Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
septembrie 26, 2017, 8:34 am
Parţial însorit
Parţial însorit
17°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 63%
Vânt: 22 km/h NNE
Răsarit: 7:07 am
Apus: 7:06 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Analize-studii
40 de ani de când America a abandonat aurul. 40 de ani de dezordine financiară
Aciduzzul | 22 iulie, 2011 | 0 comentarii | 388 vizualizari |
(1 voturi )

Anul acesta, pe 15 august, se implinesc 40 de ani de când SUA au renuntat unilateral la etalonul aur, adica la covertibilitate deplina a dolarului american in aur. S-a pus astfel capat sistemului instituit la Bretton Woods in 1945, când dolarul american a devenit moneda de referinta si de rezerva a statelor lumii. Cursurile de schimb au fost fixate fata de dolar, si implicit fata de aur, marja de variatie fiind de 1%,. In 1970, Statele Unite au trecut de la un excedent al balantei de plati la un deficit puternic. Finantele tarii au devenit impovarate de razboiul din Vietnam si importurile de produse din Europa au crescut. De asemenea, industria de razboi a determinat somajul sa se reduca puternic intr-o perioada scurta de timp, ceea ce a pus presiune pe preturi. Fed a inceput sa tipareasca dolari, astfel ca acoperirea cu aur a monedei a cazut de la 55% la 22% in scurt timp, dupa ce imediat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial 60% din cantitatea de dolari americani era acoperita cu aur.

In 1970, din rezerva SUA au iesit 9,8 miliarde de dolari (in 1969 exista excedent), in timp ce in 1971 suma iesita din rezerva a crescut vertiginos la 29,8 miliarde dolari. In acelasi timp, rezervele Marii Britanii si a celorlalte tari dezvoltate au crescut cu 49,2 miliarde de dolari, conform raportului anual al Bancii Internationale a Reglementelor pe anul fiscal 1971.

Asta a dus la pierderea increderii in dolarul american, asa ca state precum Elvetia, dar in special Franta, au inceput sa ceara Fed sa plateasca in aur pe dolarii pe care ii aveau in rezerva. De asemenea, exista si posibilitatea de arbitraj asupra pretului aurului pentru ca pretul unei uncii de aur de pe piata libera era mai mare decât cel de 35 de dolari fixat in 1945. In paralel, pentru ca trebuia sa importe inflatia SUA de 7,2% pentru a ramâne in marja de curs, si cu amintirea Republicii de la Weimar inca vie, Germania a decis in mai 1971 sa iasa din sistemul Bretton Woods.

In aceasta situatie, pe 15 august, presedintele Richard Nixon a decis sa inghete unilateral convertibilitatea dolarului in aur, ceea ce a transformat moneda americana in moneda fiduciara (fiat currency), alaturi de alte masuri etatiste precum inghetarea preturilor si a salariilor.

Astfel, pentru a doua oara in secolul 20, etalonul aur avea sa fie abandonat, dupa ce Primul Razboi Mondial a determinat statele europene, care cautau sa finanteze industria de razbi, sa puna pauza etalonului aur, care era in functiune din 1870.
40 de ani de inflatie mascata.

Una dintre caracteristicile etalonului aur este aceea ca tine preturile stabile. Desigur, pentru asta trebui ca si guvernul/banca centrala sa fie dedicat/e mentinerii etalonului, nu asa cum am vazut mai sus ca s-a intâmplat la inceputul anilor ’70. Din 1917 pâna in august 1971 inflatia totala (dupa IPC) in SUA a fost de 308% sau, altfel spus, in ’71 iti trebuiau 20,4 dolari pentru a cumpara ce cumparai in 1917 cu 5 dolari. Din august ’71 pâna in mai 2011, inflatia oficiala a fost de 453,8%, asa ca 5 dolari din ’71 cumparau cât cumpara 27,7 dolari acum.

In 40 de ani tiparnita Fed a ridicat preturile mai mult decât au crescut in cei 54 de ani de dinainte de ’71. Trebuie precizat ca in acest interval guvernul SUA a schimbat de 24 de ori sistemul de calcul al inflatiei pentru ca aceasta sa para mai mica. Secretarul Trezoreriei Tim Geithner declara la inceputul acestui an, când alimentele si benzina se scumpisera deja puternic, ca iti poti cumpara un iPad 2 la acelasi pret ca atunci când a fost lansat primul iPad, astfel ca nu ai inflatie. Shadowstats.org foloseste aceleasi criterii pentru calculul inflatiei ca cele de dinainte de 1980 si afiseaza o inflatie anuala de 11%, cu mult peste cifra oficiala de 3,6%.

Sursa grafic: shadowstats.com

Cum evolutia reala a PIB se calculeaza cu ajutorul deflatorului, o inflatie mai mare la aceeasi valoare nominala a PIB inseamna o crestere economica mai mica. Altfel spus, daca metodologia din 1980 pentru calculul inflatiei nu ar fi fost modificata, atunci cifrele oficiale ar fi trebuit sa arate ca economia SUA a intrat in recesiune inca din 2000 si s-ar afla acolo si acum.

Sursa grafic: shadowstats.com

Numai in ultimii doi ani Fed, dar si Banca Centrala Europeana si Banca Angliei s-au angajat in politici de expansiune monetara si au adus echivalentul a 4.500 de miliarde de dolari in sistem. Economistii din scoala austriaca spun ca lipsa etalonului aur a dat posibilitatea bancilor centrale sa emita moneda fara restrictii, prerogativ de care au abuzat, ceea ce a dus, in cele din urma, la formarea bulelor speculative din ultimele decenii. De altfel, asa cum scrie economistul Jesus Huerta de Soto[i], adeptii scolii austrice militau pentru acoperirea 100% in aur a emisiunii de moneda, in paralel cu eliminarea sistemului rezervelor fractionare.

De pilda, economistul Murray N. Rothbard scria in 1962 ca etalonul aur este fals atâta vreme cât bancile pot extinde creditul prin sistemul rezervei fractionare, si ca stabilitatea oricarui sistem este amenintata de existenta bancilor centrale, care pot “sa tina sistemul intr-o stare de vulnerabilitate fata de nevoile financiare si politice de moment”. In aceleasi timp, expansiunea creditului are o contributie importanta la formarea bulelor speculative, care sunt urmate, in general, de recesiuni.

De cealalta parte, adeptii teoriei economistului britanic John Maynard Keynes sustineau ca etalonul aur este o “relicva barbara” care nu permite statului sa foloseasca politicile monetare pentru a regla economia. De altfel, imediat dupa abandonarea etalonului aur, Keynes apare in aceasta filmare sustinând ca va urma o perioada prolifica pentru Marea Britanie. Keynesienistii mai sustin si ca etalonul aur are un efect deflationist asupra economiei, ceea ce incetineste cresterea economica, cu toate problemele aferente.

Intr-o scurta lucrare din 2008[ii], economistul Lawrence H. White scrie ca efectul deflationist al aurului a fost unul minimal de-a lungul timpului, si ca stabilitatea si predictibilitatea preturilor a permis o crestere puternica a economiei. De asemenea, acesta spune ca desi in principiu si un sistem de moneda fiduciara ar putea replica evolutia monedei sub etalonul aur, asta nu s-a intâmplat pâna acum.

In perioadele de moneda fiduciara rata anuala medie a inflatiei a fost de 9,17%, in timp ce sub etalonul aur media a fost de 1,75%, potrivit unui studiu al Rezervei Federale din Minneapolis, citat de White. Perioadele de hiperinflatie, posibile doar intr-un sistem fiat, nici macar nu au fost incluse in studiu, altfel rata inflatiei ar fi fost mult mai mare. Intre 1971 si 1981 inflatia anuala medie in SUA a fost de 8%, cu mult peste media anterioara. White sustine ca desi etalonul aur nu este o solutie perfecta, este in tot cazul o solutie preferabila politicilor de confiscare a averii, practicate de stat prin inflatie.

Evolutia inflatiei in mediul urban din 1913.

A existat si o inflatie puternica a activelor. Pretul median al unei locuinte noi era de 25.300 dolari in august 1971, confrom datelor oficiale, pentru ca in 2007 sa ajunga pâna la 262.600 dolari. Asta inseamna ca pretul locuintelor a crescut cu aproape 940% in acest interval, cu mult peste ritmul de crestere a veniturilor populatiei. Asta a dus la indatorarea puternica a populatiei. In ’71, datoria gospodariilor populatiei era de 42% din PIB. In primul trimestru al anului 2011 a ajuns la 13,3 mii de miliarde dolari sau 90% din PIB, conform datelor Fed, dupa ce in 2009 ajunsesera la 98% din PIB.

Intre 1971 si 2011 au existat sase recesiuni finaciare: intre 1973 si 1975 (stagflatie), 1980 , 1981-1982 (criza energetica), 1990-1991 (explozia pretului petrolului), 2000-2001 (spargerea bulei dot-com), 2007-2009 (spargerea bulei subprime, caderea sistemului financiar). Ultima recesiune, cea mai grava din ultimii 80 de ani, a nascut si discutiile privind viabilitatea sistemului financiar global. Pâna acum, reformele adoptate au fost slabe. si s-a mizat mai mult pe interventionism, astfel ca o noua criza financiara/recesiune globala este foarte probabila. Un raport recent al Erste Bank[iii] despre aur aduce câteva grafice interesante privind evolutia economiei relativ la prezenta/absenta etalonului aur. Ultimii 40 de ani au fost insotiti de turbulente financiare si economice, in timp ce datoria publica a SUA a crescut necontenit si va atinge un nou record in acest an.

Evolutia datoriei publice ca procent din PIB. In perioadele hasurate cu galben a functionat etalonul aur.

Cei de la Erste noteaza ca aurul a crescut puternic din 1971 pâna acum – 4,220% fata de etalonul de 35 dolari la pretul curent de 1.512 dolari/uncia si cu 2.217% din ’73 pâna acum – insa, daca 40% din baza monetara a Fed ar trebui acoperita cu aur, atunci cotatia metalului galben ar trebui sa ajunga la 3,997 dolari/uncia. Daca rezervele oficiale de la Fort Knox ar trebui sa acopere baza monetara de 2.600 miliarde dolari, atunci pretul aurului ar trebui sa ajunga la 9,942 dolari/uncia.

Evolutia pretului aurului din 1973. Sursa: goldprice.org

SUA contribuie cu 25% la PIB global, insa dolarul american reprezinta 60% din rezervele globale de moneda. Tara se indreapta spre o datorie publica de 100% din PIB si va intregistra un deficit bugetar de 11% in acest an. Devalorizarea monedei americane, exportul de inflatie al SUA, precum si politicile monetare periculoase practicate de Fed in ultima perioada (quantitative easing) au determinat tarile emergente sa caute alte monede de rezerva.

Insa, cum euro, singura moneda sustinuta de o economie suficient de mare si intr-o cantitate semnificativa, trece printr-o criza puternica, alternativa ramâne aurul. Un alt grafic ne arata ca aurul a câstigat fata de toate monedele importante.

“Ulimele luni au aratat o tendinta clara: aurul incepe din ce in ce mai mult sa fie privit ca cea mai pura forma de bani si mai putin ca o marfa. Detinerea de aur este sinonima cu proprietatea pura, fara obligatii. Asta explica de ce nu poarta dobânda: nu are niciun risc in contrapartida”, se arata in raportul Erste. Ultimele decizii luate de banci sau de organismele guvernamentale de a accepta aurul drept colateral, precum si deciziile mai multor banci centrale de a-si creste detinerile de aur “reprezinta fundatia intoarcerii la moneda tare”. Cei de la Erste vad un pret de 2.000 dolari/unice in 12 luni si unul de 2.300 pe termen lung.

“Pe termen lung vedem un viitor in care in loc sa intrebe care e pretul aurului, lumea va intreba care este pretul in aur”.
Pentru moment, economia nu va fi lasata sa se ajusteze singura si preturile umflate de anii de exuberanta si credit vor fi mentinute artificial. Statul va alege calea “superficiala” si va continua sa pompeze credit in sistem.

[i] “Moneda, creditul bancar şi ciclurile economice” – Jesus Huerta de Soto, Editura Univeristăţii Alexandru Ioan Cuza, 2010. Disponibilă în limba română la http://mises.ro/608/

[ii] “Is the Gold Standard Still the Gold Standard among Monetary Systems?” – Lawrence H. White, Cato Institute, 2008

[iii] “Special Report Gold – iulie 2011”, Ronald-Peter Stöferle, Erste Group Research.

Sursa: Money.ro

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 29 iulie, 2017 | 0 comentarii | 61 vizualizari | 1 vot

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Aciduzzul | 13 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 435 vizualizari | 4 voturi

Toata lumea vorbeste zilele acestea despre criza imigrantilor. Toti se intrec in teorii care mai de care mai fanteziste cu privire la cauzele si la solutiile pentru acesta “criza” si s-au format deja doua tabere cu pozitii antagonice pe marginea acestui subiect. Pe de-o parte gruparile nationaliste de pe tot cuprinsul Europei care intuiesc pericolul […]

Autor: Aciduzzul | 26 august, 2015 | 0 comentarii | 230 vizualizari | 3 voturi

Marius Serban Toata lumea asista (neputincioasa) zilele acestea la o adevarata invazie a emigrantilor din tarile arabe catre Europa, care a inceput brusc, suspect de brusc. Desi subiectul este intors pe toate partile de mainstream-media, nimeni nu spune de ce aceasta invazie se petrece tocmai acum. Pana la urma razboaiele din Siria, Irak, Libia, Afganistan […]

Autor: Aciduzzul | 15 martie, 2015 | 0 comentarii | 1277 vizualizari | 9 voturi

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]

Autor: Aciduzzul | 17 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 710 vizualizari | 3 voturi

Serghei Malkov, membru la Academia Militară rusă, prezice începutul unui nou război mondial în următorul deceniu. Oamenii de ştiinţă de la Academia Militară au ajuns la această concluzie, bazându-se pe teoria ciclurilor Kondratieff (după numele savantului Nikolai Kondratieff). Ciclurile Kondratieff pot fi definite ca o succesiune regulată a modificărilor structurale din cadrul economiei moderne. Întinzându-se […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics