Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
decembrie 16, 2017, 7:26 am
Ceaţă
Ceaţă
2°C
Presiunea: 1000 mb
Umiditate: 100%
Vânt: 0 km/h N
Răsarit: 7:46 am
Apus: 4:37 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Army/Intelligence
SAAB ar putea salva aviatia militara romaneasca de umilinta si industria aeronautica de suferinta?
Aciduzzul | 6 decembrie, 2010 | 1 comentarii | 577 vizualizari |
(4 voturi )

Recent am aflat din gura Presedintelui ca Romania nu-si va mai putea asigura securitatea spatiului aerian incepand din 2013. Vestea, desi grava, nu a afectat dezbaterea publica sterila si marcata de nevoile imediate ale romanilor si scandaluri politice induse. Cu toate acestea, faptul e extrem de grav. Romania isi va pierde pe langa securitatea aeriana si credibilitatea de actor militar semnificativ in cadrul NATO. Implicatiile vor fi nu numai in plan militar ci si politic si economic. Va aduceti aminte bumul economic determinat de intrarea romaniei in NATO? Acum efectul va fi invers. Mai mult, vom fi nevoiti sa platim pe altii sa ne asigure securitatea spatiului aerian – unguri, polonezi, cehi, bulgari- sau, tari mai destepte, care isi conserva si promoveaza interesul national.

Ca o “incununare” a neputintei, MApN si-a inclus pe agenda “prioritara” pentru 2011, gasirea unei solutii alternative pe termen scurt pentru asigurarea suveranitatii asupra spatiului aerian national”. Inaltator si patriotic.

Cu toate acestea, “lumina” nu a fost stinsa in Romania in privinta acestui subiect fierbinte.

Suedezii, catalogati de Presedinte, “geambasi de avioane”, (sa speram ca a facut-o cu sens admirativ) se incapataneaza sa-si mentina oferta de avioane JAS 39 Gripen cu un pachet financiar si de offset interesant. Adica tradus: iei avioane noi, primesti un credit guvernamental cu perioada de gratie, si o investitie in aceeasi valoare in economia nationala, cu precadere in cea aeronautica.

Adica ar putea fi salvate, onoarea Armatei, aviatia militara de la desfiintare, industria aeronautica – de la colaps, niste locuri de munca, o traditie. Cam putin, nu?

Dar sa vedem ce ne ofera sudezii, de noi nu putem accepta. Oferta suedeza privind achizitia de catre Romania a 24 avioane noi JAS 39 Gripen C/D (nu SAAB este ofertantul, ci statul suedez):

– pret: 1 miliard de euro sau 1.3 mld dolari:

– 24 de avioane Gripen noi, varianta C/D, direct de pe linia de productie, cu pachet logistic si de suport aferent;

– pregatirea a 30 de piloti si 60 de tehnicieni;

– mentenanta pe o durata de cinci ani;

– suport logistic, echipament de misiune, simulatoare, tot ce e nevoie pentru operarea flotei;

– termen de livrare si operationalizare – primele avioane vor sosi in termen de 1 an de la semnarea contractului, interval in care se face si antrenamentul pilotilor si tehnicienilor;

Finantare:

– imprumut guvernamental, garantat de Suedia, la dobanda intraguvernamentala suedeza, cu plata in 15 ani si perioada de gratie de doi ani, fara plati; dupa care platile pot fi ajustate dupa evolutia economiei. Finantarea prin imprumut guvernamental s-ar face la dobanzi practicate intre agentiile guvernamentale suedeze implicate, la dobanda bancii centrale suedeze (in prezent aproape zero). Platile pot fi programate sa fie egale sau, foarte interesant, sa varieze in functie de PIB-ul Romaniei – in anii mai buni sa platim mai mult, in anii de scadere economica sa platim mai putin.

Offset:

– Offset de 100% din valoarea contractului de achizitie pentru avioane:

– comenzi si investitii in industria romaneasca de aparare si civila – garantandu-se crearea a 10.000 de noi locuri de munca;

– transfer de tehnologie, productie de piese si asamblare finala in Romania, care va deveni partenera la dezvoltarea Gripen dincolo de anul 2040;

– investitii in energie regenerabila – energie termica si electrica ieftina;

Offsetul include investitii ale SAAB si firmelor partenere in programul de offset (partenerii SAAB sunt firme europene si americane care contribuie la producerea avionului), investitii ale firmelor din concernul Investor (SAAB AB e detinuta in majoritate de acest concern, care include si firme precum Ericsson, Electrolux, Astra Zeneca, etc.) De asemenea, offsetul ar include comenzi pentru industria aeronautica din Romania – piese pentru Gripen si alte aparate produse de SAAB vor fi produse in Romania.

Offsetul genereaza activitate economica, locuri de munca, taxe si impozite care compenseaza achizitia, ajuta la plata avioanelor. In Ungaria, care a luat 14 avioane Gripen, s-au creat peste 6.000 de slujbe din programele de offset, inclusiv o fabrica Electrolux cu 2.000 de salariati care a fost plasata intr-o zona cu somaj masiv.

SAAB a semnat conventii de intelegere cu Avioane Craiova, Aerostar Bacau si Romaero pentru colaborare in cazul in care avioanele Gripen sunt selectate. In ultimii ani, SAAB a oferit mai multe comenzi pentru Romaero Bucuresti pentru diverse componente de avioane in care este implicata compania suedeza. In 2007, SAAB a fost interesata de a prelua Avioane Craiova pentru a produce Gripen in Romania. Negocierile s-au impotmolit pana la urma si nu s-a mai facut afacerea. Una din propunerile suedezilor era ca statul roman sa ramana actionar si sa preia firma treptat (firma sa fie 50-50 cativa ani) dar au mai fost si alte variante.

Avantaje in acceptiunea ofertantului:

– cel mai mic cost de operare, cu 50% mai ieftin de operat in comparatie cu F-16;

– Gripen este adaptat deja la conditiile din Romania, nefiind necesara refacerea infrastructurii (pistelor), cum e cazul pentru F-16;

– Sistem de armament flexibil – avioanele Gripen sunt platformele cele mai flexibile in materie de armament. Ele pot veni cu un pachet de armament initial din stocurile suedeze, sau se poate comanda armament american, european, israelian, sud-african – dar se pot folosi si unele arme din stocurile existente ale armatei romane. Exista si posibilitatea livrarii de armament si munitie din stocurile suedeze, pentru ca avioanele sa fie operabile imediat. Numai din economiile de la dobanzile pe un singur an prin faptul ca Suedia ne imprumuta (economii de peste 50 de milioane euro anual) se poate cumpara armament pentru 5-7 ani;

– Mentenanta s-ar face in tara pe multiple niveluri – prin colaborarea cu producatorii si specialistii romani.

– Gripen este upgrade-at la fiecare 2 ani, cel mai scurt timp din lume – ceea ce inseamna ca avioanele raman extrem de moderne in orice moment. Deci peste 10 ani, ele vor fi la nivelul tehnologic si de software de atunci, nu la cel din 2010.

Puncte de vedere ale reprezentantilor SAAB:

Majoritatea specialistilor romani cu care au discutat repezentantii SAB pana in prezent la targuri, conferinte si expozitii, au declarat ca doresc air frame nou, pentru ca “nu stii ce primesti cand iei un air frame la mana a doua, pot aparea fisuri imediat, sau cativa ani mai tarziu, nimeni nu garanteaza ce se intampla cu o celula veche, cat mai tine ea – poti sa fii norocos si sa te mai tina 10 ani, poti sa nu fii si avionul sa devina indisponibil”.

Intr-adevar unele tari europene si-au mai extins durata de viata la unele avioane F-16 dupa inspectarea celulei, insa nu la toate. Cel mai probabil, unele din aparate vor functiona OK, altele vor deveni nefunctionale si vor fi “canibalizate” precum flota de Hercules, alta donatie americana la mana a doua in care a trebuit ca Romania sa plateasca cat pentru avioane noi.

Un avantaj Gripen fata de F-16 e faptul ca nu trebuie refacuta toata infrastructura – Gripen se preteaza la aterizari pe piste scurte, chiar neamenajate, inclusiv sosele, autostrazi. E proiectat special pentru asa ceva, ca parte a unui sistem defensiv gandit impotriva Rusiei (suedezii si-au gandit un sistem de aparare impotriva fostei URSSS prin dislocarea aviatiei militare in cat mai multe locatii atipice paduri, orase, etc, nu numai in bazele aeriene, care ar fi cel mai probabil bombardate in primele zile ale unui conflict).

Pe de alta parte, F-16 e un avion mai greu si foarte pretentios cand vine vorba de piste, datorita aspiratiei (air intake) plasata pe burta avionului – care duce la crearea unui efect de aspiratie a impuritatilor de pe pista si la stricarea motorului intr-un timp scurt (orice saiba, surub, pietricica de pe pista este aspirata, putand cauza avarii la motor – iar motorul nu e ceva ieftin de reparat sau inlocuit – costa multe milioane de dolari daca se strica). Costul refacerii pistelor si balizajului pentru a certifica bazele aeriene pentru F-16 ar fi cam de 100 de milioane de euro pe fiecare baza (pretul pe care l-a platit deja Polonia).

De asemenea, Gripen are o disponibilitate aproape dubla fata de F-16 (adica, apar avarii de 2 ori mai rar) si e mult mai rapid de intors in aer (turn around) si e autonom ca oxigen (are generator intern) – ceea ce la o flota mica cum ar fi cea a Romaniei ar insemna niste avantaje substantiale. Pe de alta parte, e adevarat ca F-16 are un rezervor mai mare si autonomie de zbor mai lunga – insa atat Gripen cat si F-16 pot fi alimentate in aer de aliati – in eventualitatea in care ar trebui sa executam misiuni la mare distanta, cu certitudine in doar in folosul aliantei.

Un alt element e costul orei de zbor – la jumatate pentru Gripen fata de F-16 (3.000 euro fata de 8.000 dolari dupa datele fortelor aeriene suedeze vs. fortele aeriene americane), ceea ce ar duce la economii de zeci de milioane de euro (fiecare avion ar putea fi operat cam 150-200 de ore anual).

Inca un element e armamentul. Gripen e o platforma mai flexibila – venind cu suport pentru o varietate mai mare de arme – inclusiv americane, europene, israeliene, sud-africane. Asta inseamna ca da putere de negociere mai buna Romaniei cand discuta cu producatorii (asta in cazul in care nu vrea sa ia de la suedezi). Spre exemplu, Ungaria a negociat cu Raytheon si americanii le-au vandut rachetele pentru Gripen insa au construit si o uzina de calibrare de rachete langa Budapesta. In acest sens ar putea fi folosite stocurile de rachete israeliene si frantuzesti existente, folosite de MIG 21 LanceR si care sunt compatibile cu Gripen.

In concluzie, la bugetul Romaniei si nevoile ei de aparare aeriana, Gripen s-ar preta mult mai bine, e mult mai modern decat F-16 Block 25 ale National Air Guard si e 100 la suta compatibil NATO. Am primi un avion mai bun, mai flexibil, la costuri mai mici si cu suportabilitate mai mare.

In afara de bugetul actual, trebuie sa tinem cont ca schimband avioanele, indiferent cu ce, anual vom plati si dobanzi la creditul luat (sau creditele de pe piata interbancara, in cazul F-16) si deja avem dezechilibre economice majore.

Un contract F-16 nu ar ajuta cu nimic industria aero din Romania, s-ar pierde de tot niste capacitati tehnice care s-au format in zeci de ani, si nici nu am obtine vreo superioritate aeriana in regiune, sa zici ca ar merita costul suplimentar si sacrificiile.

Avioanele F-16 Block 25 nu sunt cele mai sigure pentru piloti, avand o rata de prabusire foarte mare in comparatie cu alte avioane F-16 sau cu Gripen sau Eurofighter (17.62%, comparand cu 1.35% Gripen sau 1.25 la suta modelele mai noi de F-16).
Comparatia privind siguranta pilotilor:

– din 222 avioane, un total de 3 avioane Gripen au fost pierdute in urma unor accidente definitive. rezulta o rata de atritie de 1.35%;

– pentru f-16, gasim rata de atritie pe site-ul f-16.net – in medie e 11.65%. La modelele mai noi de F-16 avem o rata de atritie de 1.25% – cam la fel ca Gripen, insa rata de atritie la F-16 Block 25, pe care ar vrea Romania sa le cumpere – e de 17.62%;

Despre achizitia de F-35 in viitor

Costurile F-35 (JSF), avionul care era de fapt scopul final in decizia de achizitie de avioane vechi, au depasit orice estimari si sunt imposibile pentru Romania la un nivel de 200 de milioane per avion echipat – iar tari mai bogate gen Olanda si Danemarca ies de program, Marea Britanie si-a redus comanda, in timp ce SUA se gandeste la oprirea proiectului sau reducerea drastica a numarului de avioane. E adevarat ca deocamdata nu a iesit nimeni din program, dar nici nu au lansat comenzi – exista niste motive pentru lipsa de graba in asta (tarile partenere dau bani pentru ca firmele din tarile lor sa fie eligibile pentru munca la dezvoltarea proiectului – daca ar iesi oficial toate firmele ar deveni ineligibile iar banii s-ar duce la celelalte firme, din alte tari).

Chiar si in contextul in care Romania nu a semnat codul de conduita privind transparenta privind achiziitiile de tehnica militara si offset, legislatia UE privind achizitiile prevede clar ca trebuie facuta licitatie chiar si pentru echipamente militare, cu exceptia unei situatii in care siguranta nationala ar fi afectata. Cehia de exemplu nu e cercetata de UE pentru ca ar fi incalcat codul de conduita, care e voluntar de altfel, ci pentru incalcarea tratatului UE.

Odata cu renuntarea la oferta americana nici pana in ziua de azi cei trei ofertanti, Lokheed Martin, Alenia, SAAB nu au fost informati ca Romania ar fi luat o decizie – sa ia F-16, sa nu ia nimic, etc. Daca exista o decizie, participantii ar fi trebuit informati – s-ar fi trimis o scrisoare prin care erau instiintati ca s-a selectat o alta oferta, multumindu-se pentru colaborare si prezentarile facute, etc. dar “ne-am decis sa nu luam avioanele dvs, sa nu mai tinem licitatie si sa facem urmatorul lucru… de ex. sa luam F-16 prin achizitie directa sau sa nu mai luam nimic. Nu exista asa ceva pana in acest moment, nu exista o pozitie clara a autoritatilor romane”.

Ca urmare reprezentantii SAAB considera ca, ceea ce s-a primit oficial pana acum (cererea de informatii) ramane valabil. Pasul urmator ar fi cereri de binding offer (oferta ferma care nu se poate schimba) apoi ofera finala care ar rezulta in urma unor negocieri competitive – de ex. daca oferta include mentenanta pe 5 ani dar alt competitor ofera pe 10 ani si romanii forteaza pe toti sa vina cu ofertele pe 10 ani in pret, etc.

Inclus in ecuatia achizitiei de catre Guvernu, parlamentul a cerut guvernului realizarea acestei achizitii in baza legislatiei actuale (in traducere nu prin lege speciala, cum ar fi impus o achizitie directa) si in conformitate cu principiile transparentei si competitivitatii.
Echipe tehnice din Romania (piloti + specialisti) au efectuat deja evaluarea oficiala a Gripen in Suedia (ca de altfel si a celorlalte avioane inscrise in competitie). Rezultatele nu sunt publicate de MApN, insa presedintele Basescu a indicat intr-o emisiune tv (Nasul) ca aviatia militara ar fi preferat avioane Gripen sau Eurofighter noi.

Informal, la BSDA si alte expozitii si conferinte internationale in care reprezentanti ai SAAB s-au intalnit cu numerosi piloti, ingineri de aviatie si specialisti militari de mentenanta romani care au spus clar ca in primul rand vor air frame nou, sau in limbajul lor, celula noua. In afara de performantele aparatului si diverse preferinte in zona asta (un motor vs. 2 motoare, etc), pilotii vor sa zboare cat mai mult – si costurile de operare mult mai reduse la Gripen inseamna ca vor apuca sa zboare mai mult cu Gripen decat cu alternativele – iar ei inteleg asta. Cei de la mentenanta si suport tehnic se gandesc si la alte chestiuni, modularizare, etc.

Cei din industrie pe de alta parte isi dau seama ca sunt in mare pericol sa dispara ca unitati specializate in industria aeronautica si Gripen e o sansa pentru ei. De asemenea, unii au declarat ca vor sa lucreze la un proiect viu, in dezvoltare, ca asta le ofera sansa sa colaboreze, sa se dezvolte si ii viitor, cu transfer de tehnologie, cercetare-dezvoltare, specializarea oamenilor, etc.

Tinand cont de lipsa banilor invocata de toata lumea, oferta suedeza ar putea fi avantajoasa din mai multe motive:

1. programul generos de offset. In afara de implicarea industriei, salvarea ei practic de la disparitie, discutam si de investitii de sute de milioane in alte ramuri ale economiei. Una din propuneri e crearea unui fond de co-plati pentru diverse proiecte, inclusiv de start-up-uri promitatoare, dar exista multe alte proiecte care asteapta lumina verde de la un contract de offset – iar partenerii de offset ai Saab includ General Electric (fabricantul motoarelor de pe Gripen), Honeywell, Volvo Aero, Volvo Trucks, Electrolux, Astra Zeneca (firma de medicamente), etc. Pot fi identificate colaborari si proiecte generatoare de activitati economice in multiple domenii si in Ungaria, spre exemplu, s-au creat 6.000 de locuri de munca ca urmare a programului de offset, care aduc exporturi, taxe si impozite care la randul lor ajuta la platirea avioanelor.

2. imprumutul guvernamental suedez pe 15 ani cu dobanda redusa si perioada de gratie de 2 ani, care ar aduce economii de cel putin 50 milioane euro anual, numai din diferenta de dobanzi intre cea de la guvernul suedez si cea dispobilila pe piata. Dupa cum spunea si presedintele Basescu, Romania se poate imprumuta la ora actuala de pe piata numai pe termen scurt (1 an) si dobanzile sunt de peste 5%. Insa la anul pot fi si de 8%, depindem de increderea investitorilor – dupa cum s-a vazut recent in cazul Irlandei dobanzile pot exploda cand investitorii sunt nervosi.

3. costul cel mai redus pentru operare – 3.000 euro pe ora, vs. 8000 dolari. asta inseamna ca pilotii zboara mai mult la acelasi buget – piloti mai buni inseamna ca apararea tarii e mai buna, scot mai mult din potentialul avionului, etc. Ideea e ca ai nevoie de piloti experimentati pentru o aparare de calitate, iar daca nu zboara, nu o sa fie buni sau nu o sa se mentina la varf daca sunt deja buni.

4. implicarea industriei, institutului de cercetare si a facultatilor va duce la formarea , dezvoltarea si mentinerea specialistilor buni pe plan local e si ar asigura mentenanta si dezvoltarea aici, reducand costurile programului pentru utilizator si asigurandu-te ca dezvoltarea in continuarea a avionului corespunde cerintelor romanesti. De ex. daca noi vrem ca in viitor avionul sa poata face niste misiuni anume care la ora actuala nu sunt posibile, se poate colabora la dezvoltarea acestei capacitati. Daca noi luam ne dorim o anumita racheta care ar aparea la un moment dat in urmatorii 30-40 de ani, care nu ar merge pe Gripen, putem cere si colabora la integrarea ei. Cu F-16 vechi sau noi, nu poti face noi dezvoltari la un program care s-a incheiat chiar in tara vanzatorului (lasand la o parte ca aparatul e livrat “black box” fara source codes si vom fi ca africanii – nu vom sti ce e inauntru).

Un exemplu intersant de achizitie Gripen il ofera in ofera Thailanda care a facut o prima comanda de 6 Gripen plus un avion de supraveghere cu sistem Eriye (la un cost total de 300 milioane dolari), cu un radar care ar acoperi toata marimea tarii daca avionul ar fi in mijloc. Apoi, peste cativa ani, au mai facut inca una la fel si tot asa.

Ar mai fi posibilitatea unei comenzi de la inceput 24 sau 48 dar cu livrari decalate in timp si poate specificatii deschise pentru integrarea de noi componente hardware, radare, sisteme de electronic warfare, etc. care devin disponibile pe parcurs, pentru a avea avioane noi si la limita tehnologiei si peste 5 ani, 8 ani, 15 ani, 25 de ani, etc.

Dincolo de a pretinde ca oferta suedeza este cea mai avatajoasa, consideram ca aceasta ar putea fi o solutie de bun simt tinand cont de situatia financiara dezastroasa, lipsa de performanta a actualului guvern in a produce relansarea economiei, dar mai ales, prin oferta de offset care ar permite salvarea unei industrii de varf in Romania.

Ar fi poate cazul sa judecam interesele romaneste cu mintea noastra si pe profilul nostru.

Sursa: InfoMondo Militar

One comment

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 14 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 302 vizualizari | 1 vot

Michael Thomas “9/11 was an Anglo-American black operation executed in collusion with Israeli Secret Services and Saudi Arabian financiers.” — 9/11 Investigator. Undoubtedly the 9/11 attacks on New York City and Washington DC are the most misrepresented by officialdom in US history. Whereas the assassination of John F. Kennedy is now understood to have been […]

Autor: Aciduzzul | 14 septembrie, 2015 | 1 comentarii | 376 vizualizari | 6 voturi

Autor: Aciduzzul | 17 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 744 vizualizari | 3 voturi

Serghei Malkov, membru la Academia Militară rusă, prezice începutul unui nou război mondial în următorul deceniu. Oamenii de ştiinţă de la Academia Militară au ajuns la această concluzie, bazându-se pe teoria ciclurilor Kondratieff (după numele savantului Nikolai Kondratieff). Ciclurile Kondratieff pot fi definite ca o succesiune regulată a modificărilor structurale din cadrul economiei moderne. Întinzându-se […]

Autor: Aciduzzul | 17 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 376 vizualizari | 2 voturi

Teoriile conspirației au început să apară în jurul atacurilor de la Paris. Printre colportori. politicienii turci, în frunte cu președintele Erdogan, ale căror opinii coincid perfect cu cele de la Moscova și Teheran. Aceștia sugerează (când nu o afirmă direct) că serviciile secrete americane sau israeliene s-ar afla în spatele atacurilor de la redacția Charlie […]

Autor: Aciduzzul | 12 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 568 vizualizari | 1 vot

“Liviu Maior (n.r. tatal actualului director SRI) – agent dublu”. “Florian Coldea coordoneaza toata activitatea SRI”. Senatorul PSD Valer Marian a facut, recent, o noua declaratie politica, si aceasta incendiara, vizat fiind prim adjunctul directorului SRI Florian Coldea, despre care spune ca ar fi vinovat, printre altele, de infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor […]

Voturi
Vizualizari
Comentarii
09 Dec 2017 | 0 comentarii | 63 vizualizari | 2 voturi
26 Noi 2017 | 0 comentarii | 438 vizualizari | 2 voturi
24 Noi 2017 | 0 comentarii | 89 vizualizari | 2 voturi
24 Noi 2017 | 0 comentarii | 31 vizualizari | 2 voturi
»
26 Noi 2017 | 0 comentarii | 438 vizualizari | 2 voturi
»
24 Noi 2017 | 0 comentarii | 89 vizualizari | 2 voturi
»
09 Dec 2017 | 0 comentarii | 63 vizualizari | 2 voturi
»
24 Noi 2017 | 0 comentarii | 31 vizualizari | 2 voturi
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics