumulata de 90 de zile, mi s-a facut o reesalonare a dobanzilor neachitate, dupa care trebuia sa dau la banca 5.750 lei/luna (din care 5.150 lei dobanzi si comisioane si 600 de lei rata). Dobanzile se tot aduna si nu mai pot plati. Am incercat sa obtinem o refinantare, cu o dobanda mai mica. Imposibil!

Am solicitat o rascumparare a creditului de la o alta banca. Nici vorba! Casele din sate au valoare mica la gajare, iar terenurile nu conteaza.

Peste 20 de crescatori din Bistrita-Nasaud se afla in situatia mea. Pentru unii colegi de-ai mei s-au facut 3 reesalonari si acum au primit somatie pentru executare silita. Ne-am adresat peste tot, inclusiv la Ministerul Agriculturii. Nu am primit raspuns. Nu e pacat ca fermele noastre sa ajunga in faliment?
Sursa: recolta.eu

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Evident, doar oligofrenii si deficientii mintali in stadiu avansat pot crede ca poti lua Covid mai repede mancand o friptura sau band o bere la un restaurant cu cativa prieteni, decat calcandu-te in picioare in hipermarket. Si totusi, nu s-a luat niciodata in calcul inchiderea hipermarket-urilor. A pietelor taranesti, in schimb, da…Explicatia este simpla. Desi […]

Partidul Noua Romania (PNR), sustinut de catre Miscarea Civica Frontul Alfa, cere decapusarea bugetului public, drenat in prezent catre buzunarele unei clici bolsevico-securiste, cu efecte grave asupra dezvoltarii si bunei functionari a societatii romanesti. In contextul crizei economice fara precedent care se intrevede la orizont inca din aceasta iarna, decapusarea bugetului public reprezinta o chestiune […]

Partidul Noua Romanie (PNR), sprijinit de Miscarea Civica Frontul Alfa cere imperativ stoparea TOTALA si URGENTA a defrisarilor de orice fel si interzicerea exportului de masa lemnoasa bruta si prelucrata primar pentru o perioada de zece ani. Aceasta masura putea fi luata oricand pana acum de catre cei care s-au perindat la conducerea tarii, insa […]

Producatorii romani, discriminati in tara lor

De ce nu mai gasesc fabricile de conserve rosii pentru bulion in Romania?!