Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
noiembrie 21, 2017, 9:07 pm
Senin
Senin
5°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 80%
Vânt: 0 km/h V
Răsarit: 7:20 am
Apus: 4:43 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Economie
Vor indrazni americanii sa dea foc lumii? Istoria deficitului care ingrozeste planeta
Aciduzzul | 18 iulie, 2011 | 1 comentarii | 221 vizualizari |
(1 voturi )

Presedintele BaraCk Obama: Pe 2 august vom fi epuizat toate mecanismele de achitare a datoriilor. Daca nu mai putem plati, consecintele economice vor fi grave si imprevizibile (…), panica pe pietele de capital (…), caderea intr-o noua recesiune. SUA a sarbatorit pe 4 iulie a 235-a aniversare a independentei intr-o atmosfera dominata de teama intrarii in default. Conferinta de presa a presedintelui Barack Obama de miercurea trecuta a fost de pomina. Vizibil nervos, presedintele i-a apostrofat pe opozantii sai republicani sugerând ca nu au minte nici cât niste copii. Republicanii s-au declarat socati si l-au indemnat sa ia Valium pentru a se calma, in vreme ce comentatorul politic al postului de televiziune MSNBC Mark Halperin, luat de val, i-a adresat o replica injurioasa sefului statului si a fost obligat sa-si ceara scuze.

Poate nu acesta este cel mai tensionat moment din lunga batalie politica dintre democrati si republicani, dar, cu siguranta, au fost vremuri si mai bune. Guvernul are nevoie sa se imprumute ca de aer, dar nu are girul Congresului in acest sens. Nemaiputându-se imprumuta, nu-si va mai putea plati obligatiile financiare si de aici defaultul – iata noua versiune a Iadului in regie americana imbunatatita.

Cu cât data limita de 2 august pâna la care Congresul trebuie sa ia decizia de majorare a deficitului Statelor Unite se apropie, cu atât tensiunea creste. Povestea deficitului SUA nu-i priveste doar pe americani, ci priveste intreaga lume. O intrare in incapacitate de plata a Statelor Unite ar fi, pentru multi finantisti, lovitura capitala data economiei lumii. Nu doar ca administratia nu ar mai avea teoretic bani sa plateasca salariile, pensiile sau soldele militarilor, dar nu ar mai avea niciun chior sa rascumpere titlurile ajunse la maturitate, ceea ce ar transmite o unda de soc mortala in intreaga lume.

Este ca si cum ai invita omenirea sa se mute in 24 de ore pe alta planeta, de aceea scenariul este refuzat vehement de capii finantelor lumii in masura in care este ridiculizat de altii mai ceva decât profetia predicatorului Harold Camping ca lumea se va sfârsi la 21 mai 2011. Nu trebuie uitat insa ca Harold Camping a amânat profetia pentru octombrie, asa cum SUA au amânat, practic, colapsul printr-un artificiu al Trezoreriei. SUA au atins la 16 mai curent pragul maxim al indatorarii de 14.294 mld. dolari stabilit de Congres, iar Trezoreria a aprobat masuri extraordinare care permit Guvernului sa se mai poata imprumuta pâna la 2 august, dar nicio zi in plus.

Joia trecuta, in prima conferinta organizata din martie incoace Obama anticipa pe un ton grav: “Pe 2 august vom fi epuizat toate mecanismele de achitare a datoriilor. Daca nu mai putem plati, consecintele eco¬nomice vor fi grave si imprevizibile (…), panica pe pietele de capital (…), caderea intr-o noua recesiune”.

Astfel de scenarii nu-i impresioneaza pe republicani (care controleaza Camera Re¬pre¬zentantilor), ei comentând, mai degraba, ce a spus Obama dupa previziunile apoca¬liptice, anume: republicanii din Congres sunt mai dezorganizati decât fiicele mele (de 10, respectiv 13 ani). Raspunsul venerabilului senator republican Pat Reberts a fost scurt si dur: “Daca ar lua Valium, s-ar mai calma si ar veni in cele din urma sa discute cu noi”.

De fapt, republicanii care asemenea democratilor se pregatesc pentru lupta electorala din noiembrie anul viitor cred ca lui Obama si democratilor nu le-ar strica o lectie. Scenariul unul “default temporar” este vazut ca un mijloc de presiune pentru a-l determina pe presedinte sa accepte reducerea masiva a cheltuielilor sociale pe care ei le considera desantate, in vreme ce solutia democratilor este majorarea taxelor pentru cei bogati, lucru de care republicanii nu vor sa auda.

Miercuri Obama a fost categoric: “Inainte de a le cere pensionarilor sa pla¬teas¬ca mai mult pentru asigurarea medicala, ina¬inte de a taia fondurile pentru educatie, inainte de a sacrifica investitiile in cercetare mi se pare firesc sa cerem companiilor pe¬tro¬liere si celor care au avioane particulare sa renunte la inlesnirile fiscale de care doar ei beneficiaza”.

In aceste conditii este luata in seama din ce in ce mai serios ipoteza sa nu se ajunga la un compromis. In aprilie Obama se angajase pentru un plan de reducere a deficitului cu 4.000 de miliarde in urmatorii 12 ani, dar a lasat pe seama altora sa explice detaliile. In mai el i-a incredintat vicepresedintelui Joe Biden sarcina sa negocieze termenii unui acord cu Congresul pentru cresterea nivelului datoriei cu aproape 1.000 mld. dolari, spre nemultumirea republicanilor care ar fi dorit o implicare mai directa a presedintelui.

Ca urmare a prelungirii disputei politice, la 18 aprilie Standard & Poor’s a plasat datoria americana sub perspectiva negativa (lucru nemaiintâlnit pâna acum), iar la inceputul lui iunie Moody’s a avertizat ca are in vedere scaderea ratingului datoriei americane daca nu se inregistreaza progrese in negocieri. Fitch Ratings nu s-a lasat mai prejos si a sustinut ca ar putea retrograda ratingul “AAA” al SUA la categoria “default restrictionat” daca Guvernul nu-si onoreaza obligatiile financiare legate de maturitatea titlurilor de Trezorerie.

SUA se indatoreaza puternic pentru ca are cine sa le cumpere titlurile care sunt cele mai sigure plasamente din lume si de aici avantajul ca se imprumuta ieftin. Ce s-ar intâmpla in cazul unui default fie si temporar?

SUA ar putea continua sa-si onoreze o vreme datoriile, insa cu pretul renuntarii la plata unor ajutoare sociale, a asigurarii de somaj sau a salariilor militarilor. Oricât de dezastruoasa ar fi o astfel de situatie pentru americani, ea nu inseamna nimic in comparatie cu problemele generate de o reactie a pietelor financiare. Saptamâna trecuta analistii CNBC anticipau ca odata cu apropierea zilei fatidice de 2 august, investitorii in titlurile Trezoreriei ar putea cere randamente mai mari pentru a compensa riscul majorat de neplata. Guvernul federal ar risca, asadar, sa piarda singurul lucru care a tinut pâna acum America departe de dezastru, respectiv costul scazut de finantare.

“Orice majorare de 0,1% a dobânzilor platite de stat, peste cele estimate (actual¬mente in jur de 3% – n.n.), va creste deficitul cu inca 130 mld. dolari in urmatoarea de¬ca¬da”, sustine o nota de cercetare a firmei Bernstein Research, citata de CNBC. Vesti bune nu vin nici din economie. Datele economice publicate in iunie au fost unele mai proaste decât altele, cel putin in in¬dustrie, sectorul imobiliar sau vânzarea de autoturisme.

Potrivit cifrelor finale ale Departamentului comertului, economia americana si-a incetinit ritmul de crestere la 1,9% in T1 (in ritm anticipat, de altfel), dupa o crestere de 3,1% in T4 2010. Cheltuielile de consum, care inseamna 70% din economia americana, au crescut cu doar 2,2%, dupa o crestere de 4% in T4 2010. Exporturile au crescut cu 5,1%, fata de estimarea initiala de 7,5%, in vreme ce cheltuielile publice (locale si ale statelor federale) au scazut cu 1,2 procente, iar achizitiile publice federale cu 5,8 procente, cea mai mare cadere din 1983 incoace.

Drept urmare, majoritatea analistilor au revizuit in jos previziunile de crestere economica pentru trimestrul al doilea la maximum 2%, o crestere insuficienta pentru a crea un numar semnificativ de locuri de munca. La rândul ei, Fed si-a redus previziunile de crestere anuala de la 3,1-3,2% la 2,7-2,9%. Tinând seama de aceste lucruri, pentru numerosi experti adevarata dezbatere ar trebui sa se poarte in jurul fragilitatii economiei americane mai degraba decât pe reducerea cheltuielilor.

Desi economia nu merge stralucit, Barack Obama nu are, deocamdata, de ce se teme in perspectiva alegerilor viitoare. Cota sa de incredere a crescut in ultimele luni (mai ales dupa eliminarea la inceputul lui mai a teroristului Osama bin Laden), fiind acum spre 50%. Obama i-ar bate pe toti contracandidatii sai republicani cel mai bine plasati pentru a intra in cursa prezidentiala din noiembrie 2012, fie ca ei se numesc Mitt Romney, Tim Plawlenty sau Sarah Palin. De aceea, democratii incearca sa intareasca ideea ca refuzul republicanilor de a accepta un compromis pe deficit nu este decât o strategie de a-l slabi pe Obama.

Dar pâna in alegeri mai este mult. Au fost niste ani de cosmar pentru primul mandat al lui Obama, mandat in care, de bine, de rau, tara a iesit din cea mai grava recesiune a ultimilor 70 de ani. Pe multi dintre apropiatii sai i-a pierdut pe drum, ultimul care se pregateste sa plece fiind Timothy Geithner, secretarul Trezoreriei. Joi, a doua zi dupa ulti¬ma conferinta de presa a lui Obama, agentia Bloomberg sustinea ca el ar fi anuntat deja Casa Alba ca-si va parasi postul la finele acestei veri dupa ce se va fi ajuns la un compromis cu Congresul pe marginea majorarii deficitului.

Dupa plecarile succesive ale lui Lawrence Summers, Christina Romer si Austan Gooibee, principalii consilieri economici ai Casei Albe, Geithner ar fi ultimul din echipa de economisti cu care Obama a plecat la drum. Principalul artizan al planului de salvare a Wall-Street-ului, plan initiat de predecesorul sau Henry Paulson in toamna lui 2008, Geithner a fost numit secretar al Trezoreriei in ianuarie 2009. Fost presedinte al Rezervei Federale din New York intre 2003 si 2008, Geithner a fost acuzat uneori ca are relatii prea strânse cu Wall-Street-ul, lucru ce nu prea este pe placul alegatorilor lui Obama. Plecarea sa i-ar permite presedintelui in exercitiu, cred analistii, sa incerce un nou drum in tentativa de a consolida cres¬terea economica si de creare de locuri de munca unde bilantul sau nu este deloc roz.

Sursa: Ziarul Financiar

One comment

  • iulie 19, 2011

    Intreg sistemul bancar-financiar transatlantic e falimentar. Singura solutie viabila este reorganizarea judiciara folosind unitatea de masura Glass-Steagall. Anume, separarea bancilor comerciale de cele de investitii. Toate activele legitime si depozitele oamenilor sa fie salvate/onorate, in schimb obligatiile/pretentiile/activele fictive si implicit derivatele financiare sa fie lasate sa cada. Parazitii sa fie lasati sa moara. S-a zis cu “too big to fail”. Lumea are nevoie de un nou sistem international de curs fix (un nou Bretton Woods), iar grupul bancar Inter Alpha al lui Rothschild (creat in ’71 dupa caderea sistemului Bretton Woods) trebuie sa fie lasat sa cada, si asa e in faliment. Institutiile depozitare trebuie sa fie protejate, iar pe viitor cazinourile bancare trebuie sa fie complet disociate de finantele publice si chiar descurajate. Obama e doar marioneta oligarhiei finantelor, iar pana cand cutitul hiperinflationar nu va ajunge la os, revolutia/schimbarea va fi imposibila.

      (Quote)

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 5 octombrie, 2015 | 0 comentarii | 131 vizualizari | 0 voturi

Mihail Florescu, antreprenor cu o experienta de peste doua decenii in afaceri, este un nume cunoscut pe piata cafelei, fiind primul producator roman care a exportat cafea in SUA. In afaceri a intrat chiar in primii ani de dupa 1989, cand s-a intors din Italia pentru a incepe ceva pe cont propriu la el acasa. […]

Autor: Aciduzzul | 24 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 98 vizualizari | 2 voturi

La Bruxelles, vechile state membre fac legea, in timp ce noii intrati incearca sa se descurce mai mult pe cont propriu. Adevarul este insa ca n-au niciun fel de sansa in fata intereselor marilor puteri, nici macar in cazul unor “compromisuri”, fie ele chiar si de dragul unor aliante temporare de pe urma carora state […]

Autor: Aciduzzul | 10 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 94 vizualizari | 2 voturi

Banca centrală este instituţia care emite monedă naţională pe teritoriul unei ţări şi are două pârghii majore: controlul ratelor dobânzii şi a masei monetare (inflaţia). Banca centrală nu sprijină pur şi simplu economia, ci împrumută cu dobândă. Prin fluctuarea rezervei monetare, modifică valoarea monedei pe care o emite, prin fluctuarea masei monetare controlează inflaţia şi […]

Autor: Aciduzzul | 10 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 39 vizualizari | 2 voturi

În cadrul unei conferinţe organizată pe 15 ianuarie 2008 de Institutul de Studii Politice din Aix en Provence, Franţa, sub numele «Quelle Europe après le non?» („Ce fel de Europă după NU”, adică după respingerea Tratatului de la Lisabona), politologul Etienne Chouard a făcut o dezvăluire importantă. Articolul 104 al Tratatului de la Maastricht a […]

Autor: Aciduzzul | 15 martie, 2015 | 0 comentarii | 1285 vizualizari | 9 voturi

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics