Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
decembrie 15, 2018, 9:37 am
Rafale
Rafale
-1°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 100%
Vânt: 29 km/h NE
Răsarit: 7:45 am
Apus: 4:36 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Editorialele editiei
Intram intr-o Europa modificata genetic?
Aciduzzul | 16 februarie, 2010 | 0 comentarii | 190 vizualizari |
(3 voturi )

organisme_modificate_geneticActiviştii de la Greenpeace au protestat, în repetate rânduri, la Bruxelles, faţă de cultivarea organismelor modificate genetic. Abia „uns“ şef al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso vrea să răspândească culturile transgenice la nivelul Uniunii Europene. Intenţia preşedintelui CE de a forţa autorizarea „alimentelor mutante“ a trezit deja dezbateri aprinse în presă şi ecouri negative la nivel de guverne. Introduse pe piaţă în 1996, ca „produse-minune”, mai ieftine, mai rezistente la dăunători etc., transgenicele şi derivatele lor au „prins” la consumatorii din SUA, dar nu şi la cei din Europa, care le-au privit din start cu reticenţă. În ciuda acestor reţineri, care nu s-au diminuat în timp, şeful CE vrea să relanseze în forţă autorizarea, la scară largă, a culturilor de porumb şi cartofi transgenici.

E drept, studiile nu au demonstrat că „alimentele mutante” ar avea un impact negativ asupra sănătăţii, dar nici nu au risipit convingător temerile consumatorilor, iar agricultorii se plâng că aceste culturi le „contaminează” rapid pe cele naturale.

La presiunile SUA şi ale Germaniei, Barroso a făcut însă o prioritate din autorizarea a cel puţin două soiuri, porumbul MON810, produs de compania americană Monsanto şi acceptat doar de Spania, şi cartoful Amflora, „năşit” de compania germană BASF, cultivat experimental doar în ţara sa natală. La mijloc sunt, evident, interese financiare de proporţii, doar BASF estimând că Amflora i-ar aduce, anual, un câştig de 30-40 de milioane de euro, în cazul în care cultura sa ar fi autorizată.

Barroso recidivează

„Barroso gândeşte în termeni financiari şi comerciali”, a comentat pentru Reuters un responsabil european avizat. „El se bazează pe studiile care nu au demonstrat riscurile consumului de OMG-uri, dar nu este deloc interesat de consecinţele pe termen lung ale acestor culturi asupra mediului”.

În plus, înlocuirea lui Stavros Dimas, fostul comisar pentru mediu şi opozant declarat al culturilor transgenice, cu mai puţin influentul Janez Potocnik din Slovenia, îi va facilita lui Barroso sarcina, e de părere sursa citată.

Prima luptă pierdută

Va trebui însă să ţină cont de reticenţele guvernelor naţionale, atente la propriile opinii publice. Şeful CE a mai suferit, anul trecut, o înfrângere politică usturătoare, când 22 din cele 27 de state membre UE au votat împotriva cererii sale de a autoriza produsele transgenice. Reuniunea unui comitet ştiinţific european, convocat, ieri, pentru a dezbate oportunitatea autorizării porumbului transgenic, s-a încheiat cu un eşec, spre dezamăgirea companiilor americane direct interesate Monsanto, DuPont şi Dow Chemical.

Deşi 13 state ar fi în prezent favorabile introducerii transgenicelor, 11 se împotrivesc categoric. S-ar putea ca, în final, decizia introducerii OMG-urilor să fie lăsată la latitudinea fiecărui guvern din cele 27 de state membre.

OMG-rile, interzise în UE din 2007

În ciuda lobby-ului desfăşurat de companiile producătoare, Uniunea Europeană a interzis, la 1 ianuarie 2007, cultura transgenicelor. România, devenită membră UE, s-a văzut nevoită să se supună legislaţiei comunitare, renunţând la culturile de soia.

Statele europene nu produc (cu excepţia Spaniei şi a Germaniei) şi nu cumpără OMG-uri, motiv pentru care în ultimii ani mocneşte un conflict diplomatic latent între Statele Unite, cel mai mare producător şi consumator de OMG-uri, şi statele UE.

În ciuda controverselor, în 2004, Comisia Europeană a impus un moratoriu referitor la utilizarea anumitor transgenice, cu obligaţia de a fi etichetate corect.

Ce sunt alimentele „mutante”

Organismele modificate genetic (OMG) au materialul genetic modificat altfel decât prin încrucişare naturală. Prima legumă „mutantă” a fost roşia, lansată pe piaţă în 1994, sub formă de pastă de tomate. În 1996, s-au introdus în agricultură şi, implicit, în largul consum, soia şi porumbul, pentru ca apoi, la scurt timp, să vină rândul cartofului, rapiţei, grâului şi orezului. Cele mai mari cultivatoare de „mutanţi vegetali” sunt SUA (72% din producţia mondială), Argentina (21%) şi Canada (6%).

Românii, primii „cobai voluntari”

Companiile din Statele Unite au profitat de lipsa legislaţiei în domeniu şi au introdus în România, începând din 1997, o serie de hibrizi de porumb, soia, sfeclă şi cartof modificate genetic.

Din motive financiare, românii au acceptat aceste produse, fără să le mai pese de riscuri. Culturile s-au extins apoi rapid. Deja, în anul 2000, Comisia Naţională pentru Securitate Biologică a aprobat oficial cultivarea în scop comercial (pe o perioadă de trei ani) a soiei RR, tolerantă la erbicid, şi a cartofului BT rezistent la gândacul de Colorado.

Marile companii americane- Monsanto şi DuPont – au pompat bani grei pentru a pătrunde pe piaţa românească.

Dar, în timp ce câştigurile au fost împărţite de un grup restrâns, românii de rând au consumat alimente mutante fără să fie informaţi corect, iar România a fost în repetate rânduri criticată pe plan internaţional că face jocul Statelor Unite şi că introduce OMG-uri în Europa pe uşa din dos.

ProteSte în Bulgaria

Bulgarii au întâmpinat cu proteste posibilitatea introducerii legale a culturilor transgenice, dezbătută acum în Parlamentul de la Sofia. Atitudine ce l-a determinat pe premierul Boiko Borisov să garanteze, ieri, că „în Bulgaria nu vor exista OMG-uri”.

A atras însă atenţia că Bulgaria va fi obligată să aplice legislaţia UE, indiferent care ar fi aceasta.

Opinia specialistului : OMG-urile nu mai rentează

Ion Toncea, Cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea

OMG-urile dăunează sănătăţii, dar, dincolo de aceasta, se pare că la noi în ţară cultivarea porumbului modificat prin inginerie genetică nu mai rentează economic. Porumbul transgenic cultivat în România este rezistent la sfredelitor, o insectă dăunătoare. Dar fermierii români au constatat în ultima vreme că atacul sfredelitorului a fost destul de slab în anii din urmă şi că astfel nu mai merită să dea banii pe sămânţa modificată genetic care este scumpă.

S-au îndreptat astfel spre soiuri nemodificate genetic, dar a căror sămânţă este mai ieftină. În plus, aceste soiuri sunt şi rezistente la secetă, ceea ce nu se poate spune despre porumbul MON810. De aceea, anul trecut, suprafaţa cultivată cu plante modificate genetic a scăzut considerabil.

Opinia specialistului : Pot afecta rinichii şi ficatul

Gabriel Păun, Preşedintele organizaţiei de mediu „Agent Green”

Organismele modificate genetic conţin un nivel de toxicitate ce poate afecta rinichii şi ficatul. S-au făcut nenumărate studii pe şobolanii de laborator, iar efectele asupra sănătăţii au apărut într-un timp foarte scurt. Pe de altă parte, aceste OMG-uri afectează şi ecosistemele, având în vedere că sunt plante care îşi produc propriul pesticid. Iniţial, cultivarea organismelor modificate genetic a fost aprobată pe baza unor studii realizate de însăşi compania producătoare, Monsanto.

Ulterior însă s-au făcut cercetări ale căror concluzii contrazic astăzi ceea ce se spunea la început. De aceea, aceste plante sunt acum sub reevaluarea Comisiei Europene. În România, suprafaţa cultivată cu OMG-uri era, în 2008, de aproximativ 7.000 de hectare, dar, în 2009, această suprafaţă s-a înjumătăţit.

Una dintre explicaţii constă în faptul că fostul ministru al Mediului Attila Korodi a ameninţat că le va interzice, ceea ce i-a speriat pe fermierii noştri. Dar noi avem altă problemă. Nu ştim în momentul de faţă locurile unde se cultivă aceste plante transgenice pentru că Ministerul Agriculturii le ţine în secret.

Revoltator! În România au fost consumate 44.000 tone de porumb modificat genetic, în 3 ani (Iulian Urban)
Fermierii români care au cultivat porumb modificat genetic, în perioada 2007-2009, au obţinut o recoltă totală de circa 44.000 tone, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

În România, s-a cultivat porumb modificat genetic pe o suprafaţă totală de 10.572 hectare. O recentă investigaţie ştiinţifică, întreprinsă în laboratoarele de biologie ale universităţilor Rouen şi Caen, în colaborare cu CRIIGEN din Franţa, a pus în evidenţă efecte negative, urmare a consumului de porumb modificat genetic (OMG). Între cele trei tipuri de porumb modificat genetic studiate se află şi porumbul MON810, cultivat în România.

Cercetătorii francezi au publicat în International Journal of Biological Sciences rezultate care arată efectele consumului de porumb modificat genetic asupra organelor vitale pentru detoxifierea organismului – rinichii şi ficatul, precum şi asupra inimii, glandelor suprarenale, splinei.

Porumbul MON810 este un organism modificat genetic (OMG), produs şi brevetat de către corporaţia agro-chimică Monsanto, comercializat în România sub marca YieldGuard. Cultivarea acestui OMG este interzisă în Franţa, Germania, Austria, Ungaria, Luxemburg şi Grecia. Alte 15 state din UE, deşi nu l-au interzis, au decis să nu-l cultive.

În România, primele evaluări cu privire la impactul organismelor modificate genetic (OMG) asupra sănătăţii oamenilor ar putea începe abia anul acesta, după data de 1 martie, după cum anunţă mass media.

Marile cotidiene bucureştene au publicat zilele trecute anunţul unei organizaţii interesate de evaluarea riscurilor organismelor modificate genetic (OMG) asupra sănătăţii oamenilor.

‘Căutam femei însărcinate şi femei care alăptează pentru a fi supuse în mod voluntar testelor de toxicitate a porumbului modificat genetic MON810 pentru organele interne rinichi şi ficat. Doritoarele se pot înscrie la, până luni 1 martie 2010′, se arată în anunţul menţionat. Primele OMG au fost introduse în mediu în anii ‘90, pentru a fi folosite în agricultură la obţinerea de recolte mai mari.

Până în prezent, OMG-urile nu au oferit fermierilor rezultatele promise. În schimb, există studii care ridică semne de întrebare cu privire la siguranţa oamenilor şi mediului, dovedit fiind că afectează solul, specii de insecte nevizate, viaţa acvatică şi conduc la creşterea rezistenţei dăunătorilor la pesticide. La reuniunea din data de 2 martie 2009, miniştrii Mediului din Uniunea Europeană au decis că statelor membre li se recunoaşte dreptul de a decide singure dacă doresc să cultive porumb modificat genetic MON810.

Câteva luni mai târziu, în iunie, Autoritatea europeană pentru securitate alimentară (EFSA) a stabilit că porumbul modificat genetic MON810, interzis în şase state ale Uniunii Europene, nu prezintă riscuri pentru sănătate sau mediu. Avizul EFSA a permis Comisiei Europene să propună statelor membre înnoirea autorizaţiei acordate în 1998 pentru importarea şi cultivarea varietăţii MON 810, produsă de firma americană Monsanto.

Sursa: Adevarul

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 22 octombrie, 2018 | 0 comentarii | 103 vizualizari | 1 vot

Tocmai am citit o nota a Jurnalistului de serviciu, suparat ca la o dezbatere despre Mediu la ProRomania n-a putut bea nici macar un pahar cu apa…. Pai, normal, la cat de multi sunt in firul de asteptare pentru devalizarea tarii asteia, nu-si pot permite sa aiba cheltuieli nedeductibile nici macar cu apa chioara, dar […]

Autor: Aciduzzul | 29 iulie, 2017 | 0 comentarii | 257 vizualizari | 2 voturi

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Aciduzzul | 11 ianuarie, 2016 | 0 comentarii | 237 vizualizari | 0 voturi

Charles Simic Widespread ignorance bordering on idiocy is our new national goal. It’s no use pretending otherwise and telling us, as Thomas Friedman did in the Times a few days ago, that educated people are the nation’s most valuable resources. Sure, they are, but do we still want them? It doesn’t look to me as […]

Autor: Aciduzzul | 6 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 1667 vizualizari | 5 voturi

Marius Serban Se pare ca romanii nu invata nimic, dar absolut nimic, din greselile trecutului. Exista similaritati intre “revolutia” de acum 26 de ani si miscarile de protest din 2015 din Piata Universitatii. Ambele evenimente au aparut pe un fond de revolta mocnita a unor mase extinse de oameni, ambele au fost declansate de incidente […]

Autor: Aciduzzul | 5 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 259 vizualizari | 2 voturi

Marius Serban Incet-incet Piata Universitatii incepe sa semene cu protestele de acum cativa ani care au debutat furtunos, insa, s-au fasait lamentabil, dirijate cu finete de manipulatorii serviciilor secrete. OK, ati dat jos niste neobolsevici patetici, reprezentantii unui sistem corupt, bolnav, un cancer care macina incet Romania. Pana aici este bine! Dar, de ce nu […]

Voturi
Vizualizari
Comentarii
22 Oct 2018 | 0 comentarii | 103 vizualizari | 1 vot
»
| comentarii | vizualizari | voturi
»
| comentarii | vizualizari | voturi
»
| comentarii | vizualizari | voturi
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2018 © BadPolitics