Într-o analiza privind datoria publica a SUA, jurnalistii de la Business Insider au daramat mitul financiar conform caruia China detine cea mai mare parte a datoriei publice americane. “Daca ai încerca vreodata sa compari situatia datoriilor din America si din Japonia, cineva inevitabil ar spune < Pai, Japonia îsi permite o datorie publica mult mai mare pentru ca totul este detinut pe plan intern, în SUA însa cea mai mare parte a datoriei publice este detinuta de chinezi>. Se pare însa ca acest fapt nu este în totalitate adevarat”, spun cei de la Business Insider. Lista creditorilor SUA este prezentata în mod crescator. Totul trebuie privit sub rezerva ca intodeauna in spatele creditorilor oficiali se ascund altii ceva mai discreti.

Topul adevaratilor detinatori ai datoriei publice americane:

1. Hong Kong
• valoarea totala a titlurilor de stat americane – 121,9 miliarde de dolari
• procentul detinut din datoria publica a SUA – 0,9%

2. Centrele bancare din Caraibe
• valoarea totala a titlurilor de stat americane – 148,3 miliarde de dolari
• procentul detinut din datoria publica a SUA – 1%

3. Taiwan
• valoarea totala a titlurilor de stat americane – 153,4 miliarde de dolari
• procentul detinut din datoria publica a SUA – 1,1%

4. Brazilia
• valoarea totala a titlurilor de stat americane – 211,4 miliarde de dolari
• procentul detinut din datoria publica a SUA – 1,5%

5. Tarile exportatoare de petrol ( Ecuador, Venezuela, Indonezia, Bahrain, Iran, Irak, Kuwait, Oman, Qatar, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Algeria, Gabon, Libia si Nigeria)
• valoarea totala a titlurilor de stat americane – 229,8 miliarde de dolari
• procentul detinut din datoria publica a SUA – 1,6%

6. Fondurile mutuale
• valoarea totala a titlurilor de stat americane – 300,5 miliarde de dolari
• procentul detinut din datoria publica a SUA – 2%

7. Bancile comerciale
• valoarea totala a titlurilor de stat americane – 301,8 miliarde de dolari
• procentul detinut din datoria publica a SUA – 2,1%

8. Fonduri de stat, locale si de pensie
• valoarea totala a titlurilor de stat americane – 320,9 miliarde de dolari
• procentul detinut din datoria publica a SUA – 2,2%

9. Fonduri mutuale care investesc în pietele financiare foarte lichide ( în instrumente financiare cu maturitatea de sub un an)
• valoarea totala a titlurilor de stat americane – 337,7 miliarde de dolari
• procentul detinut din datoria publica a SUA – 2,4%

10. Marea Britanie
• valoarea totala a titlurilor de stat americane – 346,5 miliarde de dolari
• procentul detinut din datoria publica a SUA – 2,4%

11. Fondurile private de pensii
• valoarea totala a titlurilor de stat americane – 504,7 miliarde de dolari
• procentul detinut din datoria publica a SUA – 3,5%

12. Statul si autoritatile locale
• valoarea totala a titlurilor de stat americane – 506,1 miliarde de dolari
• procentul detinut din datoria publica a SUA – 3,5%

13. Japonia
• valoarea totala a titlurilor de stat americane – 912,4 miliarde de dolari
• procentul detinut din datoria publica a SUA – 6,4%

14. Poporul american
• valoarea totala a titlurilor de stat americane – 959,4 miliarde de dolari
• procentul detinut din datoria publica a SUA – 6,6%
• la acest capitol sunt incluse si titlurile de stat cumparate indirect de catre populatie, respectiv prin fondurile de investiti cu un grad ridicat de risc (“hedge funds”)

15. China
• valoarea totala a titlurilor de stat americane – 1.160 de miliarde de dolari
• procentul detinut din datoria publica a SUA – 8%

16. Banca centrala a SUA (Fed)
• Trezoreria SUA datoreaza bancii centrale americane (Fed) suma de 1.630 de miliarde de dolari în titluri de stat
• procentul detinut din datoria publica a SUA – 11,3%

17. Fondurile de investitii ale sistemului de asigurari sociale
• valoarea totala a titlurilor de stat americane – 2.670 de miliarde de dolari
• procentul detinut din datoria publica a SUA – 19%
• include pensiile de urmas si cele pentru persoanele cu dizabilitati
• exista titluri de stat emise special pentru acesta categorie, ce nu sunt cotate la bursa

În total, Trezoreria SUA datoreaza strainilor si guvernelor straine 4.514 miliarde de dolari. Cu toate acestea, cea mai mare parte a datoriei publice, care se ridica la peste 14.340 de miliarde de dolari, este detinuta de catre poporul american.

Sursa: Gandul

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Mihail Florescu, antreprenor cu o experienta de peste doua decenii in afaceri, este un nume cunoscut pe piata cafelei, fiind primul producator roman care a exportat cafea in SUA. In afaceri a intrat chiar in primii ani de dupa 1989, cand s-a intors din Italia pentru a incepe ceva pe cont propriu la el acasa. […]

La Bruxelles, vechile state membre fac legea, in timp ce noii intrati incearca sa se descurce mai mult pe cont propriu. Adevarul este insa ca n-au niciun fel de sansa in fata intereselor marilor puteri, nici macar in cazul unor “compromisuri”, fie ele chiar si de dragul unor aliante temporare de pe urma carora state […]

Banca centrală este instituţia care emite monedă naţională pe teritoriul unei ţări şi are două pârghii majore: controlul ratelor dobânzii şi a masei monetare (inflaţia). Banca centrală nu sprijină pur şi simplu economia, ci împrumută cu dobândă. Prin fluctuarea rezervei monetare, modifică valoarea monedei pe care o emite, prin fluctuarea masei monetare controlează inflaţia şi […]

În cadrul unei conferinţe organizată pe 15 ianuarie 2008 de Institutul de Studii Politice din Aix en Provence, Franţa, sub numele «Quelle Europe après le non?» („Ce fel de Europă după NU”, adică după respingerea Tratatului de la Lisabona), politologul Etienne Chouard a făcut o dezvăluire importantă. Articolul 104 al Tratatului de la Maastricht a […]

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]