Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
octombrie 18, 2018, 2:33 am
Senin
Senin
15°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 62%
Vânt: 11 km/h NNE
Răsarit: 7:34 am
Apus: 6:27 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Editorialele editiei
Romania, o tara prinsa intre vecini neprietenosi si Marea Neagra (Romanian Tribune)
Aciduzzul | 18 iulie, 2010 | 1 comentarii | 51149 vizualizari |
(18 voturi )

Moldova este doar ultimul episod care inchide cercul contrelor diplomatice dintre Romania si vecinii sai. Relatia cu Ucraina este marcata de scandaluri de spionaj si revendicari teritoriale, Budapesta este acuzata de revizionism, tandemul Bucuresti-Sofia ne trage in jos, Serbia nu respecta in totalitate drepturile minoritatii romanesti, iar Marea Neagra a incetat sa mai fie vecinul cel bun al Romaniei.

Moldova

Apogeul relatiilor romano-moldovene a fost atins chiar in faza de debut a contactelor diplomatice, Romania fiind prima tara care a recunoscut independenta R. Moldova. A urmat apoi o panta descendenta, marcata de conflictul transnistrean, oficializarea limbii moldovenesti, sicane diplomatice, introducerea vizelor pentru moldoveni, dupa aderarea Romaniei la UE, totul culminand cu declararea ambasadorului roman drept persona non grata si arestarea mai multor cetateni romani in urma evenimentelor recente de la Chisinau.

Ucraina

Ucraina este tara vecina cu care Romania are poate cele mai dificile relatii, incepute prin adoptarea de catre Parlamentul roman a unor declaratii care contestau suveranitatea Ucrainei, chiar in 1991.

Totodata, pentru puterea de la Kiev, amenintata mereu de revenirea prorusilor, miza disputelor cu Romania nu este doar economica, ci si una de supravietuire politica.

Anul 2009 a adus cele mai mari cutremure in relatia cu Ucraina: atasatul militar al Ambasadei Ucrainei la Bucuresti a fost acuzat de spionaj, in scandalul Floricel Achim-Marinov Zikulov, si declarat persona non grata. In replica, atasatul militar roman la Kiev si secretarul Consulatului de la Cernauti fiind expulzati din Ucraina. Pe acest fond, programata vizita la Kiev a presedintelui Basescu a fost amanata sine die. Cu cateva saptamani inainte, pe fondul razboiului ruso-ucrainean al gazelor, premierul rus Vladimir Putin a turnat venin in relatia Bucuresti-Kiev, propunand sa ofere Romaniei volumul de gaze destinat Ucrainei. Ulterior, Kievul i-a cerut ambasadorului roman sa dezminta oficial existenta unei convorbiri Putin-Basescu, in care seful statului roman ar fi impartasit pozitia Rusiei in disputa legata de tranzitul gazelor spre Europa.

Disputele din 2009 continua cu refuzul Ucrainei de a permite deschiderea unui Institut Cultural Roman la Cernauti, Kievul invocand existenta unor cabluri de telecomunicatii speciale care trec pe sub cladire. La fel s-au blocat si negocierile pentru un acord privind micul trafic de frontiera, Ucraina refuzand sa accepte conditia pusa de Romania: deschiderea unui consulat la Ujgorod.

Sirul disputelor cu Ucraina a fost completat de solutionarea in favoarea Romaniei a disputei teritoriale cu Ucraina privind delimitarea platoului continental al Marii Negre, printr-un verdict al Curtii Internationale de Justitie. Astfel a luat sfarsit un litigiu care a umbrit relatiile bilaterale si l-a facut pe Traian Basescu sa acuze ca tratatul bilateral cu Ucraina a fost dictat de Kiev, in 1997, cand Romania l-a semnat pentru a prinde trenul aderarii la NATO. Mai ramane insa disputa inca nesolutionata privind construirea de catre Ucraina a unui canal Dunare-Marea Neagra pe bratul Bistroe, cu consecinte dezastruoase asupra mediului. Recent, Kievul a demarat faza a II-a a proiectului Bistroe.

Ungaria

Recent, relatiile diplomatice cu Ungaria s-au subrezit simtitor, iar la baza acestei probleme sta, ca intotdeauna, chestiunea statutului Tinutului Secuiesc. Samanta conflictului la nivel inalt a fost sadita de presedintele maghiar László Sólyom din octombrie 2008 vorbind in prezenta omologului sau roman de autonomia zonei locuite de secui din judetele Mures, Harghita si Covasna. Traian Basescu si-a luat revansa in februarie 2009, cand, intrebat la Budapesta de un jurnalist maghiar cand ii va fi conferita autonomia teritoriala Tinutului Secuiesc, a raspuns implacabil: „niciodata“.

A urmat apoi 15 martie 2009, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, un prilej de data aceasta pentru ciondaneli mult mai serioase si suprareactii de la Bucuresti. László Sólyom a vrut sa sarbatoreasca alaturi de maghiarii din Transilvania, dar s-a ciocnit de hipersensibilitatea romaneasca, mai ales pe fondul repetatelor sale declaratii de sustinere a autonomiei teritoriale. Astfel, romanii nu s-au sfiit pur si simplu sa-i refuze sefului statului vecin sa aterizeze pe aeroportul din Targu Mures, deoarece intr-o nota verbala adresata MAE roman, MAE maghiar facea referire la „autoguvernarea Harghita“.

Sólyom, care de altfel facea o vizita privata, s-a vazut nevoit sa vina in Romania cu un autoturism si sa plece spre Budapesta imediat dupa incheierea festivitatilor. „La noi sunt bine veniti toti demnitarii statului maghiar, cu conditia sa nu vina cu declaratii contrare Constitutiei Romaniei. Acest lucru nu este negociabil“, a fluturat Basescu actul fundamental pentru a motiva lipsa de delicatete fata de un demnitar al unui stat UE.

Totodata, presedintelui maghiar i-a fost reprosat ca dorea sa vina in Romania cu o aeronava si un elicopter militar. „Daca vrei sa vii cu mijloace militare, viata e mai complicata, mai grea si plina de neprevazut“, s-a justificat ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. In schimb, Ministerul de Externe maghiar a aratat intr-un comunicat ca incidentul dauneaza relatiei de parteneriat romano-ungar, de altfel intarita prin mai multe sedinte guvernamentale comune.

Serbia

La nivelul relatiilor politice, singurul moment de tensiune cu sarbii a fost cel din 1999, cand Romania a considerat justificata actiunea NATO de bombardare a Serbiei. Presedintele de atunci al Romaniei, Emil Constantinescu, declara ca bombardarea Serbiei este „legitima si necesara“. Relatiile oficiale au reintrat in normal dupa ce Romania, membra a NATO si UE, si-a permis sa protesteze fata de independenta Kosovo. Pe de alta parte, Romania nu a propus solutii, ci s-a rezumat la a critica Planul Ahtisaari. In pofida declaratiilor de prietenie, situatia minoritatii romane din Serbia nu este clarificata.

Daca cei circa 30.000 de romani din Voivodina beneficiaza de educatie in limba materna si de anumite drepturi, romanii din Valea Timocului (numiti vlahi) au fost recunoscuti ca minoritate nationala abia in 2007, desi numarul lor depaseste 250.000. Pana in 2007, romanii din Timoc erau la categoria „minoritate de origine etnica necunoscuta“ si multi si-au uitat limba si obiceiurile. Nici astazi drepturile lor nu sunt respectate in totalitate.

Boian Alexandrovici, primul preot roman din Valea Timocului, se confrunta cu numeroase „sicane“ din partea Bisericii Ortodoxe Sarbe, deranjata de faptul ca aceasta „a indraznit“ sa construiasca doua biserici romanesti in zona.
Bulgaria

Romania si Bulgaria sunt vazute in interiorul Uniunii Europene ca un „tandem“. Au intrat impreuna in spatiul comunitar in 2007, dupa ce tot impreuna au fost criticate si monitorizate pentru progresele lente in procesul de aderare.

Nici Bucurestiul si nici Sofia nu au agreat insa acest tandem. Ca niste scolarite, Romania si Bulgaria au tot incercat sa-i convinga pe europeni ca sunt inaintea celeilalte. Romanii s-au mandrit mult timp ca stau mai bine decat bulgarii. Dupa raportul intermediar pe justitie al UE, din februarie, vecinii de la Sud si-au luat revansa, bucurandu-se de faptul ca Bruxelles-ul le-a apreciat rezultatele in lupta impotriva coruptiei, in timp ce Romania a fost „dojenita“ pentru regresele inregistrate in a doua parte a anului trecut.

In decembrie 2008, guvernul de la Berna a amanat alocarea a 257 de milioane de franci elvetieni (167 milioane de euro) ca ajutoare pentru Bulgaria si Romania. Decizia a avut la baza nemultumirile Elvetiei fata de coruptia si slaba capacitate administrativa din Bulgaria. Romaniei nu i s-a reprosat nimic, dar a fost nevoita sa suporte consecintele pentru ca era, inca o data, la pachet cu vecina ei.

Dincolo de aceste „mici incidente“, relatiile dintre Romania si Bulgaria nu s-au concretizat niciodata prin parteneriate economice solide. Cele doua tari au semnat in 2000 un acord pentru construirea podului Calafat-Vidin. Dupa noua ani de tergiversari si obstacole birocratice, Romania nu a demarat inca lucrarile, in timp ce Bulgaria a anuntat anul trecut ca va incepe construirea podului. In 2007, cele doua tari promisesera ca lucrarile „vor incepe simultan pe ambele maluri“.

Romanii nu s-au simtit niciodata confortabil printre vecinii lor, sentiment reflectat de sintagma lui Nicolae Iorga, potrivit caruia Romania este „o insula latina intr-o mare slava“.

Marea Neagra nu mai e ce-a fost

Nici Marea Neagra nu mai este vecinul cu care Romania sa aiba cele mai bune relatii. Romania este membra in organizatiile de cooperae la Marea Neagra, insa nu are oameni in functiile-cheie, asa cum este cazul Greciei, o tara neriverana si total dependenta de importurile de energie din Rusia.

Unele initiative romanesti, precum Forumul Marii Negre, s-au soldat cu esecuri, din cauza refuzului de a participa al Rusiei si al Turciei. Ulterior, Romania a avut succes cu proiectul Sinergiei la Marea Neagra, un instrument al politicii de vecinatate a UE, insa acum a fost lansat Parteneriatul Estic (o initiativa polono-suedeza), un instrument al aceleiasi politici, existand pericolul suprapunerii celor doua proiecte. Cat despre cea mai importanta organizatie la Marea Neagra, Organizatia de Cooperare Economica (OCEMN), activitatea acesteia este blocata deseori de Rusia, deoarece deciziile nu se pot lua decat prin consens. Un alt minus al politicii la Marea Neagra este neincluderea Romaniei in retelele de transport energetic ale Marii Negre (gazoductul deja functional Blue Stream, care face legatura intre Rusia si Turcia, proiectul South Stream), iar oleoductul Constanta-Trieste a ramas in stadiul de proiect.

Sursa: RomanianTribune

One comment

  • cretu tudorita
    octombrie 16, 2014

    Ma bucur ca prin acest mod de informatii imi pot cu usurinta inbunatati cunostintele despre poporul meu cu respect.

      (Quote)

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 29 iulie, 2017 | 0 comentarii | 241 vizualizari | 2 voturi

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Aciduzzul | 11 ianuarie, 2016 | 0 comentarii | 234 vizualizari | 0 voturi

Charles Simic Widespread ignorance bordering on idiocy is our new national goal. It’s no use pretending otherwise and telling us, as Thomas Friedman did in the Times a few days ago, that educated people are the nation’s most valuable resources. Sure, they are, but do we still want them? It doesn’t look to me as […]

Autor: Aciduzzul | 6 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 1635 vizualizari | 5 voturi

Marius Serban Se pare ca romanii nu invata nimic, dar absolut nimic, din greselile trecutului. Exista similaritati intre “revolutia” de acum 26 de ani si miscarile de protest din 2015 din Piata Universitatii. Ambele evenimente au aparut pe un fond de revolta mocnita a unor mase extinse de oameni, ambele au fost declansate de incidente […]

Autor: Aciduzzul | 5 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 248 vizualizari | 2 voturi

Marius Serban Incet-incet Piata Universitatii incepe sa semene cu protestele de acum cativa ani care au debutat furtunos, insa, s-au fasait lamentabil, dirijate cu finete de manipulatorii serviciilor secrete. OK, ati dat jos niste neobolsevici patetici, reprezentantii unui sistem corupt, bolnav, un cancer care macina incet Romania. Pana aici este bine! Dar, de ce nu […]

Autor: Aciduzzul | 5 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 1401 vizualizari | 3 voturi

Victor Roncea Am mai scris despre uriaşele sume de bani vehiculate de agenţi sub steag străin care pretind că lucrează “non-profit” în regim de “voluntariat”, pentru te miri ce: de la salvat balenele din Marea Neagră (chiar şi cele care SAR pe la TV) la salvat interesele noului KGB, bine reprezentate de “Reţeaua Deschisă” a […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2018 © BadPolitics