Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
octombrie 18, 2018, 2:08 am
Senin
Senin
15°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 62%
Vânt: 11 km/h NNE
Răsarit: 7:34 am
Apus: 6:27 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Editorialele editiei
Chateau Stanca, vinul facut de belgianul Van de Maele
Aciduzzul | 15 noiembrie, 2010 | 0 comentarii | 684 vizualizari |
(3 voturi )

Violeta Petre
Henri Van de Maele a venit în România pentru prima dată după Revoluţie, căuta vinuri locale pe care să le exporte în Belgia. Pe atunci nici prin cap nu-i trecea comerciantului de la Aywaille că va ajunge într-o bună zi să producă vinuri şi să-şi ia chiar un conac în Dealu Mare, una dintre cele mai renumite podgorii din România. Era mai mult un vis, care între timp a devenit realitate. A venit, o dată, de două ori şi tot aşa până când a descoperit o exploatatie abandonată pe Valea Prahovei, fosta propietate a familiei Stăncescu. L-a atras şi casa superba în stil toscan înconjurată de 10 hectare de viţă de vie, în special de Cabernet Sauvignon şi Merlot, care se aflau într-o stare destul de bună, dar şi de soiuri de vinuri albe.

‘’Prima dată am venit în România în 1993, eram comerciant de vinuri, tot trecând prin Valea Călugărească am văzut la un moment dat un conac de care m-am îndrăgostit. La acea vreme era în curs de retrocedare, când familia Stăncescu l-a recuperat am venit şi l-am cumpărat’’, spune Henri Van de Maele.

Incet -încet a renovat clădirea, care astăzi oferă şi locuri de cazare pentru turiştii care vor să se retragă câteva zile în mijlocul naturii, a cumpărat utilaje performante pentru vie, dar şi pentru imbuteliere. Are şi un brand propriu, Chateau Stanca, pornind de la numele domeniului şi tradiţia locului, pe care îl promovează în România, dar şi în Belgia.

Conacul, dacă se poate spune aşa, este construit la începutul anilor 1900, în stil toscan, şi include alături de nivelul principal, beciurile, unde se făcea vinul înainte de cele două războaie mondiale, după tehnologia epocii, utilizându-se budane de stejar. Van de Maele a încercat să refacă toată această atmosferă, să dea viaţă vechiului domeniu, să redea cât mai bine stilul şi spiritul epocii.

Îmbinând modernul cu tradiţia, belgianul a adus şi o linie de vinificaţie şi îmbuteliere modernă pe care a montat-o în vechile dependinţe ale propietăţii. În 2004 a scos pe piaţă primele vinuri. Un Château Stanca roşu sec 2004 (Cabernet Sauvignon), un Château Stanca cuvée spéciale 2004 (Cabernet Sauvignon), un Château Stanca alb 2006, acestea sunt vinurile cu care se mândreşte.

De ce a ales Valea Călăgărească ? Pentru că i-au plăcut locurile. S-a stabilit cu totul aici, deşi a rămas singur după moartea soţiei, îl mai vizitează din când în când copii. A contat şi faptul că regiunea este una din cele mai renumite podgorii din România. Mărginită înspre vest de râul Teleajen şi la est de valea Buzăului, pe aliniamentul localităţiilor Boldeşti – Bucov (în apropiere de care se află şi proprietatea lui Van de Maele)- Valea Călugarească – Urlaţi – Ceptura – Gura Vadului – Breaza – Pietroasa – Merei – Zoreşti, Valea Călugărească rămâne una din zonele cele mai propice dezvoltării culturii viţei de vie. Expozitia sudică a pantelor şi compozitia solului bogat în calcar şi argile, conferă regiunii un microclimat unic în România, similar cu al regiunii Bordeaux, aflate de altfel pe aceeaşi paralelă. Zona este renumită pentru soiuri precum Feteasca Neagră, soi tradiţional, Feteasca Regală, Cabernet-Sauvignon sau Merlot.

În ultima vreme au început să se dezvolte în România plantaţii de 40-50 ha, aparţinând în general unor oameni de afaceri locali, care au descoperit cu surpriză industria vinului.

Cu doar 10 ha de vie în Valea Călugărească Van de Maele încearcă să -şi facă loc pe piaţă locală. Este destul de greu, de marketing nici nu se poate vorbi deocamdată, nu are bani de aşa ceva. A participat şi la câteva târguri din ţară, dar fără rezultat. Incearcă se să descurce, maidegrabă cei cu care vine în contact îi fac cunoscute vinurile, după cum el însuşi spune.

‘’Este greu să intri pe piaţă, o parte din producţie o duc în Belgia. Încerc să intru şi pe piaţa locală, este greu să vinzi aici, lumea este reticentă faţă de un produs nou, necunoscut‘’, se destăinuie Van de Maele. Acum în România vinde doar în câteva restaurante din Ploieşti şi Bucureşti, cea mai mare parte a vinurilor mergând la export în Belgia. Pentru că deţine un conac superb, construit în stil toscan prin anii 1900, pe care l-a renovat, face şi agroturism. La fel a procedat şi cu vechea pivniţă, unde se păstra vinul înainte, a recondiţionat budanele de stejar şi a refăcut atmosfera de epocă. În ofertă are vinuri albe, rose şi roşii.

Van de Maele se mândreşte cu vinurile sale, despre care spune că se pot compara chiar cu cele de Bordeaux.

Belgianul este unul dintre primii investitori străini care au venit în România şi s-au apucat să facă vinuri. Exemplele ar mai fi contele Guy Tyrel de Poix, un stomatolog corsican, descendent al unei vechi familii nobiliare franceze (deţinătoare a fabricii de şampanie Piper-Heidsieck), care a cumpărat vie la Ceptura, tot în Dealu Mare. A urmat Sergio Faleschini, un italian născut în România şi director al unei companii franceze de comert cu cereale, care s-a asociat cu un producător din Toscana, Fabio Albisetti şi au creat Vinarte. Prin anii 2000 a venit baronul Kripp, a cărui soţie Ileana, este descendentă a familiei Brătianu. Cei doi au lansat în 2004 brandul Prince Stirbey. Pe listă se mai aflăJean Valvis, care vrea să facă din marca Chateau Valvis un brand de renume pe piaţa vinurilor.

Au ales România pentru că este o ţară cu tradiţie în domeniu, cu un potenţial important de creştere al pieţei. Au preferat România, în detrimentul ţărilor din jur, si pentru afinităţile de limbă, cultură şi ospitalitatea oamenilor. Avantaje ar mai fi şi faptul că UE ne acordă fonduri pentru replantări, forţa de muncă ieftină, precum şi climatul temperat cu umiditate redusă, care reduce cheltuielile legate de tratamentele fito-sanitare. Costurile pentru înfiinţarea şi întreţinerea unui hectar de vie, până la al patrulea an când intră pe rod, se ridică la circa 23.000 de euro. Spre exemplu, în Italia, preţul unui hectar, la al şaselea an pe rod, cu soiuri DOC (Denumire de Origine Controlată), într-o zonă renumită ajunge chiar la 400.000 euro.

Dacă în marile ţări viticole ale lumii precum Franţa sau Italia, exploataţiile de dimensiuni medii, şi-au demonstrat deja viabilitatea, in cazul României se pare că suntem la început de drum. România ocupa locul 5 în Uniunea Europeană ca suprafaţă viticolă, cu 186.900 hectare de vie pe rod, din care 84 200 vii nobile cu struguri pentru vin şi 10 700 vii nobile cu struguri de masă, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, după Italia, Franţa, Spania, Germania. La nivel global, România este pe locul 9 ca suprafaţă viticolă, iar la producţia de vin, cu peste 5 mil. hl pe an, se află în primele 15 ţări din lume. Spre comparaţie, Bulgaria deţine peste 100.000 ha, cu souri de origine franţuzească gen Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay şi Gamay, alături de varietăţi locale precum Pamid, Melnik, Gamza şi Mavrud pentru vinuri roşii şi Dimiat sau Misket pentru cele albe.

Ceea ce s-a întâmplat la noi dupa revoluţie este valabil şi pentru Bulgaria. Vechile exploataţii viticole au fost desfiinţate, după 1990 începând să apară şi investitori străini. Dacă prin anii ’80 vinurile bulgăreşti aveau o poziţie importantă pe piata din Marea Britanie, acum destinaţiile au devenit Rusia, unde se duc aproape jumăte din exporturi, şi care reprezintă alături de Ucraina şi Orientul Apropiat, principalele pieţe externe. Printre primii străini care au venit în Bulgaria se numără francezul Marc Dworkin, care alături de contele Stephan von Neipperg şi Karl Hauptmann au pus pe picioare proiectul Bessa Valley, în regiunea Pazardjik, aproape de Plovdiv.

Este vorba de 140 ha de vie, plantate în anii ’80, iar ulterior abandonate, pe care cei trei le-au pus la punct. Aici se găseşte în special Merlot, Cabernet, Verdot, dar şi soiuri locale precum Mavrud şi Rubin. Vinurile sunt vândute sub brandul Enira. M. Dworkin a avut un rol decisiv şi în apariţia faimosului vin bulgăresc Redark de la Damianitza. Pe lista celor mai cunoscute branduri pe piaţa locală se numără Damianitza, Santa Sarah, Domaine Boyar şi Stork Nest Estates.

Şi Ungaria, renumită pentru Tokay, unul din cele mai cunoscute vinuri din lume, şi Furmint, deţine o suprafaţă de circa 140.000 ha. Tokay este cea mai celebră podgorie ungurească, dar şi unul din vinurile cele mai cunoscute în lume. Reputaţia se datorează vinurilor dulci sau licoroase de o capacitate excepţională. Numele de Tokay a devenit aşa de celebru că s-a regăsit de-a lungul timpului şi în două denumiri de origine controlată (DOC) străine, Tocai Friulano italien şi Tokay Pinot Gris alsacian. Abia la 1 aprilie 2007 Ungaria şi-a recuperat în întregime proprietatea exclusivă asupra cuvântului Tokaj şi a derivatelor sale.

Dacă chestiunea proprietăţii numelui “Tokay” pare rezolvată în Europa, Ungaria nu a terminat lupta împotriva a ceea ce ea consideră imitaţii în ţări precum Australia, SUA sau în Japonia, de xemplu, cu vinul Tokachi… Printre cei mai mari producători de Tokay se află Domeniile Disznoko, Oremus şi Szepsy. De altfel, Tokay a atras şi cele mai mari investiţii străine în viticultura ungurească. Printre primii veniţi aici se numără şi filiala grupurilor franţuzeşti AZUR/GMF şi Suntory, care au creat TOKAJ HÉTSZÕLÕ, care include Domeniul Imperial d’Hétszõlõ, beciurile Rakoczy şi castelul Rakoczy-Dessewffy.

Viticultura romanească

Suprafaţă viticolă -186 900 ha
Producţie vin 2009 – 6 mil. hl
Vinuri albe – 70% din consum
Vinuri roşii – 30% din consum
Valoare piaţă – circa 500 mil. euro

Principalii jucători – Murfatlar, Vincon, Cotnari, Jidvei
Cei mai mari exportatori – Halewood Romania, Carl Reh, Cramele Recaş

In Uniunea Europeană, România ocupă locul 5 ca suprafaţă viticolă, 5 la producţia de vin (după Italia, Franta, Spania, Germania), iar in lume locul 9 ca suprafaţă viticolă, iar la producţia de vin este în primele 15 ţări din lume.

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 29 iulie, 2017 | 0 comentarii | 241 vizualizari | 2 voturi

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Aciduzzul | 11 ianuarie, 2016 | 0 comentarii | 234 vizualizari | 0 voturi

Charles Simic Widespread ignorance bordering on idiocy is our new national goal. It’s no use pretending otherwise and telling us, as Thomas Friedman did in the Times a few days ago, that educated people are the nation’s most valuable resources. Sure, they are, but do we still want them? It doesn’t look to me as […]

Autor: Aciduzzul | 6 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 1635 vizualizari | 5 voturi

Marius Serban Se pare ca romanii nu invata nimic, dar absolut nimic, din greselile trecutului. Exista similaritati intre “revolutia” de acum 26 de ani si miscarile de protest din 2015 din Piata Universitatii. Ambele evenimente au aparut pe un fond de revolta mocnita a unor mase extinse de oameni, ambele au fost declansate de incidente […]

Autor: Aciduzzul | 5 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 248 vizualizari | 2 voturi

Marius Serban Incet-incet Piata Universitatii incepe sa semene cu protestele de acum cativa ani care au debutat furtunos, insa, s-au fasait lamentabil, dirijate cu finete de manipulatorii serviciilor secrete. OK, ati dat jos niste neobolsevici patetici, reprezentantii unui sistem corupt, bolnav, un cancer care macina incet Romania. Pana aici este bine! Dar, de ce nu […]

Autor: Aciduzzul | 5 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 1401 vizualizari | 3 voturi

Victor Roncea Am mai scris despre uriaşele sume de bani vehiculate de agenţi sub steag străin care pretind că lucrează “non-profit” în regim de “voluntariat”, pentru te miri ce: de la salvat balenele din Marea Neagră (chiar şi cele care SAR pe la TV) la salvat interesele noului KGB, bine reprezentate de “Reţeaua Deschisă” a […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2018 © BadPolitics