Rambursarea imprumuturilor externe va creste substantial in urmatorii ani serviciul datoriei pentru guvern si banca centrala, Romania fiind nevoita sa dea inapoi finantatorilor externi si investitorilor in bonduri aproximativ 13 mld. euro in 2012 si 2013, a declarat Ionut Dumitru, pre­sedintele Consiliului fiscal si economistul-sef al Raiffeisen Bank. “Sunt absolut necesare politici macro­eco­nomice credibile pentru a permite guver­nului sa se imprumute de la creditorii privati ex­terni pentru a rambursa datoria externa si sti­mularea intrarilor de capitaluri straine pri­vate. Totodata, este necesara cresterea ur­genta a absorbtiei de fonduri europene, care ali­menteaza rezerva valutara a tarii, sustin cres­terea economica si nu genereaza datorie externa”, a declarat Dumitru la conferinta Fi­nantarea economiei nationale organizata ieri la BNR. imprumutul record de aproape 20 mld. euro contractat incepand cu anul 2009 de Romania de la finantatorii externi a ajuns la scadenta in acest an. BNR si Ministerul Finantelor au inceput sa ramburseze ratele aferente transelor primite, FMI urmand sa primeasca inapoi, in 2012, aproape 2 mld. euro. Rambursarea se incheie in 2019.

In timp ce Ministerul Finantelor va tre­bui sa ramburseze atat in 2013, cat si in 2014 su­ma de un miliard de euro catre FMI, BNR va da inapoi 3,9 mld. euro anul viitor si 3,7 mld. euro in 2014, fara a lua in calcul si dobanzile.

In plus, anul viitor ajung la scadenta bonduri denominate in euro emise pe piata locala in suma de 1,8 mld. euro, iar in 2014 ajung la maturitate titluri de 0,9 mld. euro.

Desi sunt ridicate in prezent, rezervele valutare pot deveni insuficiente daca intra­rile de capitaluri sunt mici pentru o perioada mai lunga, dupa cum a amintit Dumitru. “Daca nu reusim sa atragem noi finantari din pietele private externe si nu absorbim mai multi bani din fondurile europene, re­zer­va internationala a BNR ar putea scadea foarte rapid.”

Rezerva valutara a BNR a urcat in luna sep­tembrie la 32,4 mld. euro.

Romania are nevoie sa atraga circa 25 mld. euro pe an pentru a finanta datoria pu­blica si deficitul de cont curent. Un esec in cresterea absorbtiei de fonduri europene si stimularea intrarilor de capitaluri straine pri­vate poate avea ca efect imposibilitatea finantarii deficitului bugetar, presiuni pentru deprecierea leului si chiar recesiune si criza financiara, potrivit lui Dumitru.

Banii imprumutati de la Comisia Euro­pea­na trebuie restituiti de Finante incepand cu anul 2015, prima rata fiind de 1,5 mld. euro. Trezoreria are un buffer de lichiditati care acopera cheltuielile pe 4 luni, nivelul fi­ind estimat la circa 4,6 mld. euro. insa, in ipo­teza in care autoritatile romane nu vor reusi sa atraga mai multe fonduri UE, iar in­ves­titiile straine vor continua sa se pra­bu­seas­ca, situatia s-ar putea complica in urmatorii ani.

Necesitatea reducerii dependentei de economisirea externa, diversificarea sur­se­lor de finantare a economiei si necesitatea dezvoltarii pietei de capital sunt unele dintre ideile lansate in cadrul conferintei.

“Romania trebuie sa mentina datoria pu­blica sub 35% din PIB si sa gaseasca noi re­surse de crestere economica in urmatorii ani. Investitiile straine s-au diminuat si in Ro­mania, iar investitorii institutionali au de­venit mult mai selectivi. Este esential pentru Romania sa gaseasca surse de finantare in­terna si externa pentru a putea sa creasca, sa creeze locuri de munca. Exista doua mo­da­litati principale de finantare: prin banci si prin burse”, a declarat Lucian Anghel, pre­sedinte executiv al BCR Fond de pensii si presedintele BVB.

In timp ce SUA, Australia, Canada si Marea Britanie se finanteaza in principal prin bursa, in Germania, Austria, Spania si Por­tugalia sursa principala de finantare a eco­nomiei este creditul bancar, ca si in Romania.

Lucian Croitoru, consilier al guver­na­to­rului BNR, a mentionat ca finantarea ex­ter­na a Romaniei este doar o problema de roll-over din care nu trebuie sa facem o trage­die, la actualele randamente din pie­tele in­ter­natio­nale, apropiate de zero, urmand sa existe des­tui investitori dispusi sa-si plaseze lichi­ditatile in Romania. El s-a aratat mai putin ingrijorat de perspectiva rambur­sarilor mari din urmatorii doi ani, amintind si de acordul cu FMI care ar putea sa fie reinnoit.

Si nevoia de lei a Trezoreriei va fi mare anul viitor, in conditiile in care ajung la scadenta titluri pe termen scurt sau mediu prin care statul s-a imprumutat pana acum. Distributia nevoilor de finantare este neuniforma, existand trei luni cu varfuri de peste 6 mld. lei, dar si luni in care sumele care ajung la scadenta sunt sub 2 mld. lei.

Ministerul Finantelor anticipeaza ca serviciul datoriei publice va urca de la 64,8 mld. lei in acest an la 73,8 mld. lei in 2013 si 77,6 mld. lei in 2014, cea mai mare parte a sumelor reprezentand rate de rambursat.

Cheltuielile cu dobanzile au urcat mult in ultimii ani, iar Ministerul Finantelor incearca sa controleze aceste costuri, avand in vedere necesitatea incadrarii in deficitul de 2,2% din PIB. In august, septembrie si octombrie randamentele la titlurile de stat au oscilat in jurul a 6% chiar si pentru scadentele scurte, dupa ce in primavara Finantele ajunsesera sa se finanteze mai ieftin, aproape de pragul de 5%.

Sursa: Ziarul Financiar

Adauga un comentariu!

Apăsaţi aici pentru a anula un răspuns.

Nume (necesar)

E-mail (necesar dar nu va fi publicat)

Website

CAPTCHA Code *

Redeventa pentru apa imbuteliata ar urma sa aiba aceeasi valoare precum in cazul marmurei, calcarului sau gresiei, adica echivalentul in lei a 4 euro/m³, ceea ce ar fi practic cea mai mare redeventa pe ape imbuteliate din Uniunea Europeana, potrivit unui proiect de LEGE pentru reglementarea sistemului de redevente al concesiunilor resurselor minerale, petroliere si […]

Mihail Florescu, antreprenor cu o experienta de peste doua decenii in afaceri, este un nume cunoscut pe piata cafelei, fiind primul producator roman care a exportat cafea in SUA. In afaceri a intrat chiar in primii ani de dupa 1989, cand s-a intors din Italia pentru a incepe ceva pe cont propriu la el acasa. […]

La Bruxelles, vechile state membre fac legea, in timp ce noii intrati incearca sa se descurce mai mult pe cont propriu. Adevarul este insa ca n-au niciun fel de sansa in fata intereselor marilor puteri, nici macar in cazul unor “compromisuri”, fie ele chiar si de dragul unor aliante temporare de pe urma carora state […]

Banca centrală este instituţia care emite monedă naţională pe teritoriul unei ţări şi are două pârghii majore: controlul ratelor dobânzii şi a masei monetare (inflaţia). Banca centrală nu sprijină pur şi simplu economia, ci împrumută cu dobândă. Prin fluctuarea rezervei monetare, modifică valoarea monedei pe care o emite, prin fluctuarea masei monetare controlează inflaţia şi […]

În cadrul unei conferinţe organizată pe 15 ianuarie 2008 de Institutul de Studii Politice din Aix en Provence, Franţa, sub numele «Quelle Europe après le non?» („Ce fel de Europă după NU”, adică după respingerea Tratatului de la Lisabona), politologul Etienne Chouard a făcut o dezvăluire importantă. Articolul 104 al Tratatului de la Maastricht a […]