Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
octombrie 19, 2018, 5:16 am
Ceaţă
Ceaţă
12°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 100%
Vânt: 0 km/h N
Răsarit: 7:35 am
Apus: 6:25 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Politica interna
Radacina Raului in Justitie (Mihai Rapcea)
Aciduzzul | 18 noiembrie, 2010 | 0 comentarii | 246 vizualizari |
(1 voturi )

Av. Mihai Rapcea
Am acumulat o anumita experiența directa – datorita practicii de zi cu zi ca avocat – datorita povestilor de viața pe care le cunosc, a cazurilor si situațiilor de care m-am lovit sau de care am auzit in cariera mea de 10 ani ca avocat, care imi permit sa afirm cateva adevaruri dureroase despre sistemul judiciar romanesc, fara exagerari si fara teama de a gresi. Sunt lucruri general cunoscute, dar care, privite cu atenție, de un cunoscator al sistemului judiciar romanesc, dezvaluie radacina relelor acestui sistem. In primul rand, cititorul trebuie informat cu privire la componentele sistemului judiciar, ce alcatuiesc acel ”lanț al slabiciunilor” ce face ca justiția in Romania sa fie acel taram corupt al tuturor posibilitaților.

Mai intai, sa facem cunostința cu ”sistemul”. Doua categorii de oameni ”fac legea” (la figurat) in Romania. Judecatorii si procurorii. Ei formeaza ceea ce in termeni grațiosi, se numeste ”corpul magistraților”. Judecatorii sunt cei ce judeca pricinile, de orice natura (civila, penala, administrativa, comerciala), cu alte cuvinte brațul Statului, frumos intruchipat de acea imagine antica a Jusțiției – legate la ochi, cu balanța in mana, menita sa aplice legea, sa imparta dreptatea in fiecare caz particular ce ii este supusa atenției, sub mantia autoritații Statului.

Procurorii sunt acei slujbasi ai Ministerului Public, insarcinați in special cu apararea intereselor publice (ale Statului, si, prin el, ale noastre, ale cetațenilor). Ei sunt ochiul ce vegheaza ca legea sa fie respectata, si au ca sarcina aducerea in fața Justiției (aplicata de judecator) a celor ce se fac vinovați de incalcarea Legilor. Ei sunt prin excelența acuzatori, in procesele penale, dar si aparatori ai drepturilor celor ce nu se pot apara (lipsiți de capacitate de exercițiu).

Magistrații au in subordine un intreg aparat, format din polițisti, jandarmi, executori judecatoresti si alți slujbasi, gata sa puna in practica dispozițiile acestora, pentru infaptuirea efectiva a Dreptații.

Atunci cand intruchipezi Puterea unui Stat, ca persoana, ai tendința sa te schimbi ca om. Nu degeaba se spune ca ”Puterea corupe”, lucru valabil si pentru politicieni sau pentru orice alta persoana investita cu exercitarea unei funcții publice sau de conducere intr-o comunitate.

Deci, Statul democratic a fost nevoit sa creeze un sistem de control al puterii judecatorilor si procurorilor, care sa lase totusi acestora capacitatea de a lua decizii in mod independent si imparțial.

Sa vedem acum, practic, cum s-a dezvoltat sistemul judiciar in Romania si care sunt slabiciunile si tarele lui.

Pai, democrația romaneasca a debutat cu un act de injustiție crasa, definitoriu pentru ilegalitațile ce au urmat: condamnarea la moarte a cuplului dictatorial Ceausescu. In urma unui simulacru de proces, soții Ceausescu au fost ”judecați” sumar, de un complet nelegal constituit, fara sa existe un dosar penal in adevaratul sens al cuvantului, fara rechizitoriu, fara a avea posibilitatea angajarii unui aparator (avocat) ales, fiind condamnați la o pedeapsa ce nu exista in codul penal: pedeapsa cu moartea – ce fusese abrogata. Departe de a lua apararea celor doi ceausesti sau a sistemului comunist care a nenorocit o țara intreaga, nu pot sa nu condamn nelegiuirea.

A fost evident un asasinat politic, pus la cale de cei din esalonul 2 al Partidului Comunist Roman (viitorii ”emanați” ai ”revoluției”), mult prea nerabdatori sa se cocoațe la putere peste un popor neajutorat, incapabil (inca) de reacție in fața unor astfel de pradatori.
Schimbarea s-a facut rapid, fara menajamente. Cei ce se opuneau erau fie ucisi, fie inchisi sau… ajungeau sa ceara azil in alte țari (cum este cazul multora dintre victimele mineriadelor).

Criminalii si cozile de topor au fost recompensați de noua nomenclatura neo-comunista – ajunsa la putere, cu posturi de conducere in principalele instituții ale Statului – MAI ALES IN JUSTIȚIE. Caci cel mai bun mod de a ține la distanța PEDEAPSA de cei care o meritau pentru crimele prin care au preluat puterea, era acela de a incredința Justiția in mainile celor partasi la aceste crime, sau macar controlabili, santajabili. Astfel, noii stapani ai țarii se asigurau si de faptul ca nu vor plati niciodata pentru spolierea naționala la care ne supun zi de zi.

Evident, trebuiau pastrate aparențele. Europa ne batea la usa – mai intai cu ”ajutoare”, mai apoi cu ”oferte” otravite de afaceri, disperata dupa o noua piața de desfacere, dornica sa isi mai lungeasca perioada de prosperitate pe spinarea unei economii naționale care inca nu se dezmeticise din letargia comunismului.

Era nevoie de un ”comunism cu fața umana”, de o ”democrație originala” care sa calchieze instituțiile democratice din vest, legile europene, dar dupa socoteala de acasa, bolsevizata. Trebuiau mimate o gramada de activitați, trebuia incropita la repezeala o ”societate civila”, formata din ONG-uri bine conduse, care sa ia ”atitudine” cand era cazul… Trebuiau ”reconstituite” partide istorice, tocmai pentru ca adevaratele inițiative cetațenesti sa nu se nasca, ci sa se ralieze unor vectori sociali deja controlați, deturnați de la scopul lor de innoire, de depasire a comunismului.

Si astfel, vorba poetului, ”…din bube, mucegaiuri si noroi / iscat-au frumuseți si vremuri noi…” Hade frumuseți si intunecate vremuri…
La ce s-a ajuns ?!

Pai, trageți singuri concluziile:

In Justiția de dupa 89 a existat un permanent deficit de judecatori si procurori. Cam cate 8000 din fiecare categorie, daca nu mai mulți. Bine, dar cum explica Ministerul Jusțiției (administratorul acestui sistem), acest deficit: explicația oficiala: nu sunt bani pentru angajarea de magistrați la nivelul nevoilor sistemului. Alte voci (Consiliul Superior al Magistraturii) critica slaba pregatire a candidaților la concursurile de admitere in Magistratura.

La examenele de admitere, se scot la concurs sute de posturi, dar se ocupa de regula doar cateva zeci. Chiar asa or sta lucrurile ? Nu se ridica tinerii absolvenți la nivelul cerințelor impuse de apartenența la augustul corp al magistraților ?

Crudul adevar este, ca de obicei, cu totul altul, mult mai simplu, mai banal. Organul de conducere si control al magistraților este Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.-ul), care organizeaza selecția noilor magistrați (concursurile), si are atribuții de control si sancționare a acestora. Presedintele Romaniei doar confirma prin decretul de numire in funcție, magistrații ce au trecut de filtrul CSM-ului. CSM-ul a fost principalul instrument de control al corpului magistraților, puterea neo-comunista avand in permanența grija sa pastreze in componența CSM-ului o majoritate fidela principiilor epurarii acestei caste – pe criterii de adeziune si loialitate fața de noii stapani ai Romaniei.

Evident, in CSM ajung in principal ca membrii, magistrați din randul judecatorilor si procurorilor, ce candideaza si sunt votați pentru aceasta sa funcție de catre colegii lor. Din CSM mai fac parte – de drept – Ministrul Justiției, Procurorul General al Romaniei si Presedintele Inaltei Curți de Casație si Justiție, precum si doi reprezentanți ai societații civile – alesi de catre plenul Senatului Romaniei. Deci iata ca 5 membrii din cei 19 membrii ai CSM sunt numiți – direct sau indirect, de catre ”clasa politica” – acea clica unitara neo-comunista, ce mimeaza diversitatea politica.

Restul de 16 membrii ai CSM-ului, alesi prin vot de catre judecatori si procurori, nu au reusit pana in prezent sa faca diferența, datorita componenței preponderent neo-comuniste a corpului inițial al magistraților, ce s-a perpetuat dupa 1990.

Nu gresesc, afirmand cu tarie, ca si astazi, principalul rol al CSM-ului este acela de a impiedica intrarea in magistratura a unor oameni independenți si nesantajabili. Se menține cu disperare numarul de magistrați la o cota sub nivelul cerințelor unui stat funcțional, datorita fricii de a nu se pierde controlul in justiție. Intra in magistratura in mod preponderent, cei care sunt prinsi in schema ”PCR” (Pile, Cunostințe si Relații), care si-au dovedit obediența fața de Sistem, fie prin intermediul rudelor, fie prin apartenența la masonerie sau prin posibilitatea de a fi santajați.

Grilele de examinare sunt pervers concepute, pentru a bloca efectiv pe orice indrazneste sa concureze la examen fara un ajutor din interior… Cunosc judecatori si procurori care se amuzau incercand sa rezolve grilele de admitere. Nu cunosc nici macar unul care sa fi facut punctajul minim de admitere… Dar sa spunem ca un tanar genial, cu memorie fotografica, ajutat de un dram de noroc, reuseste sa treaca de acest examen imposibil, si sa intre in magistratura independent, fara nici un ajutor.

Proaspatul magistrat, chiar bine intenționat, ajunge sa deschida ochii de la pupitrul sau de judecator sau procuror, intr-o cloaca imparțita pe grupuri de interese – afiliate pe criteriul unei increderi reciproce cu iz infracțional. Se stie cine cu cine ia spaga, si cu cine nu, iar cine nu este afiliat la o astfel de rețea, risca sa ”moara de foame” traind doar din salariu, sa fie ”sarit” la avansari, ”ars” la dosarul profesional si chiar indepartat din magistratura, daca da semne ca este ”paracios” sau se face indezirabil prin gura lui mare…

Stiați ca, daca un judecator sau procuror are prea multe soluții infirmate de catre superiori (sau instanțele superioare in grad), risca sa fie declarat incompetent si pus pe liber ?! O astfel de masura se poate lua usor, atunci cand astfel de grupuri de interese primeste dispoziție de a ”taxa” soluțiile date de un anumit magistrat – aflat la inceputul carierei, si declarat indezirabil.

O alta metoda de ”cumințire” – a magistraților ”naravasi”, care nu raspund la ”rugamințile” unor colegi sau politicieni, este aceea de a le anula delegarile sau detasarile. Este puțin cunoscut faptul ca o mare parte din magistrați (in special procurori) sunt ”delegați” sau ”detasați” in posturi cheie, bine plasate si bine platite. Spre exemplu, un procuror ia examenul de intrare in magistratura si primeste post la… Cuca Macaii, in fundul țarii, el fiind bucurestean. Teoretic vorbind, el trebuie sa ramana acolo toata viața, sau sa avanseze prin concurs pe un alt post vacant, sau sa urce in grad, la o instanța superioara.

Problema e ca, de regula, posturile din orase sunt ”cu dedicație”, pentru cei care sunt ”de familie buna” (a se citi comunista). Atunci, se fac locuri pentru cei care sunt gata sa calce pe cadavre literalmente, pentru a fi mai aproape de casa. Si asa se face ca in dosarele ”dificile” sunt adusi prin delegare sau detasare procurori sau judecatori, care sa judece dupa cum le dicteaza… starea vremii. Daca are vre-o tresarire de constiința, respectivul nefericit, risca sa i se anuleze din senin delegarea sau detasarea si sa se intoarca din provincia din care a venit. Caci aceasta este frumusețea legii magistraților.

Articolul 3 pct. 2 si 4 pct. 2 din Legea 303/2004 spune ca judecatorii si procurorii ”pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie in condiţiile prevazute de prezenta lege.” Cu alte cuvinte, daca ”misca in front”, nu li se mai cere acordul pentru a fi trimisi de unde au venit!

Nu in ultimul rand se exercita o presiune si un control asupra magistratului prin intermediul CSM-ului, care are atribuții de control, prin serviciul sau de inspecție asupra activitații magistraților. CSM-ul poate sancționa disciplinar, conform legii, magistrații, pentru anumite abateri sau greseli, lucru care ar trebui sa fie normal intr-o țara cu adevarat democratica. Atunci cand insa CSM-ul este format din persoane ce raspund anumitor ”sugestii” sau ”comenzi”, ca judecator sau procuror te poți trezi sancționat din orice.

Probabil ca ar trebui sa dau si niste cazuri concrete, niste nume, niste povesti… De procurorul cutare, care nu a raspuns comenzii si a fost nevoit sa plece in avocatura, sau de judecatorul cutare, care a bagat in puscarie un anumit lider de sindicat care a refuzat sa dea o licitație societații soției acelui judecator, si multe, multe altele… dar nu cred ca e cazul sa insir aici exemplificari particulare ale fenomenului.
Cum scapam din aceasta mocirla?

Simplu: permițand accesul in magistratura tinerilor ne-aliniați politic, nesantajabili. Acesti noi veniți, independenți, sprijinindu-se intre ei, depasind masa critica a mafiei comuniste din Justiție. Propunand in CSM membrii cu adevarat independenți. Care sa nu mai raspunda comenzilor politice. Si care sa rupa astfel acest lanț al cauzalitaților nefaste… ”lanțul slabiciunilor”.

Sursa: Mihai Rapcea

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 3 iunie, 2016 | 0 comentarii | 427 vizualizari | 3 voturi

Caricaturile subumane scoase din joben la aceste alegeri locale arata cat se poate de clar ca gruparile de crima organizata de sorginte bolsevica sunt complet compromise. Si, totusi, se pune intrebarea legitima, pentru cei care au curaj sa mearga la vot – pe cine votam? Sau, si mai clar, pe cine alegem intre primii doi […]

Autor: Aciduzzul | 3 iunie, 2016 | 0 comentarii | 393 vizualizari | 2 voturi

Alegerile locale de duminica se remarca prin ceva unic in ultimii 26 de ani. Nicicand in aceasta perioada de dezmat neobolsevic, de jaf si disolutie a tot ce este romanesc, asadar, nicicand in acest sfert de secol, candidatii oferiti spre votare de gastile de crima organizatea numite eufemistic partide, nu au fost mai jalnici. Practic, […]

Autor: Aciduzzul | 11 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 175 vizualizari | 1 vot

Alexandru Pascu, basistul trupei Goodbye to Gravity, rănit în incendiul din clubul Colectiv, a murit, miercuri, în ziua în care a fost transferat în Franţa de la Spitalul Floreasca din Capitală. Alexandru Pascu fusese transferat, miercuri, de la Spitalul Floreasca din Capitală la o unitate sanitară din Franţa. El a murit însă pe aeroport, la […]

Autor: Aciduzzul | 10 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 372 vizualizari | 2 voturi

Ioha a ales intelept si a transformat pe deplin Romania in colonia lui Soros. Pas cu pas. Lovitura de stat a reusit pe deplin! Careul de asi – Sandra Pralong Marylin Andreea – consilierul lui Ioha pentru Diaspora, Edward Hellvig – directorul SRI, Mihai Razvan Ungureanu – directorul SIE au ceva in comun – toti […]

Autor: Aciduzzul | 8 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 226 vizualizari | 3 voturi

Marius Serban Vizibil stanjenit, “presedintele” Iohannis a venit astazi in Piata Universitatii dupa ce si-a anuntat prezenta catre presa cu o ora inainte. Chestia ca nu va anunta cand vine a fost, evident, o vrajeala ieftina. De fapt, Iohannis a fost luat cu japca de la Spa si de la masaj, dupa un week-end plin, […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2018 © BadPolitics