Sustine Bad Politics
arhiva stiri
starea vremii
octombrie 19, 2017, 6:17 am
Senin
Senin
9°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 100%
Vânt: 0 km/h N
Răsarit: 7:36 am
Apus: 6:25 pm
 
ANUNTURI UMANITARE
Analize-studii
Aderarea la UE = inceputul sfarsitului agriculturii (Eurosceptic)
Aciduzzul | 30 ianuarie, 2011 | 0 comentarii | 245 vizualizari |
(1 voturi )

Teodor Filip
Polonia, Ungaria şi Cehia au avut avantajul ca la momentul integrarii aveau structurile administrative pregatite. Cele trei tari au reuşit ca in perioada preaderarii sa cheltuiasca toate fondurile acordate de U.E. Şi in cazul fondurilor structurale dupa aderare au cheltuit toti banii. Autoritatile romane au dovedit orice, numai bunavointa in acest sens nu. Deşi au afirmat de nenumarate ori ca Romania este pregatita sa absoarbe toate fondurile de la U.E. dupa aderare, nici la jumatatea anului 2006 Agentia de Plati nu a fost acreditata la Bruxelles. Acest organism este cea mai buna investitie, bineinteles daca problema este conştientizata. Ca şi ‘al de Sus, nici U.E. nu-ti baga cu de-a sila in desaga.

Vecinii ne-au avertizat ca, dupa aderare, vor veni zile negre pentru Agricultura. Jiri Sir, reprezentantul Cehiei in Comitetul Special al U.E.pentru Agricultura atragea atentia Romaniei ca tocmai neacreditarea Agentiei de Plati va determina cele mai mari probleme. A mai atras atentia ca agricultura noastra va trebui sa faca fata concurentei de pe piata economica: ”Este dificil sa concurezi cu fermierii din tarile vechi membre ale Uniunii.Mai ales la export este greu pentru ca noi nu avem contractele de afaceri şi nici capacitatea administrativa ale celorlalti pentru a putea face fata concurentei. De aceea, agricultura romana trebuie sa pastreze relatiile de afaceri anterioare aderarii intrucat, daca pierd anumite piete, va fi foarte greu sa le recaştige sau sa cucereasca altele”.

Laszlo Vajda, reprezentantul Ministerului Agriculturii din Ungaria,a spus:”Cei care nu se pot adapta pietei europene in termen de un an de la aderare nu au şanse sa supravietuiasca. Ei vor ieşi, din joc fie ca nu vor mai putea face fata concurentei, fie ca vor fi eliminati de autoritatile cu atributii de control”.

Dupa aderare preturile la principalele produse alimentare pentru populatie (laptele,carnea de porc şi de vita,graul) se vor majora in mod semnificativ, ne-au mai avertizat oficialii celor trei tari.

IN PRIMUL AN DE ADERARE AGRICULTURA A STAGNAT

Din cauza incapacitatii activitatii manageriale ale celor care ar fi trebuit sa asigure existenta şi functionarea cu randament maxim a unor institutii performante pentru gestionarea fondurilor europene, toate proiectele pentru dezvoltarea agriculturii au fost intarziate. Pe masura ce lunile lui 2007 se scurgeau din clepsidra timpului, responsabilii din Agricultura deveneau tot mai neliniştiti. La final de an au trebuit sa recunoasca de ceea ce le era frica taranilor şi fermierilor: fondurile structurale şi subventiile vor veni abia in 2008.

Spre exemplu, Programul National pentru Dezvoltarea Rurala (PNDR) a fost trimis la Bruxelles abia in luna martie pentru anul 2007!

Deoarece a continut multe nereguli el a fost respins. Acest program stabileşte politicile şi strategiile de dezvoltare rurala pentru perioasa 2007-2013, in domeniile agricol, silvic şi dezvoltare rurala, dar şi proiectele de investitii. Pana in 2013, prin PNDR se vor derula fonduri europene de peste 8 miliarde de euro.

Preşedintele Federatiei Sindicale din Industria Alimentara (FSIA), Dragoş Frumosu a precizat: ”Oficialii din Ministerul Agriculturii, Padurilor şi Dezvoltarii Rurale (MAPDR) nu vor sa recunoasca greşelile din Planul Strategic”. Cand l-au intocmit, nici nu s-au straduit sa-i consulte pe specialişti, reprezentantii sindicatelor şi patronatele fiind convocati doar cu cateva zile inainte ca documentul sa fie trimis la Bruxelles.

Pentru 2007, producatorii din sectorul lactatelor, procesatorii de carne, crescatorii de pasari, sectorul de panificatie ş.a. au mizat pe cofinantare din fonduri europene dupa cum li s-a promis inca de la finele anului 2006, cand programul SAPARD s-a incheiat. Foarte multe firme din domeniu se aflau/se afla in perioada de tranzitie, in vederea modernizarii, pana in anul 2009. Acesta era termenul de gratie al Bruxelles-ului. Majoritatea modernizarilor trebuiau finalizate cu aceste sume. Trebuie avuta in vedere şi obligativitatea marilor fabrici de panificatie de a se muta din oraş la periferie.

Totul a fost stopat deoarece Agricultura nu a reuşit sa obtina aprobarea CE pentru derularea acestor fonduri. In plus, chiar autoritatile romane, din exces de zel prost inteles şi prost facut, au pus mana in gatul unor intreprinzatori. Astfel, deşi Romania a obtinut o perioada de tranzitie pana in 2009 şi pentru procesarea laptelui neconform cu normele auropene, Autoritatea Veterinara a redus termenul pana la sfarşitul anului 2008! Dar cum sa te descurci fara fonduri?

Şi alte domenii au avut de suferit. Abia in luna aprilie 2008 a aparut „Ghidul solicitantului pentru finantarea unor proiecte din fonduri comunitare”. Ovidiu Silaghi, ministrul pentru IMM, Comert, Turism şi Profesii Liberale a recunoscut reticenta agentilor economici in accesarea acestor fonduri din cauza „birocratiei stufoase” pe care a impus-o Bruxelles. Agentii economici pot accesa fonduri pentru proiecte in valoare de cel mult 1,5 milioane de euro, suma cea mai mica fiind de 50.000 de euro.

In toamna lui 2007, cand aplicarea clauzei de salvgardare in agriculturii bantuia deasupra plaiurilor mioritice, expertii CE au precizat ca printre problemele principale s-au numarat functionarea defectuoasa a IACS gestionat de APIA, precum şi falsurile in declaratii ale agricultorilor noştri.

Suprafata de referinta agricola a Romaniei, notificata la Beuxelles, este de 8,7 milioane de hectare, pentru care se primesc circa 50 de euro/ha. In tara noastra sistemul de subventii-plata la hectar-se aplica doar pentru fermele mai mari de un hectar, care pot fi format din trei parcele, care nu pot fi mai mici de 0,3 ha. Din aceasta cauza, peste 31.300 de agricultori şi-au declarat suprafete de teren cu 50% mai mari, reieşind o suprafata de 9,7 ha, cu un milion de hectare in plus.

Referificarile au necesitat trei luni de munca şi alti bani cheltuiti.

U.E. acorda o mare atentie exactitatii suprafetelor agricole pentru ca subventiile se dau in functie de marimea terenului detinut. In cazul Romaniei, valoarea subventiei rezultate in plus reprezenta 9 milioane de euro, fapt pentru care Agricultura a fost atentionata.

Se pare ca pentru toate institutiile din Agricultura vor veni vremuri grele. Miniştrii Agriculturii din U.E. au convenit ca, incepand din 2009, statele comunitare sa fie obligate sa publice o lista anuala cu platile efectuate catre agricultori de agentiile nationale de plati:beneficiari şi sume alocate. Este inca o activitate birocratica care, sunt sigur,nu le-a cazut bine amploiatilor din tara noastra nepasatori cu soarta Agriculturii. Vina le apartine in intregime.

Unde a fost cazul, trebuie sa recunoaştem şi meritele.Cu ajutorul fondurilor de preaderare alocate Romaniei prin programul SAPARD, Agentia de Plati pentru Dezvoltarea Rurala şi de Pescuit, al carui şef este Laszlo Klarik a realizat obiective notabile:” Au fost infiintate 186 de unitati de procesare carne,95 unitati de procesare lapte,429 de ferme zootehnice.1.231 de ferme vegetale şi 45.000 de locuri de munca”().

Pe 20 februarie 2008, CE a aprobat PNDR care, se spune, va permite Romaniei sa acceseze 8 miliarde de euro fonduri europene pana in 2013. Şi, pe data de 3 martie 2008, Ministerul Agriculturii a lansat oficial acest program, data de la care se pot depune proiecte pentru modernizarea fermelor, investitii in dezvoltarea satelor. Dacian Cioloş, ministrul Agriculturii din acea vreme, a precizat ca platile la hectar din fonduri europene vor intra, incepand din 10 martie in conturile unei prime tranşe de circa 380.000-390.000 de fermieri din 24 de judete.

De fapt, oficialii Ministerului Agriculturii au promis ca, in perioada 1 aprilie-30 iunie 2008, mult aşteptatele subventii comunitare vor fi distribuite in toata tara. Din restanta pentru anul 2007 agricultorii romani primesc 25% din valoarea subventiilor acordate fermierilor occidentali! Aşa a hotarat U.E.!! Valoarea totala a acestora este de 97,5 euro/ha, din care 50,5 euro/ha de la U.E., restul din bugetul statului. Romania va primi 440 milioane de euro, care trebuiau achitate pana la sfarşitul anului 2007. Beneficiarii vor fi 1,24 milioane de agricultori. Se ;tie ca s-a alaes praful de toate acestea.

Ceea ce au uitat oficialii sa precizeze este ca, daca aceste subventii nu se achita pana la 30 iunie, ele se pierd. Cu toate acestea,situatia din Agricultura este ingrijoratoare. Din sondajul „Barometrul Rural”, executat in perioada noiembrie-decembrie 2007, rezulta ca 96,5% dintre agricultori nu au obtinut subventii in 2007. Cei care le-au obtinut,in procentaj de 3,5% le-au primit de la bugetul statului, urmand a fi rambursate de CE in 2008.

Deşi detin in folosinta terenuri agricole, majoritatea agricultorilor nu au intentia ca in urmatorii ani sa inceapa o afacere proprie. Doua treimi din produsele obtinute au fost consumate in gospodariile proprii. In lunile februarie şi martie 2008, responsabilii Directiei pentru Agricultura din mai multe judete au comunicat ca multi agricultorii nu mai sunt interesati sa cultive terenurile agricole.

Din cauza incompetentei, a delasarii factorilor de raspundere, PNDR a fost intarziat cu mai bine de un an. Timp in care Agricultura a pierdut foarte mult. La noi ca nicaieri: nimeni nu a fost luat la intrebari. Nici macar nu a fost intrebat de sanatate. Daca guvernantii şi oamenii politici au bagat Romania in „hora europeana” trebuiau cunoscute, daca nu toate, macar principalele aspecte legate de finantarea europeana.

BOGAT, EVENTUAL ARISTOCRAT, ”ACCESEZ FONDURILE EUROPENE”

In perioada de preaderare guvernantii şi politicienii s-au intrecut in a ne „ameninta” ca vom primi „o caruta” de euro, ca banii vor sosi la timp, ca agricultura va fi prioritara. Mai mult, s-au facut şi prognoze foarte optimiste in privinta folosirii acestor fonduri. Toate promisiunile au fost vehiculate prin mass-media,care s-a alaturat campaniei de dezinformare la nivel national. In toata documentarea mea nu am intalnit un singur articol (exceptand Internetul, daca ştii ce sa cauti) in care sa se precizeze ca, in statele membre, agricultorii care beneficiaza de subventii de la bugetul Uniunii sunt impartiti in doua categorii mari şi late: fermierii bogati, cu iz nobiliar şi micii agricultori. Marii fermiei, care au in folosinta sute şi mii de hectare de teren agricol pot accesa fara nici o oprelişte fondurile europene. Ei au puternice legaturi politice, multi dintre ei fiind descendentii unor vechi familii nobiliare(Franta,Scotia).

Jurnalistul Rob Edwards (scotian), dupa ce timp de doi ani a facut presiuni repetate asupra autoritatilor scotiene, a reuşit sa creioneze portretul-robot al fermierului subventionat din bugetul U.E., studiul sau facand inconjurul Europei.”Bogat, chiar foarte bogat, eventual aristocrat, cu puternice conexiuni politice”.Sau:”mari corporatii in posesia carora se gasesc zeci de mii de hectare de teren agricol”.
Dupa ani de studii serioase facute in Scotia şi Polonia a devenit evident ca banii pentru agricultura din bugetul european nu ajung la taranii simpli, ci la marile corporatii şi latifundiari.

”Şansele egale la finantarile europene pentru agricultura, care se acorda doar pe baza de proiecte bine facute” este un mit. Atata:un mit! Conform studiului intocmit de Rob Edwards, in ultimii cinci ani, 100 de latifundiari scotieni au „absorbit” 115 milioane de lire sterline, jumatate dintre aceştia fiind descendentii unor vechi familii nobiliare. Fiecare dintre ei a primit intre 1 şi 3,5 milioane de lire sterline. De cealalta parte, 23.000 de mici fermieri au beneficiat de un total de 1,7 miliarde de lire sterloine. Circa 100.000 de persoana!

In Polonia, crema finantarilor europene a revenit marilor corporatii, care nici macar nu sunt autohtone. In 2006, in topul primilor zece beneficiari ai fondurilor se flau 9 corporatii europene şi un singur proprietar-un senator polonez. Spre exemplu, compania Top Farm Glubczyce,cu capital britanic şi irlandez, administreaza 11.100 de hectare teren agricol. In 2006 a beneficiat de 2 milioane de euro,circa 180 euro pe un hectar.

Concluzia: ”caştigarea” fondurilor se face dupa prieteniile politice şi nu dupa…verificarea proiectelor=şanse egale. Aceasta discriminare accentueaza decalajele existente intre marii propietari de terenuri agricole şi fermierii mici şi mijlocii. Cei din urma sunt aduşi la sapa de lemn. Aceasta politica se aplica in toate statele membre.

Se mai face o diferentiere foarte mare intre tari. Fermierii francezi şi germani primesc pana la 400 de euro/hectar, cei poloneti 180-190 de euro/hectar, cel din Ungaria 150 euro/ha. Fermierul roman primeşte cel mult 50 euro/ha.

De ce aceasta diferentiere? Deoarece responsabilii din ministerul Agriculturii sunt obişnuiti ca pe vremuri nu de mult apuse. Au raportat/transmis forurilor europene date false despre productii record, iar negociatorii noştri nu s-au tocmit/negociat cu U.E.:” Atata va dam”.”Multumim!”!

Noile reglementari a Politicii Agricole Comune (PAC) prevad eliminarea subventiilor pentru micii fermieri. Aceasta masura va avea efecte dezastruoase asupra agriculturii din tarile mai slab dezvoltate.

Pentru ca veni vorba de reglementari, va rog sa fiti atenti! In viitorul apropiat se va evita folosirea maşinilor agricole care pot dauna vietuitoarelor din sol (cartite, rame, gandaci etc.), cum ar fi grape,freze, semanatorile mecanice. Pe cositori vor trebui instalate alarme. Oameni buni, nu este nici o farsa. Este o directiva a U.E.!!!

AGRICULTURA ROMANEASCA NU VA ATINGE STANDARDELE EUROPENE

Fie ca vrem sa recunoaştem sau nu, bazele agriculturii autohtone au fost puse in anul 1967, cand au fost infiintate, de catre comunişti, primele intreprinderi agricole de stat. In decembrie 1989 era cea mai puternica din Europa, recunoscuta pe plan mondial. Atunci, in 1967, au fost elaborate primele tehnologii cu adevarat revolutionare. Acum?…

Dezastrul din agricultura romaneasca este dat de statisticile anului 2007: productia de grau, porumb şi floarea soarelui a scazut intre 40% şi 70%, ceea ce inseamna cea mai mare scadere a productiei agricole de dupa decembrie 1989. Ca sa fim drepti, a fost anul in care tara noastra a fost lovita de mai multe valuri de inundatii şi de seceta prelungita. Dezastrul putea fi prevenit daca sumele investite pentru consolidarea digurilor nu ar fi fost deturnate, daca sistemul de irigatii, moştenit de la preşedintele Ceauşescu nu ar fi fost distrus, furat cu acordul tacit al autoritatilor locale, daca…

O statistica la fel de sumbra a fost enuntata la inceputul anului 2008: economia Romaniei se situeaza la nivelul anului 1989, a fost concluzia! Deci, timp de 20 de ani, economia nu a „duduit”. A batut step. Pe data de 13.02.2008, aproape toate posturile de radio şi televiziune au reluat obsedant a afirmatie neconforma cu realitatea a premierului Tariceanu: ”Economia romaneasca cunoaşte o creştere deosebita”.

Conform unui studiu intocmit de Banca Mondiala, valoarea productiei le hectar in Romania se situeaza intre 500 şi 700 de euro, in tarile U.E. integrate pana in 2004, aceasta valoare este de circa 2.200 de euro. Productivitatea muncii pe lucrator a fost calculata la 1.600 euro in Romania, respectiv 22.600 euro in rest. ”De asemenea,conform unui studiu realizat de Autoritatea Irlandeza pentru Dezvoltarea Agriculturii şi Alimentatiei, veniturile medii ale unei ferme familiale islandeze a fost de 1.505 euro in 2003, ajungand la unele familii chiar la 40.000 euro, in special la producatorii de lapte, fata de circa 50 euro in Romania”(2).

Agricultura romaneasca nu are nici o şansa sa atinga standardele impuse de birocratii Uniunii. Cu atat mai mult cu cat tara noastra se afla in pragul unei crize agro-alimentare. Nu este o afirmatie alarmista ci cruda realitate. Mai subliniez ca inainte de aderare Romania importa 70% din alimentele necesare populatiei.

Sursa: Eurosceptic

Adauga un comentariu!

Nume (necesar)

Website


*

Editoriale din aceeasi categorie

Autor: Aciduzzul | 29 iulie, 2017 | 0 comentarii | 80 vizualizari | 1 vot

Publicatia AgroStandard lanseaza Studiul de piata „Top 600+ Cele mai mari Exploatatii Agricole din Romania”, prima analiza de acest fel realizata vreodata in Romania. Studiul a fost realizat urmare a solicitarilor venite din partea mediului de afaceri, data fiind absenta informatiilor oficiale cu privire la fondul funciar din tara noastra, precum si a lipsei unor […]

Autor: Aciduzzul | 13 septembrie, 2015 | 0 comentarii | 442 vizualizari | 4 voturi

Toata lumea vorbeste zilele acestea despre criza imigrantilor. Toti se intrec in teorii care mai de care mai fanteziste cu privire la cauzele si la solutiile pentru acesta “criza” si s-au format deja doua tabere cu pozitii antagonice pe marginea acestui subiect. Pe de-o parte gruparile nationaliste de pe tot cuprinsul Europei care intuiesc pericolul […]

Autor: Aciduzzul | 26 august, 2015 | 0 comentarii | 241 vizualizari | 3 voturi

Marius Serban Toata lumea asista (neputincioasa) zilele acestea la o adevarata invazie a emigrantilor din tarile arabe catre Europa, care a inceput brusc, suspect de brusc. Desi subiectul este intors pe toate partile de mainstream-media, nimeni nu spune de ce aceasta invazie se petrece tocmai acum. Pana la urma razboaiele din Siria, Irak, Libia, Afganistan […]

Autor: Aciduzzul | 15 martie, 2015 | 0 comentarii | 1280 vizualizari | 9 voturi

Cazul Darius Valcov este unul cat se poate de clar al triumfului neoliberalismului si al jafului institutionalizat practicat de mafiile transnationale, numite gratios, FMI, BM, UE, etc., in coloniile cocotiere pacificate, populate cu oi placide, spalate excesiv pe creier, cam cum este Romania. Pentru a intelege resorturile dupa care functioneaza institutia care a acaparat spatiul […]

Autor: Aciduzzul | 17 ianuarie, 2015 | 0 comentarii | 715 vizualizari | 3 voturi

Serghei Malkov, membru la Academia Militară rusă, prezice începutul unui nou război mondial în următorul deceniu. Oamenii de ştiinţă de la Academia Militară au ajuns la această concluzie, bazându-se pe teoria ciclurilor Kondratieff (după numele savantului Nikolai Kondratieff). Ciclurile Kondratieff pot fi definite ca o succesiune regulată a modificărilor structurale din cadrul economiei moderne. Întinzându-se […]

Ofera o donatie
Dacă vrei să contribui și tu, poți dona aici:
fii aproape de noi
Conferinta_AGROstandard
PUB
web design profesionist
Red Moon Media
CAMPANII bp
Atitudine Contemporana
Televiziunea Copiilor
Le Pre
1984 George Orwell
Televiziunea Copiilor
piata BIO
alimente organice
internet manipulation techniques
Adauga banerul de partener Badpolitics pe site-ul tau bad politics
bad politics

2009 - 2017 © BadPolitics