Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
decembrie 13, 2017, 3:19 pm
Soare
Soare
13°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 58%
Vânt: 14 km/h V
Răsarit: 7:44 am
Apus: 4:36 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Economie
Batalia pentru terenurile agricole
Aciduzzul | 1 martie, 2012 | 1 comentarii | 397 vizualizari |
(2 voturi )

Majorarea preturilor la alimente si implicit la materii prime, pe fondul crizei globale, dar si a cresterii populatiei, a facut ca interesul investitorilor sa se indrepte tot mai mult spre agricultura. In Romania, strainii detin circa 8% din suprafata arabila a tarii, cele mai mari suprafete fiind cumparate de italieni. In ciuda restrictiilor de ordin legislativ pentru nerezidenti, tranzactiile cu pamant se fac in continuare, chiar daca este din ce in ce mai dificil sa gasesti suprafete compacte mai mari de 500 ha.Cu toate ca multa lume considera agricultura un domeniu riscant, in ultima vreme investitiile in acest sector sunt in crestere, pe fondul previziunilor de profitabilitate imbunatatite, se arata intr-un raport realizat de firma de consultanta imobiliara DTZ Echinox. Exista numerosi investitori care cauta oportunitati de investitii alternative, in vederea diversificarii portofoliului de activitati traditionale, motiv pentru care acest sector este privit cu un interes din ce in ce mai mare. Mai ales ca investitorii se asteapta sa obtina profituri bune din investitiile in agricultura pe termen mediu si lung, in contextul cresterii cererii globale de alimente si produse agricole, dar si a majorarii preturilor. Trebuie remarcate, in special, solicitarile venite din partea tarilor emergente, ale caror populatii se maresc, dar si dinspre industria de biocombustibili.

La nivel global, principala tinta pentru cumparatorii de terenuri este Africa – datorita preturilor foarte mici –, insa si statele din Europa Centrala si de Est se afla in sfera de interes a investitorilor. Romania, unul dintre cei mai importanti producatori de cereale din Europa, este atractiva pentru investitori in primul rand pentru calitatea deosebita a solului – solurile de tip cernoziom acopera circa 60% din suprafete –, dar si datorita pozitiei sale geografice (iesirea la Marea Neagra sau legaturile comerciale importante cu tari din Europa sau Asia).

„In ultimii ani, piata a resimtit un interes semnificativ din partea strainilor pentru terenurile agricole din Romania. Acestia sunt fonduri de investitii, companii, mai putin persoane fizice. Legislatia romaneasca restrictioneaza momentan achizitia de teren de catre persoane fizice nerezidente. Totusi, acestia pot achizitiona terenuri indirect, prin intermediul unei societati comerciale infiintate in Romania“, sustine Marius Grigorica, senior business consultant, DTZ Echinox.

Evolutia preturilor in Romania

Daca in anul 2000, in Romania, pretul mediu al unui hectar de teren agricol era de 500 de euro, pentru acest an el este estimat la circa 2.300 de euro. Analistii DTZ prognozeaza o majorare a acestuia in urmatorii ani pana la 3.000 de euro pe hectar.
Cele mai scumpe terenuri, potrivit datelor DTZ, se gasesc in jurul Capitalei, in judetul Ilfov, unde pretul este estimat la 2.650 de euro pe hectar, iar cele mai ieftine in Nord-Est si Sud-Est. Cele mai atractive zone pentru agricultura se concentreaza in vest (Timis, Arad, Bihor), sud (Ialomita, Calarasi, Giurgiu) si sud-est (Braila, Constanta si Buzau). In general, se cauta suprafete de peste 1.000 de hectare.

„In Calarasi nu prea se mai vand suprafete mari compacte de pamant, pentru ca sunt greu de gasit. Pretul in general este de 1.000-1.500 de euro pe hectar. Daca este vorba de straini, care vor suprafete mari, se ajunge si la 3.000 de euro hectarul“, declara Ion Ciulinaru, un fermier din zona. El spune ca, in ultimii ani, cumparatorii au fost in mare parte olandezi si portughezi. Daca tinem seama ca in Olanda, de exemplu, pretul unui hectar ajunge si la 40.000 euro – aici insa nu se gaseste pamant de vanzare – devine lesne de inteles interesul investitorilor din aceasta tara pentru terenurile de la noi.

In Teleorman, preturile sunt ceva mai mici. Ion Manaila, un agricultor din regiune, spune ca ajung pana la 1.000 de euro la suprafetele mici, in timp ce de la 10 hectare in sus se poate vorbi si de 2.000 de euro, depinde insa si de calitatea terenurilor.

Cine ne-a cumparat pamantul

Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, in Romania strainii dispuneau, la sfarsitul anului trecut, de peste 700.000 ha de teren agricol, ceea ce reprezinta circa 8,5% din suprafata arabila a Romaniei. Cele mai mari suprafete erau detinute de Italia – 24,29% din terenurile cumparate de straini, Germania – 15,48%, tarile arabe – 9,98%, Ungaria – 8,17%, Spania – 6,2%, Austria – 6,13% sau Danemarca – 4,52%.

Romania detine circa 8% din suprafata agricola utilizata in UE, cu aproape 1% mai putin decat Polonia (8,97%), dar de cateva ori mai mult decat vecinii nostri. Ungurii, de exemplu, dispun de 2,45% din suprafata agricola a UE. Principalele pozitii sunt ocupate de state precum Franta – 15,93% din suprafata agricola utilizata a UE, Spania – 14,43%, Germania – 9,82%, Marea Britanie – 9,35%, Polonia – 8,97% si Romania – 7,97%, conform studiului DTZ Echinox.

Romania are mai multe zone agricole – diferite climatic –, ceea ce face posibila existenta unui potential incredibil de crestere a randamentelor si a productiei. La noi, randamentele sunt inca mici fata de multe alte state europene, la fel si consumul de ingrasaminte chimice. Companiile locale agricole sunt slab echipate, iar dotarea acestora cu masini si utilaje moderne ar putea avea un impact semnificativ asupra productiei. De asemenea, clima din Romania permite obtinerea unei game largi de culturi, inclusiv energetice.

Costurile de investitii in terenurile agricole din Romania se numara printre cele mai scazute din Europa, insa nu trebuie neglijat potentialul ridicat al acestora datorita fertilitatii solului. Din punct de vedere tehnic, principalul indicator pentru fertilitatea solului este nivelul de humus. In Romania, 50,6% din totalul solurilor au un nivel scazut sau foarte scazut (2%), in timp ce 40,4% au un nivel intre 2% si 5%.

Terenul arabil in Romania

In prezent, circa 90% din terenul agricol din Romania se afla in proprietate privata ca urmare a restituirii suprafetelor confiscate de comunisti catre fostii proprietari. Disponibilul de care dispune Romania la cumparare este de circa 500.000 hectare, se mai arata in raportul DTZ. Practic, este imposibil sa gasesti parcele foarte mari de teren agricol in Romania, deoarece conform traditiei, in general, mostenitorii unui proprietar isi impart pamantul.

Tocmai de aceea exista astazi numeroase suprafete mici, cuprinse intre 0,1 ha si 10 ha, care au rezultat in urma atator diviziuni, ce au avut loc de-a lungul a mai multor generatii. Suprafetele mari sunt destul de rare. La astfel de dimensiuni se ajunge in general dupa comasarea mai multor parcele mici. Ofertele de acest gen sunt rare, motiv pentru care si pretul terenului este mai ridicat. Analistii DTZ apreciaza ca la terenurile mari preturile sunt in general mai ridicate cu circa 50% fata de suprafetele mici.

Avantajele Romaniei– calitatea buna a solului datorita faptului ca, in ultima perioada, in tara noastra nu s-au utilizat in mod excesiv ingrasaminte chimice, insecticide etc;
– pretul scazut al terenurilor;
– slaba dezvoltare a sectorului agricol, ce asigura un potential de crestere in viitor;
– forta de munca din agricultura este inca ieftina;
– reprezinta o piata de consum importanta, avand cea mai numeroasa populatie din regiune, exceptand Polonia.
Sursa: DTZ Echinox

Dezavantaje– gradul redus de comasare – aproximativ 25% din suprafata de teren arabil la nivel national se constituie din loturi de teren mai mici de un hectar, in timp ce investitorii doresc sa achizitioneze suprafete de peste 1.000 ha comasate integral pentru a putea fi eficienti in procesul de productie;
-capacitati de depozitare pentru cereale – exista putine silozuri, cantitati mari de cereale nu pot fi pastrate in conditii optime de umiditate, temperatura si igiena;
-infrastructura rutiera putin dezvoltata.
Sursa: DTZ Echinox

Sursa articol: Lumea Satului

One comment

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 26 noiembrie, 2017 | 0 comentarii | 32 vizualizari | 1 vot

Redeventa pentru apa imbuteliata ar urma sa aiba aceeasi valoare precum in cazul marmurei, calcarului sau gresiei, adica echivalentul in lei a 4 euro/m³, ceea ce ar fi practic cea mai mare redeventa pe ape imbuteliate din Uniunea Europeana, potrivit unui proiect de LEGE pentru reglementarea sistemului de redevente al concesiunilor resurselor minerale, petroliere si […]

Autor: Aciduzzul | 5 octombrie, 2015 | 0 comentarii | 132 vizualizari | 0 voturi

Mihail Florescu, antreprenor cu o experienta de peste doua decenii in afaceri, este un nume cunoscut pe piata cafelei, fiind primul producator roman care a exportat cafea in SUA. In afaceri a intrat chiar in primii ani de dupa 1989, cand s-a intors din Italia pentru a incepe ceva pe cont propriu la el acasa. […]

Autor: Aciduzzul | 24 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 98 vizualizari | 2 voturi

La Bruxelles, vechile state membre fac legea, in timp ce noii intrati incearca sa se descurce mai mult pe cont propriu. Adevarul este insa ca n-au niciun fel de sansa in fata intereselor marilor puteri, nici macar in cazul unor “compromisuri”, fie ele chiar si de dragul unor aliante temporare de pe urma carora state […]

Autor: Aciduzzul | 10 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 99 vizualizari | 2 voturi

Banca centrală este instituţia care emite monedă naţională pe teritoriul unei ţări şi are două pârghii majore: controlul ratelor dobânzii şi a masei monetare (inflaţia). Banca centrală nu sprijină pur şi simplu economia, ci împrumută cu dobândă. Prin fluctuarea rezervei monetare, modifică valoarea monedei pe care o emite, prin fluctuarea masei monetare controlează inflaţia şi […]

Autor: Aciduzzul | 10 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 40 vizualizari | 2 voturi

În cadrul unei conferinţe organizată pe 15 ianuarie 2008 de Institutul de Studii Politice din Aix en Provence, Franţa, sub numele «Quelle Europe après le non?» („Ce fel de Europă după NU”, adică după respingerea Tratatului de la Lisabona), politologul Etienne Chouard a făcut o dezvăluire importantă. Articolul 104 al Tratatului de la Maastricht a […]

Voturi
Vizualizari
Comentarii
09 Dec 2017 | 0 comentarii | 60 vizualizari | 2 voturi
26 Noi 2017 | 0 comentarii | 432 vizualizari | 2 voturi
24 Noi 2017 | 0 comentarii | 89 vizualizari | 2 voturi
24 Noi 2017 | 0 comentarii | 31 vizualizari | 2 voturi
»
26 Noi 2017 | 0 comentarii | 432 vizualizari | 2 voturi
»
24 Noi 2017 | 0 comentarii | 89 vizualizari | 2 voturi
»
09 Dec 2017 | 0 comentarii | 60 vizualizari | 2 voturi
»
24 Noi 2017 | 0 comentarii | 31 vizualizari | 2 voturi
Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics