Curtea de Conturi: Tariceanu a jefuit fondurile Guvernului (AIM)
categorie: Editorialele editiei, Proiectul Perlan | autor: Aciduzzul
Curtea de Conturi a realizat un raport special – trimis Parlamentului – care priveste “Auditul performantei modului de constituire, alocare si utilizare a fondurilor la dispozitia Guvernului” in care atrage atentia Guvernului asupra modului de gestionare si alocare a sumelor de la buget in anii 2007 si 2008. Astfel, Curtea informeaza ca in 2007 au fost alocate din Fondul de rezerva prin Hotarari ale Guvernului fonduri in suma totala de 2.100 milioane de lei, iar in 2008 cuantumul acestora s-a ridicat la 3.451 de milioane de lei. Inspectorii Curtii remarca faptul ca in ceea ce priveste “Fondul de rezerva bugetara, daca in anul 2007 cresterea Fondului a fost doar de 22 de ori fata de prevederile initiale ale acestuia, in anul 2008 cresterea Fondului a fost de circa 593 de ori”.
Un aspect criticat de raport face referire la faptul ca fondurile alocate au un caracter gratuit, fara obligatia de rambursare si fara a exista “un control privind atingerea obiectivului final prevazut in actul normativ de alocare” sau privind “legalitatea utilizarii sumelor acordate”.
Referitor la acest din urma aspect, potrivit situatiei realizate de Curtea de Conturi in anii 2007 si 2008 “platile nelegale” s-au ridicat la nivel national la 3,58 de milioane de lei, din care a fost recuperata suma 530.300 lei. Principalele abateri din partea autoritatilor locale au fost: schimbarea destinatiei banilor, decontarea unor lucrari neefectuate, dar si acordarea de tichete cadou sau plata unor drepturi pentru “mentinerea starii de sanatate in munca sau pentru tinuta business”.
“In ceea ce priveste monitorizarea si controlul Fondurilor, s-a constatat ca acestea practic nu exista, astfel ca nu a putut fi evaluata eficacitatea folosirii lor” mai avertizeaza Parlamentul inspectorii Curtii. Raportul mai mentioneaza ca practica alocarii de bani din Fondul de rezerva a luat amploare in ultimii ani, iar aceasta practica se continua si in prezent, in conditiile adancirii crizei economice.
Chiar si in prezent se continua practica alocarii unor sume din Fond pentru finantarea unor cheltuieli curente si de capital, in conditiile adancirii crizei economico-financiare, spun specialistii. Inspectorii spun ca aceste sume trebuie alocate pentru a rezolva situatii de urgenta si ca in mod normal, “acest Fond ar fi trebuit sa fie dramuit cu mai multa grija si responsabilitate, pentru a putea constitui o rezerva reala”.
De asemenea, Curtea de Conturi ridica un semn de intrebare asupra legalitatii hotararilor de Guvern prin care s-au alocat sumele din Fondul de rezerva. “Un fenomen care a capatat o amploare deosebita il reprezinta acela ca sumele alocate din Fondul de rezerva prin HG-uri nu au avut prevazuta destinatia precisa a cheltuielilor pe categorii, sintagma precizata in multe HG-uri fiind aceea de cheltuieli curente si de capital, lasand la latitudinea ordonatorilor principali de credite repartizarea acestora, care de cele mai multe ori nu a fost pentru cheltuieli urgente sau neprevazute.
Acestea pun sub semnul intrebarii legalitatea hotararilor de Guvern aprobate prin care au fost alocate sume din Fondul de rezerva la dispozitia Guvernului”, mai mentioneaza Curtea de Conturi. Totodata, inspectorii critica gradul de transparenta scazut al Secretariatului General al Guvernului, explicand faptul ca in majoritatea cazurilor analizate HG-urile nu au parcurs traseul procedural prin Registratura institutiei, pentru ca s-a dorit a fi adoptate in aceeasi zi in care au fost initiate. Concluzia este ca “la nivelul SGG nu s-a realizat nicio analiza cu privire la necesitatea si oportunitatea alocarii sumelor din Fondurile la dispozitia Guvernului”.
Nici Ministerul Finantelor nu a scapat de criticile inspectorilor Curtii de Conturi. “La nivelul MFP nu exista criterii clare si formalizate de clasificare a cheltuielilor ce urmeaza a fi finantate din Fondul de rezerva bugetara/ Fondul de interventie in vederea includerii acestora in categoria de cheltuielilor urgente sau neprevazute, ceea ce duce la repartizarea si utilizarea in mod arbitrar a acestor fonduri”, sustine documentul. MFP mai este acuzat ca nu a respectat Legea finantelor publice, in sensul monitorizarii sumelor alocate de Guvern si a controlului modului in care au fost utilizate acestea. Curtea de Conturi a mai constatat ca fondurile solicitate de ordonatorii de credite au constituit doar fonduri de completare, si nu pentru finantarea integrala a diverselor obiective, iar uneori aceste fonduri au fost blocate timp de mai multi ani, obiectivele nefiind realizate nici pana la data auditului. (A.M.)
Editoriale din aceeasi categorie
Brandul “Realitatea”, vandut. Compania Realitatea, gata de faliment
Realitatea TV va fi bagata in faliment. Aceasta pare sa fie intentia actualului proprietar, Elan Scwartzenberg, care a vandut in secret cel mai valoros activ al companiei, brandul “Realitatea”, unei firme obscure din Ungaria. Pretul tranzactiei este de circa un milion de euro. Compania Realitatea Media a acumulat in cele sase luni de cand se afla in insolventa datorii suplimentare de 5 milioane de euro. Compania care a cumparat brandul “Realitatea”, E-Boutique FKT din Ungaria, nu are legatura cu domeniul media. Firma activeaza in domeniul confectii si are printre partenerii de afaceri pe fosta sotie a lui Elan Schwrtzenrberg, Mihaela Radulescu. Vinderea brandului a declansat un urias scandal. Sute de creditori ai Realitatea Media SA contesta legalitatea tranzactiei si se pregatesc citeste si comenteaza …
Autonomisti unguri si “salvatori” de la Rosia Montana, privilegiati cu fonduri de la stat de sute de mii de euro in defavoarea Muzeelor Romaniei, a Documentelor Unirii si a Detinutilor Politici. Jaful anti-national de la AFCN
Administratia Fondului Cultural National (AFCN) ar trebui sa fie, cel putin dupa nume, dedicata culturii nationale. In realitate, dupa cum arata rezultatele proiectelor admise spre finantare din banul public (contribuabili, pensii si alocatii taiate, etc) avem de a face cu o veritabila retea de manipulatori de fonduri ale statului roman in scopuri anti-nationale bine determinate, care ar trebui sa se afle atat in atentia organelor de control ale Guvernului si Ministerului de Interne cat si, mai ales, a SRI. Nu o sa ma refer la recentul scandal lansat de o suma de profitori si roitori pe langa fondurile publice, in frunte cu Eugen Simion si ciparii sai, care de fapt sunt deranjati doar pentru ca nu li s-au aprobat lor proiectele, dupa cum se obisnuisera ani la rand. citeste si comenteaza …
Blanculescu, portretul robot al agentului de influenta gretos. Din ciclul “stinky pesedism”
Consiliul Consultativ pentru Mediul de Afaceri s-a dorit a fi o creatie de imagine pt guvernul MRU. Un guvern format dintr-un:
1. PM mediocru si servil lobby-urilor corporatiste transnationale -care a crezut ca prin conjugari si epitete pretioase isi poate ascunde mediocritatea si lipsa de cunostinte in domeniul economic- 2. ministri ajunsi acolo doar pentru a ne demonstra parca cat de sus poti ajunge in politica atunci cand cari mapa sefului; ministri incompetenti, cu averi consistente facute fara a fi lucrat vreo zi in economia reala, ci doar ca functionari. Dar iata: ce vedem? Secretarul acestui Consiliu, un securist de nadejde , scrie un articol, dupa momentul caderii guvernului , prin care face ochi dulci noului guvern si ii transmite ca este dispus a-l sluji: citeste si comenteaza …
Confesiunile unui spion DIE: Mircea Cartarescu a coabitat cu Securitatea ca sublocotenent, antrenat ca politruc in caz de razboi, si a scris la revista “Activistul” a Comandamentului Trupelor de Securitate. VIDEO EXCLUSIV Ziaristi Online. Din ciclul “vidanjarea Romaniei”
“Mircea Cartarescu este, de departe, cel mai important scriitor care a iesit din literatura postbelica. Exista la el amprenta geniului!” – Nicolae Manolescu “Orbitor. Aripa dreapta” este o “tasnire a viitorului in prezentul nostru”, una dintre marile carti ale lumii, a spus Gabriel Liiceanu. El a mai spus ca este incintat ca grupul celor care „terorizeaza“ si „manipuleaza“ cultura romana s-a marit cu un membru. Astfel, acum, in opinia directorului Editurii Humanitas, ar fi patru scriitori romani care domina piata cartii prin tirajele vindute: Mircea Cartarescu, Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu si Horia-Roman Patapievici. „Pe linga cei trei boieri ai mintii, a aparut al patrulea“. Ceilalti, Andrei Plesu („Despre ingeri“) H.R. Patapievici („Omul recent“) si Gabriel Liiceanu („Usa interzisa“). citeste si comenteaza …































Adauga un comentariu!