Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
septembrie 26, 2017, 9:21 pm
Senin
Senin
18°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 34%
Vânt: 25 km/h NE
Răsarit: 7:07 am
Apus: 7:06 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Economie
Cum se va cumpara in 2011 – Trenduri in comportamentul consumatorilor
Aciduzzul | 28 decembrie, 2011 | 0 comentarii | 209 vizualizari |
(Fara voturi momentan)

Noul an aduce o multime de noi amenintari, dar si ocazii in ceea ce priveste comportamentul consumatorilor. Exista din ce in ce mai multe posibilitati pentru antreprenorii si brandurile creative care vor sa profite de noile nevoi ale consumatorilor. Dintre toate aceste nevoi, Trendwatching a facut o selectie a celor mai importante 10 curente in ceea ce priveste comportamentul consumatorilor, tendinte care merita sa fie urmarite in 2011: 1. Acte aleatorii de bunatate. Vorbim de mega trendul Generation G – G de la generozitate – o companie nu poate gresi daca alege aceasta cale.bActele aleatorii de bunatate, de la cadourile surpriza, la achitarea notei de plata de catre companie pot sa fie metode bune apropiere cu consumatorii (potentiali) in 2011. Pentru branduri, o astfel de strategie poate insemna o departare de o imagine inflexibila. Mai mult, retelele de socializare vor populariza repede astfel de actiuni.

2. Urbanomie
Urbanizarea ramane unul dintre megatrendurile absolute si in decada care a inceput. Aproape jumatate din populatia globului traieste in orase – 3 miliarde de oameni. Aproximativ 180.000 de persoane se muta zilnic la oras.

Cum schimba acest trend arena consumului? In primul rand, consumatorii din mediul urban sunt mai indrazneti, mai liberali, mai toleranti, cu mai multa experienta si mai dispusi sa incerce produse si servicii noi. Pe scurt, in 2011 este bine sa va axati pe produse, servicii, experiente sau campanii care se adreseaza nevoilor specifice din mediul urban.

3. Infernul preturilor
Consumatorii au fost intotdeauna atenti sa gaseasca cele mai bune oferte. Si in 2011, noile tehnologii si servicii vor contribui la haosul gasirii celor mai bune preturi.

Mediul online a schimbat obiceiurile de consum ale consumatorilor. De exemplu, strangerea de cupoane de reducere necesita pana acum multa planificare si rabdare, Astfel, nu se putea adresa consumatorilor nerabdatori, ancorati in prezent. Totusi, Internetul face acum din aceasta activitate una care nu necesita niciun fel de efort. Luati ca exemplu, Golden Deals. In consecinta, brandurile vor raspunde acestei tendinte cu o multime de noi modele de business si strategii, bazate pe:

Cumparaturi in grup – exista mai mult de doua miliarde de utilizatori de Internet care, ajutati de retelele de socializare isi pot exercita, impreuna, puterea de cumparare. Urmariti cu atentie afacerile de tip Groupon si Living Social Deals.

Vanzari pentru membri – formatul de “club” a prins din nou viata in mediul online, unde se dezvolta comunitatile de nisa. Apartenenta limitata creste perceptia de exclusivitate. Internautii apreciaza aspectele sociale ale cumparaturilor, in timp ce brandurile care ofera preturi reduse pentru grupuri restranse profita de aceasta tendita.

Vanzari flash – se folosesc oferte cu limitare de timp pentru a incuraja cumparatorii impulsivi. Prin aceste oferte, valabile frecvent doar pentru membri, brandurile reusesc sa-si echilibreze inventarul, scapand de marfa in plus. Discount-uri locale – din ce in ce mai multi consumatori fac public locul unde traiesc, pe Facebook sau Twitter, iar astfel, brandurile pot face direct online oferte speciale.

Preturi dinamice – practicata in mod special de companiile aeriene, aceasta metoda poate fi folosita acum si de alte sectoare, care pot experimenta cu preturile dinamice. De exemplu, cumparaturi online, unde fiecare licitatie extinde timpul acordat pentru achizitionarea respectivului produs.

4. Made for China (daca nu BRIC)
Ne asteptam ca din ce in ce mai multe branduri din Vest sa lanseze produse sau chiar noi branduri, dedicate consumatorilor din pietele in curs de dezvoltare. La urma urmei, acolo sunt banii acum, iar produsele din vest sunt preferate inca, in defavoarea celor locale. Astfel, o combinatie intre valoarea perceputa si putina modelare culturala poate aduce rezultate notabile.

Ca si alti consumatori, cei din China, India sau Brazilia vor aprecia produsele gandite pentru nevoile lor, atat din punct de vedere practic (forma, dimensiuni, functionalitate), cat si cultural (nevoia de recunoastere, mostenire culturala, mod de viata).

5. Simboluri online ale statutului
Cultura online este inca in dezvoltare, iar astfel, vom vedea si in urmatoarele 12 luni o crestere in ceea ce priveste simbolurile statutului in acest mediu. Ceea ce a inceput cu publicarea numarului de vizitatori pe un blog inglobeaza acum si numarul de prieteni de pe Facebook (sau alte retele de socializare), Twitter sau alte metode de masurare a vizibilitatii in mediul online.

In urmatoarele 12 luni, nu poti gresi daca le oferi consumatorilor tai (iubitori de online) orice fel de simbol, virtul sau offline, care sa ii ajute sa fie mai vizibili din punct de vedere al contributiilor online, creativitate sau popularitate.

6. Wellthy
O sanatate buna a devenit, pentru unii consumatori, la fel de importanta ca a avea cele mai bune, mai sclipitoare simboluri ale statutului.

Cateva semne in aceasta privinta:
– aproximativ 500 de milioane de persoane vor folosi, pana in 2015, aplicatii de mobil pentru sanatate;
– in marile magazine de aplicatii, se gaseau, in noiembrie 2010, peste 17.000 de aplicatii de mobil de sanatate; dintre acestea, aproximativ 57% erau destinate consumatorilor obisnuiti si nu profesionistilor;
– cei mai multi utilizatori de astfel de aplicatii sunt tinerii: aproximativ 15% dintre tinerii cu varste cuprinse intre 18 si 29 de ani folosesc astfel de aplicatii, fata de 8% dintre consumatorii cu varste cuprinse intre 30 si 49 de ani.

7. Social-lites si twinsumers
In 2011, recomandarile intre consumatori vor fi si mai dependente de dinamica P2P (person to person).Daca twinsumer-ii (consumatorii cu gusturi similare care pun valoare mare pe recomandari) vor sa imbunatateasca modul de cautare a produselor, Social-lites-ii se axeaza pe descoperire si critica.

De ce ar vrea consumatorii sa devina “critici”? Pentru ca multi dintre ei investesc timp si efort in construirea brandului personal, prin profiluri online care le inregistreaza parerile si recomandarile. Pe masura ce audienta le recunoastre profesionalismul, confera un statut mai bun celor care le impartasesc informatiile utile.

Consumatorii vor vorbi in acest an mai mult decat in cel precedent despre branduri. Astfel, un continut care poate fi rapid recunoscut/calificat de utilizatorii de Facebook/Twitter (prin “like” sau “retweet”) este o prima cerinta pentru branduri, in 2011.

8. Generozitate emergenta
Este vorba despre generozitate, aplicata mai ales brandurilor din pietele in curs de dezvoltare, carora li se va cere, din ce in ce mai mult, sa dea. Nu numai la nivel local, ci si global.

– 86% dintre consumatori sunt de parere ca brandurile trebuie sa puna un accent la fel de mare pe interesele societatii;
– 78% dintre consumatorii din India, 77% dintre cei din China, 80% dintre cei din Brazilia prefera brandurile care sustin cauze nobile, in comparatie cu 62% dintre consumatori, la nivel global;

9. Eco superior
Provocarea numarul unu pentru guverne, consumatori si afaceri – chiar si in recesiune – ramane gasirea modelului optim pentru societati si economii “verzi”. Atunci cand vine vorba de “consum verde”, trebuie sa ne asteptam la o crestere a numarului de produse superioare din punct de vedere al exploatarii mediului inconjurator. Acestea nu sunt doar prietenoase cu mediul, ci superioare, in orice mod posibil, celor care polueaza. Astfel, ele pot fi o combinatie intre “prietenos cu mediul”, dar cu o functionalitate superioara, un design superior si … economice.

De ce Eco Superior? Pentru ca numarul de consumatori interesati de produse verzi a atins un plafon, in timp ce plaja larga a consumatorilor incepe sa isi puna intrebari in legatura cu adevarata valoare si eficienta modului de viata “verde”.

10. Owner-less
Proprietatea in sens traditional implica un anumit nivel de responsabilitate si costuri crescute. Consumatorii cauta moduri mai usoare de a-si satisface nevoile, adunand cat mai multe experiente fara minusurile de mai sus.

Proprietatea partiala sau proprietatea de imprumut ofera posibilitatea unei tranzitii mai usoare spre un produs mai performat sau mai nou, maximizand astfel numarul de experiente si permitand consumatorilor sa foloseasca bunuri care altfel nu ar fi fost la indemana lor, din punct de vedere financiar.

Sursa: Ziare.com

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 5 octombrie, 2015 | 0 comentarii | 127 vizualizari | 0 voturi

Mihail Florescu, antreprenor cu o experienta de peste doua decenii in afaceri, este un nume cunoscut pe piata cafelei, fiind primul producator roman care a exportat cafea in SUA. In afaceri a intrat chiar in primii ani de dupa 1989, cand s-a intors din Italia pentru a incepe ceva pe cont propriu la el acasa. […]

Autor: Aciduzzul | 24 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 96 vizualizari | 2 voturi

La Bruxelles, vechile state membre fac legea, in timp ce noii intrati incearca sa se descurce mai mult pe cont propriu. Adevarul este insa ca n-au niciun fel de sansa in fata intereselor marilor puteri, nici macar in cazul unor “compromisuri”, fie ele chiar si de dragul unor aliante temporare de pe urma carora state […]

Autor: Aciduzzul | 10 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 86 vizualizari | 2 voturi

Banca centrală este instituţia care emite monedă naţională pe teritoriul unei ţări şi are două pârghii majore: controlul ratelor dobânzii şi a masei monetare (inflaţia). Banca centrală nu sprijină pur şi simplu economia, ci împrumută cu dobândă. Prin fluctuarea rezervei monetare, modifică valoarea monedei pe care o emite, prin fluctuarea masei monetare controlează inflaţia şi […]

Autor: Aciduzzul | 10 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 38 vizualizari | 2 voturi

În cadrul unei conferinţe organizată pe 15 ianuarie 2008 de Institutul de Studii Politice din Aix en Provence, Franţa, sub numele «Quelle Europe après le non?» („Ce fel de Europă după NU”, adică după respingerea Tratatului de la Lisabona), politologul Etienne Chouard a făcut o dezvăluire importantă. Articolul 104 al Tratatului de la Maastricht a […]

Autor: Aciduzzul | 15 martie, 2015 | 0 comentarii | 1277 vizualizari | 9 voturi

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics