Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
septembrie 26, 2017, 1:24 am
Senin
Senin
16°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 72%
Vânt: 4 km/h NNE
Răsarit: 7:07 am
Apus: 7:06 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Agricultura
Agrostandard: Cat primesc fermierii pentru productia de cereale? Cat ar trebui sa fie preturile pentru a fi profitabili?
Aciduzzul | 13 septembrie, 2013 | 0 comentarii | 157 vizualizari |
(3 voturi )

Input-urile au crescut in acest an cu pana la 25%, dar preturile cerealelor s-au redus la jumatate, sau chiar la o treime fata de anul trecut. In aceste conditii, mai pot fi fermierii profitabili intr-un an cu productii-record? Care este pragul de rentabilitate si cat primesc fermierii pentru productia din acest an? “Toti fermierii sunt dezamagiti. Input-urile au crescut puternic in acest an, iar noi primim 60-70% din preturile de anul trecut pentru grau. Nu am luat nici sase milioane de lei vechi pe tona. La floarea-soarelui am luat 8-9 milioane pe tona”, a declarat Ion Manaila, presedintele Asociatiei de Marketing si Consultanta Agricola “ASOMAR” Teleorman. Fermierii acuza politica de monopol, discretionara de stabilire a preturilor de catre traderi si lipsa de implicare a guvernului in protejarea interselor producatorilor.

“Traderii au capacitatile pline pana la refuz si isi permit sa se joace cu pretul. Nu accepti pretul, nu ti-l luam. Asa gandesc. (…) Exista si o lipsa totala de implicare a guvernului. Totul este dupa cum dicteaza multinationalele. (…) Nu a existat niciodata vreo negociere intre producatori si comerciati care doar si-au impus propriile preturi. Ar fi trebuit sa intervina ministerul Agriculturii sa ne protejeze interesele, sa nu le mai dea comerciantilor autorizatii de export. Dar Ministerului Agriculturii nu-i pasa de acesta nedreptate. Am fi putut depozita productia in rezerva de stat. Ni se dadea un certificat de depozit si am fi putut sa vindem cerealele mai tarziu, la preturi corecte”, este de parere fermierul din Teleorman.

Mai mult, agricultorii solicita o reactie din partea Consiliului Concurentei care inca nu s-a sesizat in cazul acestei situatii flagrante de monopol pe piata cerealelor.

“Consiliul Concurentei ar trebui sa se sesizeze pentru ca avem de-a face cu un monopol al comerciantilor. Ni se impun niste preturi de mizerie, chiar daca avem cele mai mici ajutoare din Europa. Ungurii, de exemplu, ies pe piata cu preturi mai mari decat noi, chiar daca au subventii de 3-4 ori mai mari, adica vreo 400 de euro”, a adaugat presedintele ASOMAR.

Si agricultorii din Gorj denunta cvasimonopolul comerciantilor, insa spun ca producatorii sunt nevoiti sa accepte preturile derizorii pentru ca au de achitat credite-furnizor.

“Un an mai bun ca acesta n-a fost niciodata si nici nu va mai fi in viitorul apropiat. Atat la cereale, cat si la horticultura, silvicultura… Anul trecut preturile au fost mult mai bune, dar acum s-au inteles traderii intre ei au adunat tot din piata inca de la inceputul recoleti si acum se joaca cu preturile. (…)Creditele-furnizor trebuie achitate pentru ca firmele te asteapta doar pana la recolta. Cel putin in zona noastra, majoritatea fermierilor lucreaza cu credit-furnizor. Sunt putini cei care nu apeleaza la acest mijloc”, a declarat Traian Ghinoiu, presedintele Asociatiei Producatorilor Agricoli din Gorj.

Pragul minim de rentabilitate – 80 de bani la grau, 1,1 lei la porumb, 1,5 lei la floarea soarelui
Preturile sunt mult trase in jos de catre comercianti, sub nivelul de profitabilitate, in conditiile cresterii accentuate a costurilor.

“Este inadmisibil un pret de 60 de bani pe kilogram la grau. Sub 80 de bani n-ar fi trebuit sa scada. N-am zis un leu, un leu si zece bani, dar la 60 de bani nu au bietii fermieri cum sa mai inceapa un nou ciclu de productie, nu mai vorbim de investitii. Cum sa supravietuiesti daca pretul inputurilor a crescut cu 25% de anul trecut pana acum, iar pretul graului s-a redus cu peste 30%?! La fel la floarea-soarelui. Anul trecut vindeam cu 1,7-1,8 lei kilogramul, iar acum pretul pe care-l primim este la jumatate, adica 90 de bani pe kilogram. Nu cred ca acesta cultura este profitabila la un pret mai mic de 1,5 lei pe kilogram. Porumbul va fi de rasul lumii anul acesta. Pretul va fi de 50 de bani pe kilogram fata de 90 de bani cat a fost media anul trecut. Ca sa fie profitabil, porumbul ar trebui sa fie vandut cu minim 1,1-1,3 lei pe kilogram. Nu o sa mai puna nimeni porumb”, a estimat fermierul din Teleorman.

O presiune mare este pusa de traderi si pe fermierii din Oltenia, in contextul unor productii record inregistrate in judetele invecinate, din Banat.

“Preturile au scazut pana la 45 de bani pentru graul furajer si pana la 65 de bani pentru cel de panificatie. Preturile la grau au scazut la noi in Gorj pana la 50 de bani pe kilogram pentru ca au venit puternic cei din Timis care au facut culturi de 8.000 de kilograme la hectar si au vandut si cu 54 de bani kilogramul. La 7-8.000 de kilograme la hectar ii convine sa dea cu 45-50 de bani. Mie, la 4.000 de kilograme, nu-mi convine. Este un an deosebit si pentru porumb, asa ca deja se fac contracte pe 50 de bani kilogramul. Preturile vor oscila intre 45 si 50 de bani pe kilogram. La floarea-soarelui preturile nu vor depasi 1,4-1,5 lei pe kilogram in niciun caz pentru ca toata lumea produce – Ucraina, Rusia. In UE va fi cea mai mare productie din istorie. Noi suntem o picatura intr-un ocean. Aici este, insa, mai complicat, pentru ca nu stii ce indice are pana nu o duci in depozit, asa ca e mai greu de stabilit pretul pentru fiecare caz in parte”, a spus fermierul din Gorj.

Pragul de rentabilitate potrivit LAPAR: minim 70 de bani la grau, 60 la porumb, 1,5 lei la floarea-soarelui si 1,8 lei la rapita

“Pentru o minima rentabilitate, kilogramul de grau trebuie vandut cu minim 70 de bani, dar acum se vinde cu 50-60 de bani. Numai ca fermierii au inceput sa refuze sa-l vanda sub 60 de bani. Pretul la porumb nu ar trebui sa scada sub 60 de bani pe kilogram, dar potrivit estimarilor de pret va ajunge la 50 sau chiar 40 de bani. Pentru rapita, pragul ar fi de 1,8 lei. Daca rapita se vindea la inceputul recoltarii cu 1,5 lei, acum se vinde si cu 1,3 lei kilogramul. La floarea-soarelui, pretul n-ar trebui sa scada sub 1,5-16 lei pe kilogram, numai ca acum se vinde cu mai putin de un leu, desi se negociasera in contracte preturi de 1,2 lei pe kilogram”, a aratat Daniel Ciobanu, vicepresedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania(LAPAR).

Fermierii: daca nici intr-un an bun nu ai profit, atunci cand?

Agricultorii constata cu surprindere ca nu pot face profit si nu se pot capitaliza nici macar in anii in care obtin o productie buna.

“Suntem dezamagiti total. Nu ne mai vedem viitorul. Daca nici intr-un an bun nu putem castiga, atunci cand? Intr-un an bun aveai sansa sa te capitalizezi in sfarsit, sa ai bani de investitii. Imi este foarte greu sa spun ce cultura mai poate fi profitabila in Romania. Cred ca, in conditiile de acum, nicio cultura”, a conchis Manaila.
Pe de alta parte, fermierii cred ca porumbul si rapita vor fi , in continuare, culturile preferate de agricultorii romani.

“Porumbul ne-a salvat pe timp de seceta si este un fel de garantie pentru supravietuire pentru ca are patru consumatori – micii fermieri, consumul uman, zootehnia si producatorii de biodiesel. Rapita a facut treaba buna tot timpul. E singura cultura care s-a vandut bine mereu. In schimb, graul nu este foarte rentabil, dar trebuie sa-l cultivam pentru ca asa ne cer actionarii, oamenii care au dat pamantul in arenda vor grau”, a conchis Ghinoiu.

Sursa: Agrostandard

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 5 decembrie, 2014 | 0 comentarii | 234 vizualizari | 2 voturi

Marius Șerban Una dintre temele ocultate cu mare grijă în România este Tratatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții, adică, pe scurt, TTIP. Acest tratat reprezintă o serie de negocieri de natură comercială care se desfășoară în secret între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. În linii mari, TTIP presupune simplificarea barierelor comerciale în beneficiul […]

Autor: Aciduzzul | 26 noiembrie, 2014 | 0 comentarii | 97 vizualizari | 1 vot

Marius Șerban Modelul de dezvoltare al retail-ului din România este unul nesustenabil, specific țărilor africane, favorizant pentru corporații, dar ostil față de retailerii mici și medii și față de producătorii locali. În plus, dacă ne raportăm la țările occidentale, legislația ultrapermisivă din România a dat naștere unor nenumărate anomalii. Instalarea hypermarket-urilor în centrul orașelor și […]

Autor: Aciduzzul | 26 noiembrie, 2014 | 0 comentarii | 76 vizualizari | 2 voturi

Marius Șerban România a tot așteptat investitorii străini în ultimul sfert de secol de așa-zisă economie de piață. Numai că acești investitori străini nu s-au prea ridicat la nivelul așteptărilor. Foarte multe companii cu capital străin care activează în agricultură, industria alimentară și a procesării produselor agricole din România au companii-mamă în niște cutii poștale […]

Autor: Aciduzzul | 10 noiembrie, 2014 | 0 comentarii | 88 vizualizari | 1 vot

Marius Șerban România are în acest an, potrivit datelor APIA, 830.000 de exploatații agricole cu o suprafață cuprinsă între unul și cinci hectare și doar 13.100 de ferme cu o suprafață de peste 100 de hectare. Acestea din urmă acoperă, însă, 5,2 milioane de hectare de teren arabil, dintr-un total de 9,4 milioane de hectare, […]

Autor: Aciduzzul | 10 noiembrie, 2014 | 0 comentarii | 60 vizualizari | 1 vot

Marius Șerban Politicile agricole “ciudate” aplicate în România în ultimii 25 de ani, precum și absența unor reglementări coerente în domenii cheie, au condus la situația în care, mai mult de 50% din suprafața agricolă a României, respectiv 5,2 milioane de hectare este controalată de mari latifundiari, în special străini, în vreme ce, aproximativ jumătate […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics