Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
octombrie 19, 2018, 5:27 am
Ceaţă
Ceaţă
12°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 100%
Vânt: 0 km/h N
Răsarit: 7:35 am
Apus: 6:25 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Editorialele editiei
Fast Food sau Slow Food?!
Aciduzzul | 22 decembrie, 2009 | 0 comentarii | 509 vizualizari |
(2 voturi )

slow_foodCei care critica excesele culturii McDonald’s si vad in fast-food o inventie diabolica a Occidentului se inseala. N-am fi scapat de fast-food chiar daca ar fi dainuit comunismul, n-am fi scapat de E-uri, junk-uri si surogate alimentare industriale: ele ne-ar fi fost servite pe cartele tot mai strict normate, in modalitati tot mai robotizate, in portii tot mai standardizate. Ni se sortise existenta eroului chaplinian din Timpuri Noi: de pe banda de productie pe linia automatizata de nutrire, direct, fara pierderi inutile, cu productivitate maxima! Ce ne frapeaza, ne irita si ne intriga mai mult la McDonald’s, KFC si celelalte lanturi si francize alimentare multinationale este glantul consumerist, este fasonul de ademenire irezistibila, este acea “plusvaloare” mitica, tipica marilor brand-uri, care le face dezirabile si noua ne creeaza dependenta.

Este o alta cale (the American Way), este alt tip de solutie data problemelor industrializarii, aglomerarii populatiei in marile centre urbane si nevoii de eficientizare a fluxurilor de deservire a acesteia la nivel esential, primar.

Intentia de ansamblu e insa aceeasi ca in cazul falansterului nutritional comunist al “fabricilor de mincare”… doar planificarea fiind o chestiune mai laxa pentru “lagarul vestic”, lasata pe seama reglarii “legilor naturale” ale pietei.

Fast Food in Roma Antica

O privire atenta asupra istoriei ne permite sa observam ca a existat fast-food de cind exista comasari de populatie. In Roma antica existau comercianti de gustari frugale care deserveau multietajatele insulae, anticipari ale blocurilor “cuibar” din modernitate.

Fast-food avant la lettre s-a facut in China si India din vremuri stravechi, in centrele urbane; s-a facut pe marginea drumurilor de pelerinaj crestin din Evul Mediu occidental; s-a facut in porturi si la rascruci de drumuri comerciale.

Fast-foodul in era industriala rezolva nu doar nevoia clientilor de gustare frugala, rapida, la botul calului; ci si nevoia resatauratorului de a asigura un flux curent de servire si, astfel, rentabilitatea afacerii. Graba e de ambele parti; la fel, din ambele parti, vine tentatia excesului. Daca ne indreptam spre o lume mai ecologica, daca oamenii cauta solutii mai sanatoase de alimentatie, fast-foodurile sint printre primele gata sa ridice noul stindard.

Daca ne vom deprinde sa mestecam mai rar si sa ne contemplam fiecare dumicat cu filozofie, fast-food-urile ne vor trimite cele mai bune slogane in acest sens. Dar asta nu le va impiedica sa scada ritmul si, in consecinta, productivitatea. Dimpotriva…

Din cauza denumirii, exista tentatia de a rezuma miscarea Slow Food la un protest fata de succesul, nemeritat, al fa(s)t food. Succesul si dezvoltarea acestei organizatii nu vine insa din actiuni de contestare, ci dintr-o recuperare a unor valori si principii valoroase cazute in uitare si transpunerea lor in practica, astfel incat sa devina sustenabile din punct de vedere economic.

Suntem inca departe de valorificarea reala a potentialului pe care il are economia rurala in acest domeniu. Desigur nu de noi exclusiv depinde acest succes, dar cred ca miscarea Slow Food a reusit sa readuca in prim-plan concepte si valori ce au fost neglijate de societatea romaneasca in ultimii 20 de ani.

Interesul pentru recuperarea valorilor traditionale in Romania – ce trebuie sa acceptam ca a revenit cu adevarat odata cu integrarea, Europa ne-a redeschis ochii – a avut foarte mult de castigat din experienta Slow Food.

Ce inseamna Slow Food?

Raspunsul la intrebarea „Ce inseamna miscarea Slow Food?”, aspiratiile si instrumentele cu care inceraca sa opereze aceasta organizatie se pot regasi in “Cele 7 fundamente Terra Madre” de mai jos:

1. Accesul la alimente gustoase, curate si platite corect
Abordarea Slow Food privind agricultura, productia de alimente si gastronomie se bazeaza pe un concept al calitatii hranei definit prin trei principii corelate: gustos, curat si corect rasplatit. Gustos inseamna o dieta zilnica proaspata si plina de savoare, care satisface simturile si este parte a culturii locale, curat este acel produs realizat utilizand metode care nu dauneaza mediului inconjurator si sanatatii oamenilor, iar corect rasplatit inseamna ca ofera compensatii si conditii corecte producatorilor iar consumatorilor preturi accesibile. Slow Food militeaza pentru apararea dreptului oamenilor la hrana gustoasa, curata si corect rasplatita si accentueaza faptul ca satisfactia culinara si responsabilitatea trebuie sa mearga mana in mana.

2. Biodiversitate in agricultura si hrana
In ultimul secol am pierdut 80% din biodiversitatea hranei: o treime din rasele de vite, oi si porci au disparut sau sunt in pericol de disparitie, 300.000 de varietati vegetale au disparut si continuam sa pierdem cate una la fiecare sase ore. Organizatia Slow Food este determinata sa apere biodiversitatea speciilor cultivate si salbatice si rasele native. Ne angajam sa protejam produsele de calitate care sunt traditionale si sustenabile, precum si metodele de cultivare si procesare a acestora. Fara aceste lucruri nu poate exista o securitate a produselor.

3. Productie la scara mica
Sistemul hiper-productiv si intensiv folosit de agricultura industriala si globalizarea au dat gres. Nu a hranit planeta, astfel ca astazi un milliard de oameni sunt afectati de foamete, a poluat pamantul si apa, a distrus identitatea culturala a mai multor populatii si a redus drastic biodiversitatea. Productia la scara mica, ce isi are baza in comunitatile locale, este cea care ne poate arata calea spre un viitor stabil. Cea mai buna abordare in ceea ce priveste agricultura si pescuitul, in special in zonele mai sarace ale lumii, este una care respecta cultura locala si se bazeaza pe intelepciunea comunitatilor locale.

4. Suveranitatea hranei
Toate popoarele trebuie sa pastreze cunostintele legate de hrana si sa aiba libertatea de a decide ce soiuri cultiva si ce specii cresc si in ce mod sunt acestea transformate si pregatite pentru dieta zilnica. In special in tarile aflate in curs de dezvoltare, mentinerea traditiilor agricole si a cunostintelor legate de acestea sunt vitale pentru sanatatea comunitatilor si a culturii.
Micii fermieri isi pierd rapid pamanturile dedicate productiei locale de hrana – acestea fiind utilizate tot mai mult pentru productia destinata exportului si cea de biocarburanti – pierzand, in acelasi timp, si bunul lor cel mai de pret: semintele. Pe masura ce fermierii incep sa cumpere seminte de la companii care patenteaza cele mai productive varietati, ei abandoneaza soiurile traditionale in favoarea soiurilor care necesita cantitati masive de ingrasaminte si pesticide, fiind destinate exportului sau hranirii animalelor. Educatia este de o importanta cruciala pentru a sustine suveranitatea hranei.

5. Limba, cultura si traditie
Toate populatiile ar trebui sa aiba posibilitatea de a-si conserva limba, cultura si traditiile. Termenul de “comunitate a sustinatorilor eco-gastronomiei” descrie o idee noua de economie locala bazate pe hrana, agricultura, traditie si cultura. Prin promovarea acestor comunitati si a rolului lor esential, redam micilor producatori demnitatea culturala, apreciind la adevarata valoare cunostintele si indemanarea acestora. Facand acest lucru, ajutam si comunitatile indigene sa isi pastreze cultura si stilul de viata si le sprijinim in transmiterea acestor valori catre noile generatii. Educatia este vitala in asigurarea diversitatii culturale.

6. Productia de alimente responsabila fata de mediu
Agricultura, pescuitul si mediul inconjurator trebuie considerate drept puternic interdependente. Ele nu trebuie vazute ca simple sectoare economice, supuse modelului cerere-oferta.
Trebuie sa ne asiguram ca productia de alimente elimina sau reduce utilizarea substantelor chimice, protejeaza fertilitatea pamanturilor noastre si a ecosistemelor de apa, elimina sau reduce deseurile si promoveaza sursele de energie sustenabile.

7. Comert corect si durabil
Corectitudinea sociala si comertul corect pot fi obtinute prin activitati ce confera demnitate producatorilor si care le furnizeaza acestora o compensatie justa, preturi accesibile pentru consumatori, solidaritate si respect pentru diversitate culturala si traditii. Scurtarea lanturilor de distributie sunt elemente cheie pentru o agricultura sustenabila. Retelele de produse locale reduc impactul asupra mediului prin reducerea distantelor de transport si contribuie la conservarea culturii gastronomice locale, conferindu-i valoare. Mai mult, reducand numarul de etape intermediare, putem ajunge la costuri mai avantajoase, atat pentru producatori cat si pentru consumatori.

Sursa: Hotnews

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 29 iulie, 2017 | 0 comentarii | 244 vizualizari | 2 voturi

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Aciduzzul | 11 ianuarie, 2016 | 0 comentarii | 234 vizualizari | 0 voturi

Charles Simic Widespread ignorance bordering on idiocy is our new national goal. It’s no use pretending otherwise and telling us, as Thomas Friedman did in the Times a few days ago, that educated people are the nation’s most valuable resources. Sure, they are, but do we still want them? It doesn’t look to me as […]

Autor: Aciduzzul | 6 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 1636 vizualizari | 5 voturi

Marius Serban Se pare ca romanii nu invata nimic, dar absolut nimic, din greselile trecutului. Exista similaritati intre “revolutia” de acum 26 de ani si miscarile de protest din 2015 din Piata Universitatii. Ambele evenimente au aparut pe un fond de revolta mocnita a unor mase extinse de oameni, ambele au fost declansate de incidente […]

Autor: Aciduzzul | 5 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 248 vizualizari | 2 voturi

Marius Serban Incet-incet Piata Universitatii incepe sa semene cu protestele de acum cativa ani care au debutat furtunos, insa, s-au fasait lamentabil, dirijate cu finete de manipulatorii serviciilor secrete. OK, ati dat jos niste neobolsevici patetici, reprezentantii unui sistem corupt, bolnav, un cancer care macina incet Romania. Pana aici este bine! Dar, de ce nu […]

Autor: Aciduzzul | 5 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 1401 vizualizari | 3 voturi

Victor Roncea Am mai scris despre uriaşele sume de bani vehiculate de agenţi sub steag străin care pretind că lucrează “non-profit” în regim de “voluntariat”, pentru te miri ce: de la salvat balenele din Marea Neagră (chiar şi cele care SAR pe la TV) la salvat interesele noului KGB, bine reprezentate de “Reţeaua Deschisă” a […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2018 © BadPolitics