Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
octombrie 22, 2017, 11:08 am
Soare
Soare
16°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 72%
Vânt: 11 km/h SE
Răsarit: 7:39 am
Apus: 6:20 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Durerea Lumii
O tara irecuperabila. De 150 de ani
Aciduzzul | 19 februarie, 2012 | 0 comentarii | 233 vizualizari |
(2 voturi )

Ciuruita de datorii, tinuta la suprafata doar cu sprijinul puterilor europene, handicapata de o administratie ineficace: acest diagnostic nemilos a fost stabilit de catre francezul Edmond About… in 1858. Un text care circula astazi in Europa. Grecia este singurul exemplu cunoscut de tara care traieşte in situatie de faliment din ziua naşterii ei. Daca Franta sau Anglia s-ar afla doar un an in aceasta situatie, am trece prin catastrofe teribile. Grecia a trait mai mult de douazeci de ani in pace cu falimentul ei. Toate bugetele de la primul pâna la ultimul sunt in deficit. Atunci când intr-o tara civilizata, intrarile la buget nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile, se face un imprumut intern. Este o modalitate pe care guvernul grec nu a incercat-o niciodata şi oricum n-ar fi avut succes. A trebuit ca puterile protectoare ale Greciei sa-i garanteze solvabilitatea pentru ca sa poata negocia un imprumut exterior. Resursele oferite de acest imprumut au fost irosite de catre guvern fara nici un fel de roade pentru tara şi o data banii cheltuiti, a trebuit ca garantii, din pura bunavointa, sa acopere interesele. Grecia nu le putea plati.

Astazi ea a renuntat la speranta de a-şi achita vreodata imprumuturile. Nici in cazul in care cele trei puteri protectoare ar continua la nesfârşit sa plateasca in locul ei, Grecia nu s-ar afla intr-o stare mai buna. Cheltuielile ei tot nu sunt acoperite de propriile sale resurse.

O tara unde impozitele sunt platite in natura

Grecia este singura tara civilizata unde impozitele sunt platite in natura. Banii sunt atât de rari in tara incât a trebuit coborât la acest mod de perceptie. Guvernul a incercat initial sa dea in arenda impozitul, dar fermierii, dupa ce s-au angajat temerar, nu şi-au respectat angajamentele iar statul, lipsit de putere, nu avea cum sa-i constranga. De când statul colecteaza el-insuşi impozitele, costurile colectarii sunt mult mai mari iar veniturile au crescut foarte putin.

Contribuabilii fac ce faceau agricultorii: ei nu platesc. Proprietarii bogati, care sunt in acelaşi timp oameni influenti, au gasit mijloace de a frustra statul, fie cumparând, fie intimidând angajatii. Aceştia, fara vreun viitor asigurat, susceptibili sa fie destituiti la prima schimbare de minister, nu urmaresc interesele statului, ca la noi. Ei se gândesc numai sa-şi faca relatii, sa crute puternicii şi sa câştige bani. Iar in ceea ce priveşte micii proprietari, care trebuie sa plateasca pentru cei mari, ei sunt protejati impotriva confiscarilor, fie de vreun prieten puternic, fie de propria lor mizerie.

Grecii se cunosc mult şi se iubesc un pic

Legea nu este niciodata in Grecia entitatea fara mila pe care o cunoaştem noi. Angajatii asculta contribuabilii. Atunci când toata lumea se tutuieşte şi când se cheama toti frati, se gaseşte intotdeauna un mijloc de a te intelege. Toti grecii se cunosc mult şi se iubesc un pic. In schimb ei cunosc prea putin aceasta fiinta abstracta numita Stat şi nu o iubesc defel. In sfârşit, perceptorul este prudent: el ştie ca nu trebuie sa exaspereze pe nimeni, ca trece printr-unele stradute intunecate când merge spre casa şi ca un accident se poate intâmpla repede.

Pentru contribuabilii nomazi (pastori, taietori de lemne, carbunari, pescari), a nu plati impozitele este o placere, şi chiar o chestiune de onoare. Ei gândesc ca pe vremea turcilor, ca duşmanul lor este stapânul lor şi ca cel mai frumos drept al omului este sa-şi pastreze banii. De aceea, miniştrii de Finante dinainte de 1846 faceau doua bugete ale veniturilor. Unul, bugetul de exercitiu, indica sumele pe care guvernul ar fi trebuit sa le primeasca in anul respectiv; celalalt, bugetul de gestiune, indica ceea ce spera sa primeasca.

Şi, cum miniştrii de finante sunt susceptibili sa greşeasca in favoarea statului in calculul acestor resurse probabile, ar fi trebuit sa fi facut un al treilea buget, cu suma pe care guvernul era sigur de a o primi. De exemplu, in 1845, pentru produsul maslinilor din domeniul public, dat in arenda particularilor, ministrul inscria in buget o suma de 441 800 drahme. El spera (buget de gestiune), ca, din aceasta suma, statul ar fi norocos sa primeasca 61 500 de drahme.

Dar aceasta speranta era indrazneata fiindca anul precedent, statul nu primise pentru acest articol nici 441 800 drahme, nici 61 500 de drahme, ci 4457 de drahme şi 31 de centime, adica aproximativ un procent din ceea ce i se datora. In 1846, ministrul de Finante nu a mai scris niciun buget de gestiune şi obiceiul s-a pierdut.

Nimeni nu imprumuta guvernelor neconsolidate

Cheltuielile Greciei constau din: datoria publica (datoria interna, datorie externa), lista civila, indemnitatile Camerelor, serviciul ministerelor, costuri de colectare şi de guvernare, cheltuieli diverse.

Daca aş cunoaşte un guvern care s-ar indoi de puterea lui, de creditul lui, de afectiunea partizanilor sai şi de prosperitatea tarii, i-aş spune: “Fa un imprumut !”.

Dar nimeni nu imprumuta guvernelor care nu sunt considerate a fi consolidate. Banii se imprumuta guvernelor considerate suficient de sincere pentru a-şi indeplini angajamentele. Nu imprumutam decât guvernelor pe care dorim sa le mentinem ca atare. Opozitia nu a stat la baza colectarii de fonduri publice nicaieri in lume. Şi in fine, nu se imprumuta altcuiva decât atunci când ai bani de dat imprumut.

Sursa: Press Europe

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 19 aprilie, 2014 | 2 comentarii | 3548 vizualizari | 12 voturi

Cât a plătit Omenirea pentru înființarea statului ISRAEL? Partea întâi Mărturia unui evreu foarte bine informat: BENJAMIN H. FREEDMAN. Cine a declanșat și la ce au folosit războaiele mondiale? Opinia unui evreu care a fost în mijlocul evenimentelor. Articol preluat din revista Lumea nr. 7/2010. Discurs ţinut de Benjamin H. Freedman, consilierul preşedintelui W. Wilson, […]

Autor: Aciduzzul | 6 aprilie, 2014 | 0 comentarii | 234 vizualizari | 2 voturi

Alexandra Davidoiu Au trecut 70 de ani de la marea tragedie din 4 aprilie 1944, când Bucureştiul, capitala României, a fost ţinta unui masiv bombardament al aviaţiei americane. Au fost vizate ţinte civile, cu deosebire zona Gării de Nord, dar şi partea centrală a oraşului, zone care nu aveau o justificare militară, deoarece frontul se […]

Autor: Aciduzzul | 11 septembrie, 2013 | 2 comentarii | 1056 vizualizari | 7 voturi

Este 11 septembrie, asa ca trebuie sa dam cezarului ce-i al cezarului. Asadar, trebuie sa vorbim putin dspre 9/11 probabil ceva mai aplicat si mai putin elogios decat o face mainstream media. Principala inspiratie a acestui articol o constituie interviurile cu Dr. Alan Sabrosky (Former Director of Studies at the US Army War College), care […]

Autor: Aciduzzul | 6 septembrie, 2013 | 0 comentarii | 573 vizualizari | 4 voturi

Autor: Aciduzzul | 21 august, 2013 | 0 comentarii | 247 vizualizari | 4 voturi

Documents déclassifiés officiels du FBI : Nombre de Juifs en Europe(années 40) divulgués. L’animateur de l’émission « L’Autre Monde« , sur la radio québécoise CHOQ.FM (Shock.fm pour la partie anglophone), présentée par François Marginean, affirme lors d’une émission du 11 Avril 2011, que des documents du FBI classés dans les années 40-50 puis déclassifiés en […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics