Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
iulie 18, 2018, 1:46 am
Senin
Senin
22°C
Presiunea: 1000 mb
Umiditate: 64%
Vânt: 4 km/h VNV
Răsarit: 5:48 am
Apus: 8:56 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Editorialele editiei
Traiasca Petre Tutea! VIDEO
Aciduzzul | 4 decembrie, 2010 | 0 comentarii | 354 vizualizari |
(2 voturi )

“Sfantul Apostol Pavel este cat toata Mediterana”. ”Ni s-a facut onoarea sa suferim si sa murim pentru poporul Roman”. “Istoria romanilor dezgolita de crucile de pe scuturile Voievozilor este egala cu zero”. (Petre Tutea) Petre Tutea, de la a carui trecere la cele sfinte s-au implinit azi, 3 decembrie, 19 ani, este considerat unul dintre cei mai mari ganditori, filosofi si intelepti ai lumii moderne. Pe drept cuvant a fost supranumit “SOCRATE al ROMANILOR”. Fiu de preot (dintr-un mare sir de preoti strabuni), s-a remarcat de mic ca fiind un copil precoce, apoi un adolescent genial, un barbat intelept, un mare erou si un crestin desavarsit. (…) In rastimpul cat a fost liber a suit pe piscurile cele mai inalte ale gandirii, iar in universul concentrationar a fost un fel de “Zeus” al Olimpului crestin. De frica acestui Titan revarsat din intreaga sa viata, comunistii l-au tinut sub “obroc” o lunga perioada de timp.

In ciuda atator suferinte, care au depasit deseori limitele umane, Petre Tutea nu a cedat nimic din filosofia lui crestina, din trairea lui ortodoxa, din demnitatea lui de Roman, carora le-a ramas fidel toata viata. Detentia lui a scandalizat si a revoltat intreaga elita culturala romaneasca:

“Paisprezece ani de munca silnica! Sa nu fi fost oare oportun sa i se puna intrebarea batranului filosof, ce crima, atat de crunta a comis, pentru a fi intemnitat ca un criminal, atata amar de vreme la Pitesti, Jilava, Aiud, Gherla…? Filosoful Petre Tutea a fost condamnat la silnicie lunga pentru un crez, crezul unei generatii, care a dat multe jertfe, pentru a evita neamului nostru o mare tragedie, generatia lui Mota si Marin”. (Filon Verca, Pe meleaguri straine. Ed. Dalami, Caransebes, 2004, p. 340).

Sfantul Apostol Pavel rezuma toate filosofiile lumii la doua: filosofia cea dupa Dumnezeu-Omul Iisus Hristos si filosofia cea dupa om: “Luati aminte sa nu va fure mintile cineva cu filosofia si cu desarta insalaciune din predania omeneasca, dupa intelesurile cele slabe ale lumii si nu dupa Hristos. Caci intru Dansul locuieste toata plinatatea Dumnezeirii trupeste si sunteti deplini intru El, Care este cap a toata incepatoria si stapanirea”. (Coloseni 2,8-10).

Comentand aceste filosofii ale Apostolului Pavel, Parintele Justin Parvu ajunge la urmatoarea concluzie: “Exista doua filosofii: filosofia ortodoxa a “deofiintimii” si filosofia ariana, eretica, occidentala, moderna, a “asemanarii fiintei”. Prima este o filosofie hristica, Dumnezeiesc-omeneasca, concreta si practica a unitatii dintre Dumnezeu si omenire, filosofie bisericeasca a dragostei sobornicesti si a optimismului vesnic dat de certitudinea Invierii. A doua este filosofia adamica, omeneasca, a dezbinarii si a fragmentarii, a ratiunii individualismului, a egoismului, a pesimismului ucigas si sinucigas, o filosofie draceasca a urii si a iadului, – filosofia actualului ecumenism”. (Ieromonahul Teognost, Parintele Justin Parvu si bogatia unei vieti daruite lui Hristos. Vol. II, Ed. “Credinta stramoseasca”, p. 147).

Paralel cu conditiile diabolice oferite in inchisoare, s-a rezistat prin cele doua cai spiritual-religioase, Teologia (cu preocupari duhovnicesti) si Filosofia crestina (cu preocupari culturale).

Preocupari duhovnicesti: prin rugaciuni, poezii, psalmi, acatiste, paraclise, Sfanta Scriptura, Sfanta Liturghie, traire mistica, post, daruire si slujire a aproapelui si a dusmanului chiar. Preocupari culturale: conferinte pe diferite teme (Filosofie, Poezie, Literatura universala, Filologie, Istorie, Politica, Economie, Geografie, Arta, etc.

Zidurile mute si sfidatoare ale inchisorilor, din inclestarea carora nimanui nu-i mai suridea speranta de a revedea mirajul zilelor ingropate intr-un “ieri” nedefinit, prieten si ostil si strivitor. Aceste paradoxuri de dupa zabrele, cu aspectul celulelor de grajd populat, cu culoar central dintr-un capat in altul, destinat plimbarii neintrerupte a detinutilor, o agora barbara, peripatetica, dar in care nu se discutau mai putine teme filosofice, litarare sau politice ca in Atena lui Platon si Socrate.

Vasile Scutareanu izbuteste o schita vivanta si tenace, clar-obscurul, contrastul dintre funesta inchisoare Ocnele Mari si tipul homeric olimpian al lui Petre Tutea: “Chip obosit, dar iluminat de aura stranie din launtrul sau cosmic, genialul cugetator, anonim, pentru multi, era de origine modesta… Omul acesta a pasit peste Europa ca peste un musuroi de furnici…peste epoci si curente, acumuland o uriasa cultura. In cetatea berlineza a tuturor eruditilor universali, de la Mommsen la Frobenius si Einstein, El s-a simtit un rasfatat al succeselor rasunatoare, vehiculate pe aripile de aur ale unui verb incendiar, colorat ca penajul exploziv al unei pasari a paradisului… Multi nefericiti si-au prelungit viata, uitand terapeutic de sine, sub vraja prelegerilor lui, uitand de foame, de umilinta de sine, spre a zbura cu el in lumina”. (Vasile Scutareanu, Prin Gulagul Valah, Ed. Majadahonda, Bucuresti, 1995, p. 76).

Ne aflam in luna Iulie 1964, la Aiud, perioada in care directorul inchisorii Craciun face un ultim efort pentru esuata sa “reeducare”, rugandu-l tocmai pe Petre Tutea sa convinga auditoriul (detinutii politici), privind realizarile si infaptuirile comuniste: “Discursul lui Petre Tutea, lung de peste doua ore, nu aduce mult asteptata dovada ca s-a convins de “adevarurile” lui Craciun. Dimpotriva, Craciun a trebuit sa recunoasca profunzimea adevarurilor rostite de marele ganditor roman. A fost o pledoarie mascata a destinului nostru de “romani absoluti”. (Preot Liviu Branzas, Raza din catacomba, Ed. Scara, Bucuresti, 2001, p. 318).

Iata ce ne marturiseste alt patimitor, Parintele Constantin Voicescu, care a avut onoarea de a sta cu Nea Petrache (cum ii placea sa i se spuna) in celula in 1959 la Jilava si in 1960 la Aiud.

“Nea Petrache excela. Parca-l vad: inalt, osos, slabit, cu niste ochi mari, ca de copil, miscandu-se, cat se putea, in spatiul dintre priciuri, sau ghemuit turceste pe un prici, intr-un cerc de ascultatori care punea intrebari si la care Nea Petrache raspundea prin adevarate prelegeri. Se organizau si conferinte, mai ales dupa stingere, cand vigilenta caraliilor era mai scazuta. Universitatea din inchisoare. Inainte de pranz-un rand de prelegeri, dupa masa alt rand. Trebuia sa vorbim fiecare din domeniul nostru. Bineinteles ca cel care era exploatat la sange a fost Nea Petrache. Il mai si pacaleam, ca sa ne treaca randul. O intrebare- si Nea Petrache se pornea… Filosofie, istoria filosofiei, istoria culturii, istoria si cate altele. Avea o memorie extraordinara. Cita nume si texte din diferite opere, in traducere sau in limba originara (mai ales germana si franceza). Tinea loc de enciclopedii si dictionare. Tot ce acumulase in toate domeniile de cultura se topea in creuzetele sale geniale, din care izbucneau, ca niste fulgere, adevaruri si sentinte de o claritate uluitoare. Cele doua coordonate ale gandirii sale erau neamul si credinta. Tot el spunea ca e “confiscat integral de religia ortodoxa”, “Libertatea ti-o da numai Biserica, considerandu-te fiu al lui Dumnezeu. Fara nemurire si mantuire, libertatea e de neconceput” si ca “nu poti fi om de cultura in Europa decat crestin”.

Incitante si mult gustate de noi erau si povestirile, amintirile, portretele diferitilor oameni pe care Nea Petrache ii cunoscuse, oameni politici, scriitori, cantareti (Maria Tanase – “fa Mario”).

Nu mai spun de felul in care vorbea, de acel amestec de verva si umor, de jocul ochilor mari si luminosi de copil, de gestica si mimica prin care sublinia adevarurile exprimate plastic- si care astfel puteau fi usor intelese. La el cuvantul era mai mult decat colorat, era sculptat. Parca il pipaiai.

Prefera anumite expresii si cuvinte pe care le pronunta intr-un mod inconfundabil. De pilda, cuvantul absolut: Eminescu este Romanul absolut, pustnicii sunt niste personalitati absolute, aromanul nu este roman, este romanul absolut s.a.m.d.” (Parintele Voicescu- Un duhovnic al cetatii. Editura Bizantina, Bucuresti, 2002, p. 95-97)

Intre 1938-1958 s-a instaurat o lunga perioada de uriasa suferinta: de decadere morala, de coruptie, de prigoana, de masive arestari (1939, 1948, 1958), de foamete, de deportari, de crime politice. Situatia politica Internationala fiind confuza, a “pavat” drumul comunismului in Rasarit. Despre aceasta situatie cu zvarcolirile, cu confruntarile si consecintele ei, ne relateaza in cateva cuvinte Parintele Justin Parvu: “In 1948 a venit lupta, ateismul direct a venit la noi in tara. Un tineret a umplut puscariile-Gherla, Pitesti, Aiud, Periprava, Jilava si asa mai departe-toate altarele acestea, le consider ca altare, ca manastiri, toate acestea pentru ca a fost locul de formare a unui tineret. A fost intr-adevar o forta de educare si de formare, o forta spirituala- asa a fost un PETRE TUTEA, asa a fost un NAE IONESCU, VASILE VOICULESCU, RADU GYR, NICHIFOR CRAINIC, DIMITRIE BEJAN, care traiesc in duhul acesta ortodox”. (Gratia Lungu Constantinescu, Viata si invataturile unui marturisitor, Iasi, 2007, p. 214).

Singurii supravietuitori cu adevarat ai regimului ateo-comunist au fost detinutii politici crestini, atat cei aflati inca in inchisori, cat si cei eliberati. Ceilalti au ramas robi in continuare. Constienti de acest lucru, puterea bolsevica a dispus al doilea val mare de arestari. Ca sa justifice (fata de cine?) noile arestari, sau rearestari, au inscenat si incropit noi procese. “Ni se insceneaza niste procese, caci trebuie sa se justifice nu numai arestarea noastra, ci si “pericolul” (spunea Petre Tutea) in care se afla Republica, din care cauza zic ei, au fost obligati sa se ia masuri severe”. (Ioan Ianolide, Intoarcerea la Hristos. Ed. Christiana, 2006 Bucuresti, p. 199).

Intre cei rearestati s-a numarat si Filosoful Petre Tutea. Si Ioan Ianolide a avut sansa si onoarea de a sta in preajma Ganditorului crestin. A stat 5 luni in beciul securitatii din Bucuresti. Fascinat de marele Roman, ne marturiseste: “Petre Tutea era un om admirabil si eram uimit cum alaturi de o minte geniala incapea un suflet curat si o inima calda. Era mereu in verva si febra intelectuala, iar eu eram dornic sa-l ascult. Eclipsa de departe orice interlocutor. Cultura lui enciclopedica facea discutia mereu proaspata. Intalnise prin temnite toata floarea intelectualitatii romane si in discutii de cea mai inalta factura ii impresionase pe toti.

Sederea mea cu Petre Tutea cateva luni in beci, in discutii de 12-16 ore pe zi, a fost o mare desfatare si o Universitate de cel mai inalt rang”. (idem. p. 200).

Dupa 1948, inchisorile s-au inmultit devenind tot mai neincapatoare, detinutii au covarsit peste masura, arestarile erau aproape un flux continuui, cu eliberari scurte si rearestari lungi, iar conditiile in detentie s-au inasprit de la o zi la alta, de la luna la luna, de la an la an. La conditiile de crunta infometare s-au iscat totusi si cateva greve ale foamei, prilej pentru multi de a tine post negru si de a se intari unitatea intre detinuti. Petre Tutea a excelat si la postul negru, obtinand recordul hristic. De pilda greva din 1956, despre care ne spune marele duhovnic, parintele Justin Parvu: “Cand a fost greva foamei din 1956, eram asa de uniti intre noi incat toate puscariile erau in greva, s-a dus vestea de la o inchisoare la alta. Eram asa de neclintiti in hotararea noastra incat n-am primit mancare doua saptamani. Eu am rezistat doua saptamani, dar Petre Tutea 40 de zile n-a mancat nimic”. (Ieromonahul Teognost, Parintele Justin Parvu si bogatia unei vieti daruite lui Hristos. Vol. I, Editura “Credinta stramoseasca, p. 121).

Mostenirea genetica a devenirii noastre ca Natie Daco-Romana, intru finalitatea trairii hristice se aseaza axiologic, crucial, pe cele doua laturi: credinta si rabdare, circumscrise prin lupta, prin crez, prin har. Castigi credinta intru moralitatea rabdarii, intru rabdare iti pastrezi credinta morala.

“Petre Tutea a gasit o formula magistrala (marturiseste Parintele Justin Parvu) pentru individualizarea celor care au trait o viata identificandu-se cu sacrificiul pentru o idée: meseria de roman!” (Adrian Alui Gheorghe, Parintele Justin Parvu si morala unei vieti castigate. Ed. Conta, Piatra Neamt, 2005, p. 42).

Detinutii politici in majoritatea lor covarsitoare au fost crestini, cu radacini mai mult sau mai putin adanci. Sansa de a avea in mijlocul lor Elita culta, le-a purificat crestinismul prin suferinta in traire. Au urcat astfel de la o morala avuta, la implinirea de sus, prin daruire, prin iubire. Unul din Colosii Elitei Culte Romane a fost marele filosof crestin Petre Tutea, un model si pentru marele mistic Ioan Ianolide, care ne incanta cu Pedagogul sau ilustru:

“Un colos intelectual intr-un suflet de copil. Un filosof care si-a rotunjit conceptia in focul temnitelor. A vorbit toata viata stralucitor, constient ca se daruie. Intalnind la Jilava mai toate varfurile culturale si politice romanesti, ca Dimitrie Bejan, Mihai Manoilescu, Bentoiu, Istrate Micescu, Petre Pandrea, s.a. Tutea s-a impus intre ei cu autoritate necontestata. Gandirea lui era profund crestina. Formularile lui erau savante.Si totusi, in intimitate era simplu, cald sufleteste si bland ca un copil. El nu facea simpla teorie filosofica, ci imbratisa toata viata intr-o viziune optimista si maiestuoasa.

A suferit cu demnitate ani multi de temnita, iar acum traieste ca un fel de nimeni al nimanui, un nimic. Nu numai neamul romanesc, ci toata lumea pierde in el un mare ganditor. Traiasca Petre Tutea!” (Ioan Ianolide, op. cit. p.308)

*Personal, nu l-am cunoscut, dar dupa ce l-am cuprins, marturisesc ca il iubesc mai mult decat daca l-as fi cunoscut.
Sa ne iubesti Nea Petrache! (Gheorghe Nistoroiu)

Sursa: Romania Uneste-te, Victor Roncea

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 29 iulie, 2017 | 0 comentarii | 199 vizualizari | 2 voturi

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Aciduzzul | 11 ianuarie, 2016 | 0 comentarii | 224 vizualizari | 0 voturi

Charles Simic Widespread ignorance bordering on idiocy is our new national goal. It’s no use pretending otherwise and telling us, as Thomas Friedman did in the Times a few days ago, that educated people are the nation’s most valuable resources. Sure, they are, but do we still want them? It doesn’t look to me as […]

Autor: Aciduzzul | 6 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 1568 vizualizari | 5 voturi

Marius Serban Se pare ca romanii nu invata nimic, dar absolut nimic, din greselile trecutului. Exista similaritati intre “revolutia” de acum 26 de ani si miscarile de protest din 2015 din Piata Universitatii. Ambele evenimente au aparut pe un fond de revolta mocnita a unor mase extinse de oameni, ambele au fost declansate de incidente […]

Autor: Aciduzzul | 5 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 226 vizualizari | 2 voturi

Marius Serban Incet-incet Piata Universitatii incepe sa semene cu protestele de acum cativa ani care au debutat furtunos, insa, s-au fasait lamentabil, dirijate cu finete de manipulatorii serviciilor secrete. OK, ati dat jos niste neobolsevici patetici, reprezentantii unui sistem corupt, bolnav, un cancer care macina incet Romania. Pana aici este bine! Dar, de ce nu […]

Autor: Aciduzzul | 5 noiembrie, 2015 | 0 comentarii | 1355 vizualizari | 3 voturi

Victor Roncea Am mai scris despre uriaşele sume de bani vehiculate de agenţi sub steag străin care pretind că lucrează “non-profit” în regim de “voluntariat”, pentru te miri ce: de la salvat balenele din Marea Neagră (chiar şi cele care SAR pe la TV) la salvat interesele noului KGB, bine reprezentate de “Reţeaua Deschisă” a […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2018 © BadPolitics