Adunarea Generala a Actionarilor de la SIF 2 Moldova, care se va intruni in zilele de 4-5 aprilie, va avea pe ordina de zi si sarcina alegerii unui nou consiliu de administratie pentru un mandate de patru ani (2013-2017). Dosarele depuse pentru calitatea de administrator, membri in noua structura de conducere, au fost depuse pâna vineri, 8 martie, ora 15, iar comisia nominalizata de actualul Consiliu de Administratie a validat toate candidaturile. Practic, pe lista figureaza 22 de nume, dintre care se vor alege viitorii sapte membri ai CA al SIF 2 Moldova. Printre acestea se regasesc cele ale actualului presedinte Costel Ceocea, vicepresedintele Claudiu Liviu Doros, administratorii Emilian Badica, Marcel Valentin Ionescu, Iosefina Muresanu, Dumitru Bontas, Elena Andrei, cu totii propusi de CA al SIF Moldova.

De asemenea, candideaza Horia Ciorcila, presedintele CA al Bancii Transilvania, dar si Andrei Hrebenciuc, fiul deputatului Viorel Hrebenciuc. El a fost propus pentru un loc in CA al SIF Moldova de o persoana fizica, Diana Le Bomin, care detine 2,79% din actiuni. Diana Le Bomin este unul dintre cei trei actionari ai SIF Moldova care au solicitat vineri distribuirea unui dividend de 0,24 lei/actiune, cu 41% peste propunerea Consiliului de Administratie.

Cititi si: Rectorul ASE, I. Ghe. Rosca, “i-a smuls” o felatie lui Andrei (Ex-Ex-Syda) Hrebenciuc; Decanul Facultatii de Economie, Marin Dinu, s-a ocupat de partea dorsala. Grija mare unde va dati copii la facultate! Din ciclul: “Starile de agregare ale gunoiului”

Andrei Hrebenciuc este, din anul 2009, managing partner la firma de consultanta in strategie si proiecte de investitii Private Future Consulting. Incepând cu anul 2008 el activeaza in cadrul Academiei de Studii Economice, unde a fost preparator universitar (2008 – 2011), asistent universitar (2012 – martie 2013), iar din aceasta luna a devenit lector universitar.

Miza alegerilor

Miza alegerilor din 4 aprilie, când actionarii SIF Moldova vor decide conducatorii pentru urmatorii patru ani, este extrem de ridicata pentru ca societatea dispune de active de peste un miliard de lei, jumatate din acestea fiind plasate in actiuni ale bancilor.

Mai exact, SIF Moldova detine 3 milioane de actiuni la Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, cea mai mare banca din sistem, un pachet de 2,3% din actiunile BRD-SG si 5% din capitalul Bancii Transilvania, institutie de credit la care SIF are un reprezentant in conducere, pe Costel Ceocea, actualul presedinte inscris pentru un nou mandat la conducerea SIF.

Sursa: Desteptarea

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Redeventa pentru apa imbuteliata ar urma sa aiba aceeasi valoare precum in cazul marmurei, calcarului sau gresiei, adica echivalentul in lei a 4 euro/m³, ceea ce ar fi practic cea mai mare redeventa pe ape imbuteliate din Uniunea Europeana, potrivit unui proiect de LEGE pentru reglementarea sistemului de redevente al concesiunilor resurselor minerale, petroliere si […]

Mihail Florescu, antreprenor cu o experienta de peste doua decenii in afaceri, este un nume cunoscut pe piata cafelei, fiind primul producator roman care a exportat cafea in SUA. In afaceri a intrat chiar in primii ani de dupa 1989, cand s-a intors din Italia pentru a incepe ceva pe cont propriu la el acasa. […]

La Bruxelles, vechile state membre fac legea, in timp ce noii intrati incearca sa se descurce mai mult pe cont propriu. Adevarul este insa ca n-au niciun fel de sansa in fata intereselor marilor puteri, nici macar in cazul unor “compromisuri”, fie ele chiar si de dragul unor aliante temporare de pe urma carora state […]

Banca centrală este instituţia care emite monedă naţională pe teritoriul unei ţări şi are două pârghii majore: controlul ratelor dobânzii şi a masei monetare (inflaţia). Banca centrală nu sprijină pur şi simplu economia, ci împrumută cu dobândă. Prin fluctuarea rezervei monetare, modifică valoarea monedei pe care o emite, prin fluctuarea masei monetare controlează inflaţia şi […]

În cadrul unei conferinţe organizată pe 15 ianuarie 2008 de Institutul de Studii Politice din Aix en Provence, Franţa, sub numele «Quelle Europe après le non?» („Ce fel de Europă după NU”, adică după respingerea Tratatului de la Lisabona), politologul Etienne Chouard a făcut o dezvăluire importantă. Articolul 104 al Tratatului de la Maastricht a […]