Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
octombrie 21, 2017, 1:04 pm
Soare
Soare
19°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 67%
Vânt: 4 km/h E
Răsarit: 7:38 am
Apus: 6:22 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Editorialele editiei
Profesorul Dinu Giurescu alerteaza romanii: Statutul Minoritatilor poate duce la prabusirea hotarelor Romaniei. VIDEO/AUDIO/FOTO/DOC (Ziaristi Online)
Aciduzzul | 9 iunie, 2011 | 1 comentarii | 454 vizualizari |
(3 voturi )

O afirmatie deosebit de grea si un semnal de alarma extrem de grav catre toate autoritatile statului a facut ieri profesorul academician Dinu C Giurescu la dezbaterea privind Statutul Minoritatilor, organizata de societatea civila romanesca la Senat. “Am asistat odata la prabusirea frontierelor Romaniei, in 1940, ca elev de liceu. N-as vrea sa asist a doua oara la prabusirea hotarelor tarii, prin vointa factorilor politici interni”, a spus istoricul Dinu C Giurescu, in incheierea alocutiunii sale (video mai jos) despre Statutul Minoritatilor si atacul la fiinta nationala si statul roman prin Legea Educatiei si propunerea de regionalizare a tarii. “Este o adevarata ofensiva la articolul I din Constitutia Romaniei. Miza este de prima insemnatate: este vorba de destramarea treptata a statului roman si a hotarelor sale”, a subliniat profesorul Giurescu la dezbatera desfasurata, parca nu intamplator, in sala Avram Iancu a Parlamentului Romaniei.

De observat ca desi au fost invitate toate formatiunile politice, singura care a stralucit prin lipsa, sfidand academicieni, istorici, membri ai societatii civile si, mai ales, pe reprezentantii romanilor din Harghita, Covasna si Mures, a fost tocmai organizatia etnica responsabila de santajarea PDL si tentativa de destramare a Romaniei: UDMR. “Ce vreti, domnilor?” – s-a adresat profesorul Giurescu marilor absenti minoritari – “vreti sa retransformam Transilvania intr-o provincie maghiara. E, asta nu se mai poate! Se poate doar daca factorii interni cedeaza”. Vorbind despre modalitatea “dibace” prin care extremistii maghiari au desprins unele judete ale Romaniei pentru a le baga in “Casa Ungariei” de la Bruxelles, academicianul a spus: “Le desprindem din Romania daca noi le dam. Aici e o chestiune de interes national. Pentru mine ca istoric si ca fiul al parintelui si bunicului meu sunt absolut… nu-mi vine sa cred ca partidele politice romanesti nu pot sa gaseasca o solutie impreuna ca sa pastreze coeziunea statului roman si sa apere identitatea nationala a acestei tari”.

Ziaristi Online ofera, in exclusivitate, cele mai importante luari de cuvant de la aceasta dezbatere, la care, printre altele, s-a solicitat imperativ respingerea acestui atentat la statul national unitar roman – Statutul Minoritatilor – si infiintarea unei Comisii parlamentare de ancheta asupra incalcarilor repetate ale Legii de catre reprezentatii organizatiei maghiare aflata la Guvernare si in ceea ce priveste neaplicarea Legii de catre organele MAI din Harghita, Covasna si Mures, la ordinele conducerii politice a Ministerului de Interne. Este de luat in seama, de catre unele personaje pripasite prin politica damboviteana si teleghidate de grupuri de interese antiromanesti, ca o eventuala asumare a raspunderii pe Legea Statutului Minoritatilor va fi cantecul de lebeda al PDL.

Ascultati aici o relatare de la fata locului realizata de Septimiu Sever pentru Radio Romania Actualitati, vizionati interventiile si cititi mai jos Comunicatul final al dezbaterii – publicat si de RGN Press – si o Sinteza documentara asupra consecintelor impunerii Statutului Minoritatilor anti-Romania.

Centrul European de Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane
Centrul European de Studii Covasna – Harghita

COMUNICAT
Centrul European de Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane si Centrul European de Studii Covasna – Harghita a organizat in data de 7 iunie a.c., in sala „Avram Iancu” din Parlamentul Romaniei, dezbaterea cu tema „Consecintele adoptarii statutului minoritatilor nationale asupra Statului Roman si a romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures”.

La dezbatere au participat: academicianul Dinu C. Giurescu, prof. univ. dr. Radu Baltasiu director al Centrului European de Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane, Eugen Popescu, presedinte executiv al Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni (moderatorul dezbaterii), dr. Ioan Lacatusu, director al Centrului European de Studii Covasna – Harghita, Mircea Dusa, vicepresedintele Camerei Deputatilor, parlamentari PSD, PDL si PNL, din care amintim Lia Olguta Vasilescu, Florin Postolachi, Sergiu Andon, Horia Grama alti parlamentari, cercetatori, profesori universitari, juristi, istorici, istorici, jurnalisti precum si reprezentantii Forumului Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures.

Participantii la dezbateri au hotarat sa solicite parlamentarilor din cadrul Camerei Deputatilor sa nu adopte proiectul legii Statutului minoritatilor nationale, in forma propusa de UDMR, deoarece aceasta initiativa legislativa urmareste in fapt reglementarea drepturilor colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitarii drepturilor colective, infiintarea unor institutii entice, paralele cu cele ale Statului Roman, realizandu-se astfel un transfer de suveranitate de la majoritate la minoritate, un pas decisive spre realizarea autonomiei teritoriale pe criterii entice.

S-a cerut membrilor coalitiei guvernamentale sa nu adopte proiectul legii Statutului minoritatilor nationale, prin asumarea raspunderii guvernamentale, deoarece actul normativ respectiv reglementeaza probleme de interes national, care vizeaza prezentul si viitorul Statului Roman, integritatea si suveranitatea sa.

S-a evidentiat necesitatea, ca la baza adoptarii unei legi de o asemenea importanta, sa stea studii temeinice elaborate de Academia Romana si alti specialisti din mediul universitar si din institutiile abilitate ale statului.
S-a solicitat ca proiectul legii Statutului minoritatilor sa fie pus in dezbaterea Parlamentului Romaniei, numai dupa aparitia reglementarilor unitare ale Uniunii Europene, in problema minoritatilor nationale.

S-a hotarat participarea reprezentantilor mediului academic si ai Forumului Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures la dezbaterea proiectului legii Statutului Minoritatilor Nationale, din cadrul Comisiei pentru drepturile omului si minoritati, din cadrul Camerei Deputatilor.
S-a solicitat infiintarea unei Comisii care sa efectueze o ancheta parlamentara in judetele Covasna, Harghita si Mures pentru cercetarea aspectelor referitoare la disolutia Satului Roman, discriminarea, marginalizarea si asimilarea romanilor din cele trei judete si activitatea organizatiilor maghiare de extrema dreapta care actioneaza nestingherite in spatiul public romanesc.

S-a cerut initierea unor proiecte de legii privind sustinerea finaciara, de la bugetul central de stat, a unor publicatii romanesti din judetele Covasna, Harghita si Mures si continurea demersurilor in vederea asigurarii finantarii, de la bugetul central, a proiectelor culturale ale asociatiilor, ligiilor si fundatilor membre ale Forumului Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures.

S-a convenit infiintarea, din randul parlamentarilor, apartinand intregului spectrul politic romanesc, a unui “Pact pentru Romania”, care sa militeze pentru promovarea valorilor si identitatii romanesti si contracararea razboiului de imagine care se duce impotriva Romaniei.
Biroul de presa al CESCH
8.06.2011

Prof Dinu C Giurescu despre Statutul Minoritatilor anti-Romania si atacul UDMR la fiinta nationala

UDMR: stat in stat. Prof Radu Baltasiu, Mircea Dusa si Ioan Lacatusu

Petre Turlea si Lia Olguta Vasilescu despre Statutul Minoritatilor

Minoritatile si lasitatea politicienilor – Av Ioan Sabau Pop

Centrul European de Studii Covasna – Harghita
Consecintele adoptarii statutului minoritatilor nationale asupra Statului Roman si a romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures

Sinteza documentara
Prezenta Sinteza documentara cuprinde selectiuni din mai multe studii, articole, rapoarte, comunicate, rezolutii, apeluri ale unor specialisti din mediul academic, reprezentanti ai principalelor partide politice parlamentare, si ai Forumului Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures,
Alte materialele care abordeaza problematica consecintele adoptarii statutului minoritatilor nationale asupra Statului Roman si a romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures sunt postate pe site-ul Forumului Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures, la adresa: www.forumharghitacovasna.ro

* * *
I. Consideratii generale referitoare la proiectul de lege privind Statutul minoritatilor nationale din Romania.
I.1. Principalele initiative si proiecte anterioare proiectului de lege privind Statutul minoritatilor nationale
Initierea proiectului de lege privind Statutul minoritatilor nationale din anul 2005 a fost precedata incepand cu anul 1990 de o serie de initiative care se intind de la recunoasterea altor drepturi individuale ale persoanelor apartinand minoritatilor nationale decat cele deja reglementate pana la acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice, sub denumirea de tinutul secuiesc unei regiuni care ar urma sa includa judetele Covasna, Harghita si partial Mures.

Astfel, in anul 1993 a fost initiat de UDMR proiectul de lege privind minoritatile nationale si comunitatile autonome. Similar proiectului de lege in discutie si acest proiect viza deopotriva acordarea de drepturi individuale si acordarea de drepturi colective. Proiectul prevedea impartirea statului pe criterii etnice, recunoasterea minoritatilor etnice ca elemente constitutive ale statului si deci consacrarea statului multinational, precum si acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

O alta propunere legislativa, initiata de parlamentari ai UDMR, o reprezinta proiectul de lege privind Statutul de autonomie a Tinutului Secuiesc din anul 2004. De mentionat aici este ca, dupa respingerea la Senat, aceasta initiativa a fost transmisa Camerei Deputatilor ca si camera decizionala care a ezitat pana in prezent sa se pronunte asupra ei. Acest proiect de lege se afla la Camera Deputatilor din 12 octombrie 2005. Propunerea vizeaza constituirea unei regiuni autonome sub denumirea de tinutul secuiesc in care, colectivitatea autohtona sa dispuna de prerogative de autoadministrare si chiar de unele prerogative de ordin statal. Potrivit proiectului, tinutul secuiesc ar fi o regiune autonoma cu statut special si ar avea urmatoarele autoritati: consiliul de autoadministrare, ca autoritate legiuitoare autonoma, comisie de autoadministrare si presedinte al tinutului secuiesc ca autoritati executive autonome

Cele doua initiative prezentate sunt insotite de o multitudine de alte proiecte cu caracter segmentar si de etapa. De amintit sunt in context si initiativele legislative si/sau de alta natura care converg spre acelasi scop, ori demersurile pe langa organizatiile internationale ale Republicii Ungare de sustinere a drepturilor colective si a acordarii de catre Romania a autonomiei politice pentru minoritatile nationale si, in special, pentru minoritatea maghiara.

Din punctul de vedere al initiatorilor, aceste proiecte de acte normative ori acte normative adoptate, interne si externe, sunt fundamentate pe faptul ca maghiarii sunt considerati o componenta inalienabila a natiunii maghiare universale. Pe fond, aceste deziderate nu doar ca exced in totalitate sistemului de protectie al minoritatilor nationale consacrat de catre dreptul international dar, nici nu se afla in legatura cu drepturile si obligatiile ce fac obiectul acestui sistem care urmaresc si sunt circumscrise obiectivului egalitatii depline si efective intre persoanele apartinand minoritatii si persoanele apartinand majoritatii. In literatura de specialitate acestea au fost considerate formule alternative la variantele revizioniste traditionale

I.2. Consideratii privind proiectul de lege privind Statutul minoritatilor nationale din Romania
Proiectul de lege privind Statutul minoritatilor nationale din Romania a fost initiat de catre Guvernul Romaniei in anul 2005 si a fost respins de catre Senatul Romaniei la data de 24 octombrie a aceluiasi an si se afla in prezent in dezbaterea Camerei Deputatilor.
Textele proiectul de lege pot fi clasificate in doua mari categorii: a) texte care reiau prevederi legale deja existente, precum cele privind prevenirea faptelor de discriminare, utilizarii limbii materne in relatia cu autoritatile publice, invatamantul in limba materna, organizarea si finantarea de la bugetul statului de mijloace mass-media in limba materna, libertati religioase etc. si, b) texte care reglementeaza autoritati, institutii juridice si alte elemente circumscrie sferei autonomiei politice a minoritatilor nationale.

Principalele referiri vizand acordarea autonomiei politice si consacrarea drepturilor colective pentru minoritatile nationale sunt: cele privind impunerea minoritatilor nationale ca factori constitutivi ai Statutului Roman, cele privind constituirea minoritatilor ca persoane juridice, cele privind infiintarea de organisme ale minoritatilor nationale (cele mai reprezentative astfel de organisme fiind consiliile nationale ale autonomiei culturale, dotate cu personalitate juridica de drept public si investite cu autoritate de stat), cele privind obligarea autoritatilor statului de a obtine acordul Consiliului National al Autonomiei Culturale al Minoritatii respective, inainte de adoptarea unor decizii si in acele situatii prevazute de proiectul de lege etc.

Avand in vedere cele expuse se poate formula o prima concluzie si anume aceea ca, prin aceste prevederi, dar si prin alte prevederi subsidiare, Statutul minoritatilor nationale, in aceasta forma, pune bazele schimbarii caracterului de stat national al Romaniei in acela de stat multinational. Aceasta deoarece, reglementarile mai sus amintite sunt specifice acestei forme de organizare statala. Din acest punct de vedere proiectul de lege poate fi apreciat ca fiind neconstitutional in cazul dispozitiilor subsumate acordarii autonomiei politice. Aceeasi concluzie se impune si in situatia impunerii obtinerii acordului consiliilor nationale ale autonomiei locale de catre autoritatile centrale ale statului, fara de care, adoptarea deciziilor de interes pentru minoritatile nationale nu se poate face. Alaturi de alte prevederi ale proiectului, acest element, statueaza implicit realizarea unui partaj de suveranitate intre stat si minoritati.

O a doua observatie cu caracter general, facand abstractie de discutia referitoare la neconstitutionalitatea proiectului, acesta nu tine cont de posibilitatile concrete ale Romaniei de sustinere financiara a drepturilor colective si de oportunitatea unei astfel sustineri.
Pe de alta parte, proiectul de lege contine paragrafe confuze, in unele situatii minoritatile nationale parand a fi vazute ca natiuni. Astfel, in continutul proiectului se face vorbire de comunitatile minoritatilor nationale ori de simboluri nationale si sarbatori nationale.

Pe fondul prevederilor referitoare la invatamantul la toate nivelurile in limba minoritatilor nationale, utilizarea in toate raporturile publice a limbii materne, obligativitatea cunoasterii de catre functionari publici, agenti de politie, grefieri, personal medico-sanitar, sustinerea tuturor sustinerea tuturor examenelor educationale ori profesionale in limba materna, fara prevederi referitoare la platforme si instrumente de insusire a limbii oficiale romane, putem concluziona ca efectele acestui mod neechilibrat de reglementare va conduce in timp la formarea unor grupuri de persoane apartinand minoritatilor nationale care nu vor cunoaste limba romana.

Aceleasi reglementari, prin modul de formulare, precum si dispozitiile referitoare la redactarea documentelor oficiale in limba materna a persoanelor apartinand minoritatilor nationale de catre autoritatile publice centrale, institutii de invatamant, institutii de cultura, culte, indiferent daca acestea se afla sub autoritatea statului, organelor administratiei publice locale sau autoritatilor minoritatilor nationale, constituie o aducere a limbilor minoritatilor nationale in sfera caracterului de limbi oficiale. Prin faptul ca aceste prevederi incumba si administratiei centrale a statului, nu doar autoritatilor locale, vom remarca faptul ca acest text confera limbilor minoritatilor nationale caracter de limba potential oficiala la nivel national, depasindu-se astfel chiar eventual caracter, oricum neconstitutional, de limba oficiala regionala.

Un aspect esential de analizat priveste consecintele adoptarii si aplicarii in aceasta forma a statului persoanelor apartinand minoritatilor nationale asupra cetatenilor romani de nationalitate romana din unitatile administrativ – teritoriale in care acestia sunt numeric inferiori, care reclama adancirea inechitatilor si a discriminarii la care sunt deja supusi, discriminare constata prin mai multe hotarari al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii si care, de facto, fiind numeric inferiori, suporta toate avatarurile situatiei de minoritar. Acestia considera ca inechitatile si discriminarile vor lua amploare pana la determinarea mai mult sau mai putin pasnica de parasire a judetelor Covasna si Harghita, deziderat ce reiese din unele discursuri publice ale liderilor politici si civici maghiari precum si din presa controlata de acestia.

Nu in ultimul rand, o analiza pragmatica a efectelor eventualei adoptarii a proiectului de lege in discutie, se impune si in raport de obtinerea de catre persoanele apartinand minoritatii maghiare, organizate in baza acestui proiect Romania in corporatii publice cu drept de autoadministrare, a cetateniei maghiare in baza noi legii maghiare a cetateniei din anul 2011.

Pe fondul celor aratate, se poate formula concluziona cu certitudine asupra caracterului neconstitutional al proiectul de lege privind Statutul minoritatilor nationale din Romania, asupra faptului ca acesta excede sistemului de protectie al minoritatilor nationale reglementat in documentele juridice internationale. El poate fi apreciat exclusiv ca un deziderat politic al UDMR, pe care Romania il poate satisface sau nu, in baza vointei sale suverane si nu in baza unor obligatii internationale si numai in urma unei eventuale si prealabile revizuiri constitutionale.

II. Proiectul legii Statutului minoritatilor nationale asigura cadrul legal pentru constituirea enclavei maghiare pe cuprinsul judetelor Harghita, Covasna si partial Mures

Proiectul Statutului minoritatilor nationale promoveaza concepte cu vocatie de suveranitate la adapostul retoricii drepturilor minoritatilor. Proiectul mentionat destructureaza juridic statul roman, prin instituirea unor elemente statale noi, precum: „comunitatea nationala a minoritatilor”; „pamantul natal al comunitatii” maghiare si „autonomie culturala a minoritatilor nationale”.

Destructurarea statului se dovedeste o actiune juridica complexa, de destramare a normelor de drept care reglementeaza statul, fiind promovata de UDMR. Destramarea normelor de drept se realizeaza prin introducerea in legislatie a conceptelor de natura etnica, care modifica continutul elementelor statului si inhiba functionarea eficienta si plenara a statului in domenii fundamentale.

In noul cadru legal, in care statul national devine precar, principiile etnice se instituie ca eficiente, avand forta juridica de a constitui o noua entitate statala, de natura etnica. In aceste conditii, in teritoriul in care maghiarii sunt majoritari, constituirea entitatii statale devine o realitate juridica eficienta si plenara, in eventualitatea adoptarii Proiectului Statutului aceasta realitate devenind si legitima.

Noile concepte de drept public promovate de Proiectul Statutului minoritatilor sunt insotite de prevederi care largesc cadrul juridic segregationist si reglementeaza in sensul unei actiuni de enclavizare promovata prin lege, in contra reglementarilor constitutionale si vointei poporului roman.
Teza minoritatilor nationale ca factor constitutiv in stat este intarita in cuprinsul Proiectului de lege printr-o multitudine de alte instrumente juridice noi, neacceptate de dreptul public. Conceptul de „comunitate nationala a minoritatilor”, reflectat in forme juridice diverse precum: „minoritate nationala”, „identitate a comunitatii minoritatilor nationale”, „componenta etnica a unor regiuni locuite in mod traditional de anumite comunitati etnice”, „pondere a minoritatilor nationale” este un astfel de instrument, expresie a viziunii revizioniste si segregationiste a UDMR.

Un alt concept juridic nou promovat de Proiectul Statutului, care tine de esenta drepturilor colective etnice, propriu viziunilor segregationiste si separatiste, il reprezinta cel de „pondere a minoritatilor nationale care locuiesc in anumite zone sau regiuni”. Acest concept intra in conflict cu intreaga filosofie constitutionala, intemeiata pe drepturi, libertati si indatoriri individuale, precum si pe egalitatea intre cetateni sau solidaritatea acestora.

Textele sunt inacceptabile intr-o societate moderna, democratica, bazata pe drepturi individuale ale cetatenilor, asemenea concepte, de substanta colectivista si etnica, fiind de natura a genera logica periculoasa a conflictelor si a purificarilor etnice. Prin urmare, Proiectul Statutului minoritatilor nu instituie numai un element nou al statului, minoritatile nationale ca factor constitutiv, ci creeaza si instrumente juridice noi, de limitare a drepturilor cetatenilor in teritoriile locuite majoritar de maghiari, pe criterii etnice, lingvistice, de nationalitate si religioase. Aceste instrumente, precum cel al impunerii respectarii unor „ponderi” numerice etnice, reprezinta o conditie noua pentru instituirea minoritatilor etnice ca elemente ale unei entitati statale constituite pe teritorii precis delimitate.

Destructurarea statului prin instituirea unui element nou statal fata de cel de „teritoriu national”, si anume „pamantul natal al comunitatii maghiare”, care apare in Proiectul Statutului minoritatilor sub forma: „zone ale tarii unde minoritatile se regasesc traditional”,„regiuni locuite in mod traditional de anumite comunitati etnice”, „zone in care se vorbeste aceeasi limba”, „zone unde exista o anumita pondere a minoritarilor” etc.
Destructurarea statului prin instituirea unui element statal nou, diferit de cel al „suveranitatii nationale”, sub forma: „autonomia culturala a minoritatilor nationale”.

Conceptul de „autonomie culturala a minoritatilor nationale” nu este reglementat de Constitutie. Intelegem continutul „autonomiei culturale” ca pe un drept decizional al natiunii maghiare de exercitare a suveranitatii in numele poporului maghiar, prin institutii de drept public, in domenii fundamentale ale statului: organizarea invatamantului, culturii, economiei, administratiei publice. Conceptul de „autonomie teritoriala”, definit ca o simpla asociere a administratiilor publice locale, in baza vointei suverane a natiunii maghiare majoritare din cadrul acelor teritorii, apare ca o consecinta fireasca a „autonomiei culturale”, un act juridic formal si cu neputinta de ingradit prin instrumentele statului national.

In consecinta, „autonomia culturala” reprezinta corolarul juridic al Proiectului Statutului, cel de al treilea element al statalitatii: suveranitatea poporului maghiar si a institutiilor publice etnice maghiare, in domeniile nationale ale invatamantului, culturii si administratiei publice locale, in teritoriile locuite majoritar de maghiari.

Proiectul Statutului minoritatilor reglementeaza, totodata, in Capitolul V, modul in care sunt organizate, functioneaza si sunt alese organele puterii de stat etnice: Consiliile Nationale ale Autonomiei Culturale. Avand ca fundament vointa comunitatilor nationale ale minoritatilor, exprimata prin vot, Consiliile Nationale ale Autonomiei Culturale reprezinta adevarate parlamente etnice, care functioneaza in sesiuni plenare si in comisii de specialitate, dupa modelul Parlamentului Romaniei. Consiliile Nationale Autonomiei Culturale au vocatia legala de a primi delegari de competente din partea Parlamentului, Guvernului, autoritatilor administratiei publice locale alese privind „identitatea etnica, culturala, lingvistica a minoritatii nationale”.
Consiliile Nationale ale Autonomiei Culturale dispun de secretariate proprii, care reprezinta atributul executiv al acestora. Consiliile Nationale ale Autonomiei Culturale au vocatia de a intra in conflict cu autoritatile statului roman, in acele situatii, pentru solutionarea conflictelor fiind competente instantele judecatoresti de contencios administrativ (art. 72 din Proiect).

Practic este vorba despre conflicte institutionale intre organisme statale care exercita, in mod paralel, puterea de stat: pe de o parte puterea publica a poporului roman, pe de alta parte puterea publica a comunitatii maghiare, in domeniile expres prevazute de lege. Proiectul Statutului minoritatilor nationale este reflectarea Programului politic al UDMR, fundamentat pe concepte ideologice si juridice neconstitutionale, de esenta revizionista, segregationista si separatista, care pun in centrul viziunii autoorganizarea, autoadministrarea si autodeterminarea comunitatilor minoritare, mai precis a comunitatii maghiare, pe criterii etnice.

Actiunea legislativa reprezinta o inlaturare a conceptelor si principiilor juridice constitutionale legate de definirea, organizarea si functionarea statului roman. Complexul de concepte si principii juridice noi, fundamentate pe teoria drepturilor colective, a drepturilor istorice la pamantul natal, a drepturilor de autoorganizare, autoadministrare si autodeterminare substituie conceptele constitutionale. Acest complex reprezinta o actiune de destructurare juridica sistematica a statului national, suveran si independent, unitar si indivizibil roman, creat pe principiul drepturilor individuale ale cetatenilor. Destructurarea consta in denaturarea si redefinirea celor trei elemente fundamentale ale statului: populatia, teritoriul si suveranitatea, ca realitati juridice etnice.

Actiunea legislativa reprezinta, in acelasi timp, constituirea unei noi entitati statale, de esenta etnica, apartinand minoritatii maghiare, in teritoriile locuite majoritar de aceasta, cu organisme de stat etnice, care limiteaza suveranitatea nationala si o substituie printr-o suveranitate noua, etnica, in domenii fundamentale ale vietii publice: invatamant, educatie, cultura, alte drepturi de natura etnica, lingvistica, religioasa.

Actiunea legislativa reprezinta, in fapt, constituirea autonomiei teritoriale a minoritatii maghiare in teritoriile locuite majoritar de aceasta, autonomia culturala continand implicit elementul teritorialitatii. Autonomia teritoriala este, in acceptia Programului UDMR, un ultim pas, pur formal, de asociere a administratiilor locale in teritoriile locuite majoritar de maghiari. Proiectul nu reprezinta interesele comunitatii maghiare si nici ale romanilor, mai ales a romanilor numeric minoritari in judetele Harghita, Covasna si partial Mures. Proiectul are conotatii proprii ideologiilor de tip totalitare.

III. Alte aspecte generale privind consecintele adoptarii statutului minoritatilor nationale asupra Statului Roman si a romanilor din judetele Covasna, Harghita si Mures

Inca de la supunerea spre dezbatere publica a proiectului Legii statutului minoritatilor nationale, reprezentantii societatii civile si ai principalelor partide politice din judetele Covasna, Harghita si Mures, precum si ai mediului academic, si-au exprimat public dezacordul fata de adoptarea acestui proiect de lege, subliniind consecintele grave ce le-ar avea adoptarea lui in forma propusa de UDMR.

Din multitudinea demersurilor intreprinse, in acest sens, am retinut cateva:

A. MEMORANDUM inaintat la 1 noiembrie 2005, de catre reprezentantii organizatiilor civice si formatiunilor politice din judetele Covasna si Harghita, in care, printre altele se mentioneaza:

„Ne exprimam ingrijorarea fata de demersurile liderilor UDMR privind realizarea cu orice pret a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a asa-zisului „Tinut Secuiesc”, obiectiv pentru care autonomia culturala este, dupa cum nu se sfiesc sa o declare, un pas decisiv, acesta asigurand cadrul institutional si functional al autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Consideram ca acest demers, facut cu ignorarea totala a comunitatii romanesti, este un act nepermis de aroganta si sfidare la adresa locuitorilor care nu apartin etniei maghiare din judetele Covasna, Harghita si Mures si care reprezinta peste 40 % din totalul populatiei celot trei judete”.

B. Comunicatul de presa al Forumul Civic al Romanilor din Harghita si Covasna, din 7 septembrie 2006, document in care se reafirma pozitia societatii civile romanesti din cele doua judete, de respingere a proiectului Statului minoritatilor nationale, dupa cum urmeaza:

„Printre altele, proiectul ignora cu desavarsire asigurarea protectiei persoanelor de nationalitate romana, aflate in minoritate in ariile locuite preponderent de minoritati nationale. Exemplul tipic este Harghita si Covasna unde, daca s-ar adopta in forma actuala, proiectul ar duce la crearea de jure a unui stat in stat, guvernat de UDMR, ceea ce contravine tuturor legilor si conventiilor europene. Atunci cand vor vota, parlamentarii trebuie sa aiba in vedere si efectele nefaste in climatul psiho-socio-cultural si uman pe care le-ar putea avea aprobarea acestui proiect asupra romanilor din Covasna si Harghita, care se vad abandonati de statul roman si considerati „pierderi colaterale”, inevitabile, in procesul de tranzitie si de integrare in Uniunea Europeana.

Actualul cadru juridic asigura pe deplin protectia minoritatilor nationale, exercitarea nestingherita a tuturor drepturilor identitare, culturale, educationale, la standarde superioare celor europene. In aceasta situatie, cei care au nevoie de un cadru legal de protectie sub acest aspect sunt romanii din zona, ce constituie o minoritate numerica supusa discriminarii si marginalizarii sub „sceptrul UDMR”, in mijlocul Romaniei. Facem apel la toate fortele politice si civice romanesti, din intreaga tara si din Diaspora, sa actioneze pentru sustinerea demersului nostru menit de a preveni legiferarea unui astfel proiect de lege contrar legislatiei europene si Constitutiei Romaniei.”

C. Apelul pentru apararea demnitatii nationale al Forumului Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures, din 2 aprilie 2011, din care redam:
„Reprezentantii romanilor din cele trei judete si-au exprimat ingrijorarea fata de efectele unor actiuni organizate in 15 martie, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, precum si fata de consecintele pe care le-ar avea adoptarea unor proiecte de legi in forma propusa de UDMR in principal proiectul Legii statutului minoritatilor nationale si cel al regionalizarii Romaniei. S-a facut apel pentru apararea demnitatii nationale si s- a solicitat crearea unui curent in Parlamentul Romaniei, fara culoare politica, care sa impiedice votarea unor legi care duc la pierderea autoritatii statale in judetele Covasna, Harghita si Mures. S-a precizat ca grupul de actiune pentru demnitatea nationala va face tot ceea ce ii sta in putinta pentru mentinerea unei stari de normalitate in Harghita, Covasna si Mures, unde etnicii maghiari din Romania traiesc in majoritate, precizandu-se ca normalitate inseamna convietuire multietnica si pluriconfesionala si nu o enclava etnica in inima Romaniei”

Toate analizele prezentate, si multe altele, au avut la baza studierea legislatiei europene in materie, concluziile unor cercetari sociologice si pozitia principalelor segmente ale societatii civile romanesti si ale partidelor politice din judetele Covasna, Harghita si Mures. Demersurile intreprinse au pus in evidenta faptul ca, autorii acestui proiect legislativ configureaza viitorul statut al minoritatilor etnice din Romania pe cateva paliere dominante: reglementarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor etnice ca drepturi colective; teritorialitatea, ca element fundamental al exercitarii drepturilor colective; delegarea competentelor autoritatilor statului (la nivel central si local) catre organe alese pe criterii etnice.

Prin prevederile sale, proiectul Legii statutului minoritatilor nationale, va conduce la adancirea inechitatilor si discriminarii la care sunt deja supusi romanii din Covasna si Harghita, care, de facto, fiind numeric minoritari, suporta toate avatarurile situatiei de minoritari, fara a se bucura de jure de protectia statutului juridic de care beneficiaza toate minoritatile nationale.

Obiectivul principal al proiectului de act legislativ il reprezinta obtinerea cu orice pret a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a asa-zisului „Tinut Secuiesc”, obiectiv pentru care autonomia culturala este, dupa cum nu se sfiesc sa o declare, un pas decisiv.
Proiectul legislativ adopta un punct de vedere centrat nu pe individ ci pe colectivitati, „comunitatile nationale”, abordare ce contravine normelor dreptului international in materie, incalcand, totodata, ordinea juridica constitutionala si valorile fundamentale ale statului roman. Nicio conventie internationala nu acorda minoritatilor etnice dreptul la autonomie sau la autodeterminare.

Unele dispozitii ale proiectului pot conduce, prin consecintele lor, la construirea unei realitati dominata de existenta separata a minoritatilor nationale, punctele de legatura dintre acestea si populatia majoritara urmand sa fie reduse la minimum. Evolutia societatii romanesti postdecembriste ne arata ca, proiectul Legii statutului minoritatilor nationale, nu reprezinta un obiectiv final al UDMR, ci doar o noua etapa in realizarea dezideratului sau strategic: separatismul teritorial, scoaterea judetelor Covasna, Harghita si partial Mures, de sub suzeranitatea Statului Roman.

Data fiind natura obiectului acestui proiect de lege, faptul ca efectele sale depasesc cadrul strict al drepturilor minoritatilor nationale, specialistii considera ca dezideratele politice care stau la baza sa, nu pot fi satisfacute in cadrul unor negocieri politice intre partide sau prin simplul vot al Parlamentului. Interesand suveranitatea nationala, prin partajul de suveranitate pe care acest proiect il presupune, dar si ordinea constitutionala, modificarile constitutionale si legale pe care aceasta initiativa le presupune vor trebui validate prin referendum national. Prin prisma art. 152, alin. (1) din Constitutie insa, o revizuire care sa afecteze caracterul national, integritatea teritoriala si limba oficiala nu este posibila.
Sf. Gheorghe, 6 iunie 2011
Biroul de presa
al C.E.S.C.H.
Sursa: Ziaristi Online

One comment

  • dyn
    iunie 16, 2011

    DOMNILOR GENERALI ,OFITERI , SUBOFITERI , GRADATI ..DIN TOATE STRUCTURILE NATIONALE DE APARAE SI ORDINE PUBLICA ,…ACTIVI SI IN REZERVA ….DINCOLO DE PAPAGALII POLITICI SI DE AFACERILE LOR , NU UITATI VREODATA CA EXISTA UN NEAM SI O TARA , CARE SE BAZEAZA PE JURAMINTUL FACUT DE VOI…DE NOI…NU UITATI CA JURAMINTUL MILITAR NU PUTEM SA NI-L LUAM INAPOI , ..NU UITATI CA CEI CARE SI-AU JERTFIT VIATA , AU FACUT-O PENTRU LIBERTATE , PENTRU DEMOCRATIE , PENTRU UN TRAI DECENT , PENTRU URMASII NOSTRII, PENTRU NOI !
    NU UITATI ASTA NICIODATA .
    MAI BINE UN STAT ROMAN INTREG SI O COALITIE DISTRUSA , DECAT O COALITIE INTREAGA SI UN STAT ROMAN CALCAT IN PICIOARE .
    NU TREBUIE SA VA PIERDETI PERSONALITATEA , SA DEVENITI SCLAVUL ACTIVITATILOR , IDEOLOGIILOR ASA ZISILOR ‘COMANDANTI” ORI “ FOSTI COMANDANTI” CARE ISI PUN INETERESELE PERSONALE ORI DE PARTID MAI PRESUS DE TOT SI TOATE …
    SI VOI …SI NOI .. SUNTEM CETATENI AI ACESTEI TARI.
    ASTAZI…MAI MULT CA ORICAND …S-AU INTENSIFICAT AMENINTARILE LA ADRESA IDENTITATII NATIONALE SI MAI ALES LA ADRESA ROMANILOR DIN HARGHITA , COVASNA SI MURES .
    NU UITATI CA “LUPTA PENTRU PUTERE” POATE ADUCE UN INDIVID INTR-O ASEMENEA STARE ,INCAT SA ISI POATA PIERDE PERSONALITATEA SA COSTIENTA , PROPRIA RATIUNE .
    AMENINTARILE EVIDENTE ALE EXTREMISMULUI MAGHIAR , VINE PE FONDUL ACELORASI AMENINTARI FACUTE IN CADRUL UNEI MANIFESTATII REVIZIONISTE LA LONDRA , DAR SI PE FONDUL SLABICIUNII FARA PRECEDENT A AUTORITATILOR ROMANIEI .
    TRAGEM …TRAGETI….UN SEMNAL DE ALARMA , ACTIONATI- PRIN FORME CARE SA NU PUNA IN PERICOL SIGURANTA CETATENILOR , APARATI DEMOCRATIA SI IDENTITATEA POPORULUI ROMAN.
    POPRUL ESTE NORODUL SI NU TAGMA JEFUITORLIOR .

    http://scmdmoreni.blogspot.com/2011/06/tamas-sandor-seful-consiliului-judetean.html

    HONOR ET PATRIA ! VAE VICTIS !

    CPT ® MACARAN FANEL

      (Quote)

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 29 iulie, 2017 | 0 comentarii | 80 vizualizari | 1 vot

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Aciduzzul | 11 ianuarie, 2016 | 0 comentarii | 193 vizualizari | 0 voturi

Charles Simic Widespread ignorance bordering on idiocy is our new national goal. It’s no use pretending otherwise and telling us, as Thomas Friedman did in the Times a few days ago, that educated people are the nation’s most valuable resources. Sure, they are, but do we still want them? It doesn’t look to me as […]

Autor: Aciduzzul | 6 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 1433 vizualizari | 5 voturi

Marius Serban Se pare ca romanii nu invata nimic, dar absolut nimic, din greselile trecutului. Exista similaritati intre “revolutia” de acum 26 de ani si miscarile de protest din 2015 din Piata Universitatii. Ambele evenimente au aparut pe un fond de revolta mocnita a unor mase extinse de oameni, ambele au fost declansate de incidente […]

Autor: Aciduzzul | 5 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 183 vizualizari | 2 voturi

Marius Serban Incet-incet Piata Universitatii incepe sa semene cu protestele de acum cativa ani care au debutat furtunos, insa, s-au fasait lamentabil, dirijate cu finete de manipulatorii serviciilor secrete. OK, ati dat jos niste neobolsevici patetici, reprezentantii unui sistem corupt, bolnav, un cancer care macina incet Romania. Pana aici este bine! Dar, de ce nu […]

Autor: Aciduzzul | 5 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 1255 vizualizari | 3 voturi

Victor Roncea Am mai scris despre uriaşele sume de bani vehiculate de agenţi sub steag străin care pretind că lucrează “non-profit” în regim de “voluntariat”, pentru te miri ce: de la salvat balenele din Marea Neagră (chiar şi cele care SAR pe la TV) la salvat interesele noului KGB, bine reprezentate de “Reţeaua Deschisă” a […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics