Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
octombrie 22, 2017, 11:06 am
Soare
Soare
16°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 72%
Vânt: 11 km/h SE
Răsarit: 7:39 am
Apus: 6:20 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Economie
Datoria externa a Romaniei va sari de 100 miliarde euro (REB)
Aciduzzul | 4 iunie, 2011 | 0 comentarii | 339 vizualizari |
(1 voturi )

Dupa decembrie ’89, langa decizia descreierata de intrerupere a proceselor investitionale menite sa asigure concurentialitatea Romaniei cu restul Lumii (timp de 10 ani, Romania a iesit din timpul economic real !) s-au adaugat si vicisitudinile tranzitiei, in principal,

• lipsa de expertiza a decidentilor cu privire la finantarea economiei si la fiscalizarea rezultatelor ei in conditii de piata libera,
• schimbarea de paradigma in asigurarea fondului de rulment (capitalul de lucru necesar derularii activitatilor productive a agentilor economici din economia reala),
• deciziile flagrant eronate luate in restaurarea proprietatii private si in privatizarea “proprietatii socialiste asupra mijloacelor de productie”, in administrarea inflatiei si a ocuparii salariale si
• presiunea venala exercitata asupra resurselor apropriabile si fungibile de grupurile economice de influenta emanate de noile relatii economice si politice in curs de intronare.

Acestea au condus la destructurarea economiei nationale, la adancirea handicapul istoric de productivitate si eficienta economica cu care se confrunta Romania si la amputarea pe termen lung a bunastarii economice a populatiei. Odata cu tranzitia, a devenit de natura locului comun faptul ca cererea de finantare a economiei nationale este, in fapt,

• rezultatul lipsei de resurse financiare convocate prin destructurarea economiei reale si prin dimensionarea politica (para-economica) a cheltuielilor publice,
• raspunsunsul la lipsa de resurse financiare convocata conventional prin schimbarea de paradigma in finantarea economiei reale!
• repercusiunea solvabilizarii “pe veresie” a cererii ferme de finantare emanate de economia reala si – prin rostogolire – de economia sociala (credite externe si, in completare, credite interne!).

La sfarsitul lunii februarie 2011, indatorarea in valuta contractata si trasa de Romania insuma 94,35 miliarde €uro din care, 91,79 miliarde €uro datorie externa si 2,56 miliarde €uro datorie interna trasa si ne-asumata de actualul executiv (ajunge la maturitate dupa 2012).
Costurile brute ale datoriei externe platite de Romania in perioada 2001- februarie 2011 (serviciul datoriei externe) au insumat 72,78 miliarde €uro, cam cat insumeaza datoria externa pe termen mediu si lung acumulata pana la 28 februarie a.c. (72,86 miliarde euro).

Date fiind evolutiile preocupante ale finantelor tarii inregistrate incepand din 2007, este clar ca indatorarea externa pe termen scurt + serviciul datoriei externe constituie – de departe – “cuiul lui Pepelea”, un risc care se situeaza mult prea aproape de limita de suportabilitate a fluxurilor economice si financiare care se deruleaza in economia nationala.

Desi datele prezentate fac superflua demantelarea si orice broderie pe marginea lor, trebuiesc subliniate cateva aspecte care decurg din anualizarea lineara a evolutiei indatorarii Romaniei, a serviciului datoriei externe in primele doua luni ale anului 2011 si din observarea termenelor de maturitate (termenele la care devine exigibila):

• datoria externa pe tremen mediu si lung ar putea creste, “de novo”, cu circa 8 mild.€, depasind astfel 80 mild.€,
• serviciul datoriei externe pe termen mediu si lung (costul curent al acesteia) va depasi in acest an 21 mild.€, in crestere cu 7 mild.€ fata de anul precedent. Comparand platile efectuate in contul serviciului datoriei externe in perioada ianuarie-februarie din anul 2011 si 2010 se constata ca acestea au crescut cu 54,5% (de la 2.313 milioane €uro in 2010, la 3.574 milioane €uro in acest an).
• rata de rostogolire a datoriei externe (datoria pe termen mediu si lung ajusa la maturitate si datoria pe termen scurt din anul precedent) tinde la 36% din totalul datoriei externe (un alt record trist!)

In fine, mai trebuie subliniat si faptul ca – pervers – datorita raportarii la baze de referinta diferite (“benchmark”-uri diferite), observarea dinamicii de crestere prin rate relative trebuie tratata cu parcimonie pentru ca este o cale de escamotare a adancirii/agravarii nivelului de indatorare.

In fapt, compararea in termeni absoluti a unui procent de crestere a indatorarii de la o perioada la alta releva realitati care exprimate valororic sunt total diferite:

• pentru perioada 2001-2004 un procent a insemnat in medie o crestere a datoriei externe pe termen mediu si lung cu 111,6 milioane €uro,
• pentru perioada 2005-2008 un procent a insemnat in medie o crestere cu 183,0 milioane €uro a datoriei externa pe termen mediu si lung, (+ 64,0% fata de anii 2001-2004)
• pentru perioada 2009-februarie 2011 – socant, pentru unii! – acelasi procent a insemnat o crestere a datoriei externe pe termen mediu si lung cu 517,7 milioane €uro (+182,7% fata de anii 2005-2008 si + 344,0% fata de anii 2001-2004).

Cateva consideratii

Este de netagaduit faptul ca, dupa decebrie ’89, cu rare si inconsecvente exceptii, guvernele nu si-au respectat misia de a carmui “pro-bunastarea populatiei” economia nationala si finantele Tarii. Exacerbata de insolenta, de indolenta si de lipsa de responsabilitate a decidentilor (ex. vanzarea de taxe si impozite pe credit, imprumuturi externe pentru a asigura nevoile de lichiditate “in valuta” emanate de bancile comerciale, administrarea defictului public prin curbe de sacrificiu impuse populatiei!), indatorarea externa a Romaniei a devenit, din dramatica – tragica !

Deznodamantul – intrarea in incapacitate de plata – nu mai poate fi evitat decat printr-o alta curba de sacrificiu, pe timpul careia – chiar daca imperativ, adica indigest (politic, economic, financiar si, evident, social!) – trebuie sa se reconstruiasca in forta, solid si auto-sustenabil, bunastarea economica si sociala.

Nivelul total de indatorare externa a Romaniei (din 2009, nevoile valutare ale executivului sunt solvabilizate si prin indatorare interna!) constituie un record trist care, de doua decenii, se depaseste an de an. La fel si costurile ocazionate de aceasta indatorare.

Cauzele, cunoscute si mereu mai profunde, sunt esential organice si, cu atat mai dificil de resorbit. Ceea ce ne intereseaza – cresterea si dezvoltarea productiei lipsa (solutia optima de restrangere a importurilor si de limitare a efortului valutar) si a productiei autohtone dedicate exportului (echilibrarea balantei comerciale si resorbtia deficitului de pasive externe) – a ramas la stadiul de doleanta. Ca este asa, o justifica ponderea excesiva a importurilor de produse agro-alimentare si bunuri de larg consum (peste 75% din necesarul de consum curent), puternica dependenta de importuri a activitatilor de export (≈55% din exporturi provin din activitati de lohn) si ponderea insignifianta a produselor “high” si “medium-high tech” in totalul exporturilor. Vorbim in fapt de necesitatea reconditionarii activitatilor comerciale externe (importuri/exporturi de bunuri si servicii) generate de economia reala in consens cu cererea de stabilitate valutara!

Si pentru ca, emergent, problema s-a localizat si la nivelul economiei publice, vorbim si de cele doua comandamente care trebuiesc observate si reconsiderate pentru a evita irosirea resurselor financiare disponibile (din fiscalitate, din fructificarea capitalului public, din datorie publica si din fonduri nerambursabile):

1. Fortarea re-echilibrarii economice prin comenzi de stat (o solutie aflata la dispozitia executivului, dar interpretata in stil fanariot) are ca repercusiune inerenta cresterea datoriei publice daca aceste comenzi exced sumei “produs fiscal disponibil + remunerarea capitalului public + fonduri nerambursabile”. Reinterpretand butada lui Samuelson, daca economia publica poate fi imaginata ca o biclicleta, pentru a scurta timpul pana la destinatie (iesirea din criza) prin comenzi publice trebuie crescuta raza rotii din spate, cea care da avant.

2. Cresterea datoriei publice fara a stimula ocuparea si productia performanta in economia reala, in fapt, fara a genera – pe aceasta cale – o crestere a produsului fiscal viitor constituie o cale sigura catre incapacitatea de plata (starea de insolventa) a Statului si un traseu al carui final cert este saracia endemica, adica, intrarea Romaniei in categoria denumita generic de Noam Chomski, “state esuate”!

Sursa: REB

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 5 octombrie, 2015 | 0 comentarii | 129 vizualizari | 0 voturi

Mihail Florescu, antreprenor cu o experienta de peste doua decenii in afaceri, este un nume cunoscut pe piata cafelei, fiind primul producator roman care a exportat cafea in SUA. In afaceri a intrat chiar in primii ani de dupa 1989, cand s-a intors din Italia pentru a incepe ceva pe cont propriu la el acasa. […]

Autor: Aciduzzul | 24 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 96 vizualizari | 2 voturi

La Bruxelles, vechile state membre fac legea, in timp ce noii intrati incearca sa se descurce mai mult pe cont propriu. Adevarul este insa ca n-au niciun fel de sansa in fata intereselor marilor puteri, nici macar in cazul unor “compromisuri”, fie ele chiar si de dragul unor aliante temporare de pe urma carora state […]

Autor: Aciduzzul | 10 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 91 vizualizari | 2 voturi

Banca centrală este instituţia care emite monedă naţională pe teritoriul unei ţări şi are două pârghii majore: controlul ratelor dobânzii şi a masei monetare (inflaţia). Banca centrală nu sprijină pur şi simplu economia, ci împrumută cu dobândă. Prin fluctuarea rezervei monetare, modifică valoarea monedei pe care o emite, prin fluctuarea masei monetare controlează inflaţia şi […]

Autor: Aciduzzul | 10 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 38 vizualizari | 2 voturi

În cadrul unei conferinţe organizată pe 15 ianuarie 2008 de Institutul de Studii Politice din Aix en Provence, Franţa, sub numele «Quelle Europe après le non?» („Ce fel de Europă după NU”, adică după respingerea Tratatului de la Lisabona), politologul Etienne Chouard a făcut o dezvăluire importantă. Articolul 104 al Tratatului de la Maastricht a […]

Autor: Aciduzzul | 15 martie, 2015 | 0 comentarii | 1281 vizualizari | 9 voturi

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics